93,304 matches
-
membrii ai Fondului, beneficiind Într-o mică măsură de privilegiile celorlalți scriitori „instituționalizați”: Împrumuturi, acces la „casele se odihnă și de creație”, pensii etc. De exemplu, În Polonia, În RDG, poate și În alte țari socialiste, fusese menținut un sector editorial privat. Cum o arată atât scrisoarea de solidaritate cu Mircea Dinescu, din 1989, a multor scriitori, scrisoare adresată președintelui În exercițiu al Uniunii Scriitorilor, cât și eșecul câtorva scriitori aflați În exil de a pune bazele la Paris, tot În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de a fi făcut propagandă anarhistă. În 1905, chemat la București de C. Mille la ziarul „Adevărul”, continuă agitația în mediile muncitorești, până ce în 1907 este expulzat. La Paris pune bazele unei grupări a muncitorilor români socialiști, intră în echipa editorială a ziarului „L’Humanité”, conferențiază la o universitate muncitorească. Întors acasă în 1912, organizează și aici o universitate sui-generis, unde ani de zile îi învață pe muncitori istoria mișcării socialiste, predând și cursuri de literatură română și universală. Între 1945
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
în lagărul de la Târgu Jiu, apoi în Germania, în alte două lagăre pentru ofițeri. Între 1945 și 1950 lucrează la Misiunea Polonă de Repatriere și la Consulatul General al Poloniei; din 1951 este șeful secției de literatură engleză la Institutul Editorial Polonez din Varșovia. Debutează cu poezii în 1926 la „Slowo Polskie”, iar editorial în 1929, cu volumul Moje prowincjalki. Publică articole și recenzii, dar se remarcă în special ca traducător de poezie engleză, franceză, germană și română. S-a concentrat
LEWIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287794_a_289123]
-
Însemnări”, „Sacul cu perle” (furnizoare de mostre comice fiind poezia modernistă a lui Camil Baltazar, Adrian Maniu și G. Bacovia), „Pagina veselă”, unde semnează versuri și anecdote N. Argintescu, „Ecouri”, „Crâmpeie” și „Cronici” (semnate Dianu), cu mențiuni sumare despre apariții editoriale și unde sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
rigorilor din documentele de partid ce ținteau, în anii ’70-’80, dacă nu o „întoarcere la proletcultism”, cel puțin „un nou compromis cu adevărul” (Monica Lovinescu, Noua gardă a compromisului). În rubrici precum „Semne bune”, „Actualitatea literară”, sunt semnalate aparițiile editoriale din țară, alte spații găzduind comentarii critice pe marginea scrierilor lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Lucian Blaga, Constantin Noica, Dumitru Radu Popescu, Pericle Martinescu, Olga Caba, Marin Preda ș.a. Considerațiile critice vin adeseori în contradicție cu aprecierile formulate
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
LILĂ, Ion (17.II.1951, Alimpești, j. Gorj) prozator. A debutat cu poemul Eseu în „Caiet de poezie”, supliment al „Vieții românești”, în 1970. Debutul editorial îl va reprezenta, în 1978, volumul de povestiri Ploaie amară. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. Obține premii la concursurile literare organizate de Festivalul Național „Cântarea României”, precum și un premiu al Uniunii Tineretului Comunist. Tematica și maniera
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
N. Zaharia (martie 1911-decembrie 1912). Până în august 1910 apare cu subtitlul „Literatură, artă, știință, sociologie”, care devine ulterior „Revistă creștină-socială”. Se publică literatură originală, traduceri, eseuri critice, studii, însemnări de călătorie, articole istorice, economice și politice, precum și cronici, recenzii, semnale editoriale și informații culturale. Până în 1909 revista se manifestă pe linia unui modernism moderat. Literatura tipărită în paginile sale oferă peisajul hibrid al unor producții ce adoptă, pe de-o parte, preceptele ideologice ale tendințelor modernismului în artă (elasticitatea categoriei temporale
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
o a patra serie, a R. n., publicația lui B. P. Hasdeu, conferindu-i o anvergură ce depășește cu mult nivelul unui periodic provincial. Primele numere se tipăresc sub formă de supliment literar al săptămânalului „Zarva” din Câmpina. Un program editorial bine conceput, respectat în linii mari, prevede resituarea dintr-o perspectivă actuală a contribuției științifice și literare a lui B. P. Hasdeu. Sfera de preocupări se dovedește însă mult mai largă, după cum o arată repunerea în circulație a unor texte
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
mai relevant pentru atmosfera epocii cu cât poziția lui R. în ansamblul corului critic rămâne periferică, uneori chiar distonantă față de linia oficială, cum se întâmplă în cronicile negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu Camilar sau Eugen Frunză. Debutul editorial al lui R., produs la patruzeci și șapte de ani, cu volumul de foiletoane Confluențe literare (1966), aplicate unor eșantioane clasice și contemporane, perpetuează condiția de „anonimitate” a figurii spiritului critic din deceniul al șaselea și începutul celui de-al
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
bolșevică. Acestei tendințe i se raliază o conferință a lui Octav Onicescu pe tema Fascismul teoretic în gândirea lui Gentile și Rocco, despre care informează revista. Documente inedite (Un deputat moldovean la Garibaldi), note de călătorie, cronici și recenzii, semnale editoriale etc. întregesc profilul uneia dintre cele mai bune reviste românești de cultură din perioada interbelică. Alți colaboratori: Traian Lalescu, Carlo Tagliavini, E. Lovinescu, Dragoș Protopopescu, H. Frollo, Mihail Dragomirescu, Gr. Trancu-Iași, Al. Dima (cu studii de estetică), Nina Façon. I.R.
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
redactor la revista „Știință și tehnică”, de care își va lega destinul, inițiind și publicând suplimentul literar al revistei, „Colecția «Povestiri științifico-fantastice»”. Apărute cu o regularitate de metronom, la începutul și la jumătatea lunii, la prețuri modice, dar în condiții editoriale de înalt profesionalism, micile broșuri SF au reprezentat, din octombrie 1955 și până în aprilie 1974, când au dispărut brusc din peisajul literar, o adevărată poartă deschisă spre marea literatură fantastică universală. Prin ele cititorul român s-a familiarizat cu scrierile
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
anterior cu Premiul ziarului „Ecoul”, la un concurs inițiat de Miron Radu Paraschivescu, care îl va și recomanda atenției lui Ion Barbu. Publică, de asemenea, în pagini de revistă („Viața românească”, „Democrația” ș.a.), utilizând uneori pseudonimul-anagramă Dorin A. Groza. Debutul editorial îl reprezintă piesa în patru acte Martin Rogers descoperă America, scrisă în colaborare cu C. Constantin, reprezentată în 1952, editată în 1953 și distinsă cu Premiul de Stat. A lăsat în manuscris alte două piese: Simion de Mondfort și Privire
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
de tranziție. Era o întreprindere curajoasă, care își găsea un îndemn în existența „Curierului românesc” și o justificare în interesul tot mai pronunțat pentru viața politică autohtonă și europeană, pentru cultură și literatură al păturilor sociale de mijloc. Un program editorial îmbietor promite că vor fi difuzate știri politice din țară și din afara ei, articole dedicate industriei, comerțului, noutăți științifice, „varietăți”, adică nuvele, anecdote, curiozități, și, în sfârșit, dări de seamă („analizuri scurte”) asupra cărților de orice fel, asupra vieții teatrale
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
cu derivate precum Rigo Pol, apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist profesionist, lucrând sau doar colaborând până în 1945 și la „Voința națională”, „Biblioteca modernă”, „Veselia”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași, 1918-1920, al cărei director a fost), „Biblioteca soldatului
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
memorialistica”, invitații lui Dan Stanca vor fi Dan C. Mihăilescu (Betonarea faliilor ideologice) și Ion Simuț (Un an de clarificări). După 2000 textele și informațiile privind literatura devin tot mai rare, iar cronica de carte este înlocuită cu scurte informații editoriale. Cronica de teatru e susținută de Florica Ichim, cea plastică de Mihai Sârbulescu și Nicolae Macovei, cronica muzicală de Tudor Călin Zarojanu, Alfred Hoffman, Octavian Nemescu, în timp ce la rubricile dedicate cinematografiei - „Film”, „Revista cinematografică”, „Un film pe zi”, „Pe ecrane
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
În 1934 este arestat, împreună cu alți jurnaliști (Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Mihail Polihroniade ș.a.), considerați de autorități ca autori morali ai asasinării prim-ministrului I.G. Duca. S-a angrenat în campania electorală a legionarilor (1937). Debutează editorial ca eseist, în 1935, cu Dialectica naționalismului. În noiembrie 1941 îi urmează lui Octav Șuluțiu la „Cronica literară” a revistei „Gândirea”. Participă, ca medic, la război, pe frontul de Răsărit, de unde trimite corespondențe „Revistei Fundațiilor Regale”. Epurat de la Institutul Medico-Legal
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
și germană și a contribuit la coordonarea diferitelor proiecte, promovate de autori, traducători sau de edituri, conlucrând mai ales cu Institutul Român din Berlin, aflat sub conducerea lui Sextil Pușcariu, dar și cu Ion Pillat. După 1944 trăiește din activități editoriale - redactează, bunăoară, seria de broșuri „Sächsische Selbstbesinnung” (șapte caiete, apărute la Sibiu, Brașov, 1945-1948) - și din onorarii pentru traduceri, iar din 1956 dintr-o pensie acordată de Uniunea Scriitorilor. Contactele pe care le are cu emigranți din Germania și Austria
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Ex Ponto” ș.a. Prefațează o serie de volume din scriitorii dobrogeni contemporani, dar și din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în proză - romane și pamflete - și evidențiind o latură mai puțin cunoscută a scriitorului - paginile inspirate de peisajele dobrogene. SCRIERI: Tudor Arghezi - prozatorul, Constanța, 1996; Dialoguri indirecte
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
dedica scrisului. În 1992 fondează Liga Legendelor Lumii - Gnomes’ Land, care are ca obiectiv promovarea copiilor români talentați, iar în 2000 înființează „Cetatea literară. Revista scriitorilor români de pretutindeni”, care apare doar pe Internet. Folosește și pseudonimul Alexander Mertz. Debutul editorial al lui R. se produce în 1969 cu volumul de povestiri Exilul pisicilor, receptat favorabil, fiind considerat o carte stranie, care confirmă un talent ieșit din comun. Ca și în Ultimul monac (1973), prozatorul își construiește narațiunea în jurul unei atmosfere
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Alexandru Ruja, O, 1983, 52; Z. Cârlugea, Proiectul unei „panorame literare”, LCF, 1988, 36; Nicolae Mecu, O ediție reprezentativă, F, 1989, 11; Mircea Vasilescu, O ipostază a criticii, O, 1989, 50; Ulici, Prima verba, III, 266-268; Ion Buzași, Un eveniment editorial: Aron Cotruș, TR,1992, 33; Nicolae Mecu, Lirica desțărării, VR, 1993, 2-3; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 129-131; Ion Pop, Despre viața și opera lui Aron Cotruș, VTRA, 1997, 1; Mircea Mihăieș, În așteptarea sintezei, „Cuvântul”, 1997, 7; Dan Mănucă, O
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
în special arta spectacolului și impactul sociologic al reprezentațiilor teatrale, dar cuprinzând, în context, și consistente referiri la dramaturgie și la componenta literară a teatrului. A coordonat volumul Horea Popescu - creator de spectacole memorabile, reformator al teatrului românesc (2002). Debutul editorial al lui S. e reprezentat de culegerea de convorbiri intitulată Fața văzută și nevăzută a teatrului (1974), care reunește interviuri, de substanță, realizate cu peste treizeci de regizori, actori, scenografi, critici, dramaturgi - Eugen Barbu, Aurel Baranga, Paul Everac, Radu Popescu
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
didactic este dominant și în activitatea lui de recenzent. Crede în necesitatea unei „critici pur informative”, după modelul celei practicate în publicațiile franceze ale timpului. Scrise pentru cotidianul „Adevărul” și publicate, cu puține excepții, acolo, notele de lectură urmează fluxul editorial la zi. Ș. nu este preocupat de ierarhizarea estetică a operelor, ci de prezentarea temelor și, eventual, de înscrierea lor într-o serie istorică, de expunerea rezumativă a subiectului. El se numără printre primii comentatori ai lucrărilor lovinesciene fundamentale, Istoria
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
publicarea a cinci cărți. Mulțumiri speciale vechiului meu prieten Jeremy Tarcher, care mi-a oferit sprijinul editurii sale. Vreau, de asemenea, să-i mulțumesc editorului meu Joel Fotinos pentru suportul constant, de-a lungul anilor, În realizarea diverselor noastre proiecte editoriale. Mulțumiri și pentru Ken Siman, agentul meu de publicitate, care Întotdeauna a făcut acel efort În plus, lui Lance Fitzgerald, pentru ajutorul În asigurarea piețelor străine și lui Mark Birkey pentru excelenta tehnoredactare. Doresc să-i mulțumesc editorului meu, Mitch
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americană Random House. Ceea ce nu știu Însă este ca Random House este deținută de Bertelsmann. Dar, ce putem spune despre alte edituri americane, bine cunoscute și cu o veche tradiție, precum Penguin, Putnam sau Viking? Sunt toate deținute de gigantul editorial britanic Pearson 23. Americanii sunt mândri de Boeing și le place să creadă că nici o altă țară nu depășește priceperea americană În producția de avioane. Nu e chiar așa, Airbus, consorțiul european, a depășit Boeing În ultimii trei ani iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
după 1989, cu Dan Cernovodeanu, Vladimir Tismăneanu, George Astaloș, Dan Petrescu, Octavian Paler, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Adrian Marino, Ion Mihai Pacepa ș.a. Eseuri și comentarii critice dau Gelu Ionescu (Premiul Nobel și literatura română, Eminescu și o anume politică editorială), Virgil Ierunca (La moartea lui N. Steinhardt), Monica Lovinescu (D.R. Popescu și scriitorii), George Ciorănescu (O polemică în jurul lui Eminescu), I. Negoițescu, Octavian Paler, Mirela Roznoveanu, Vintilă Horia, Virgil Nemoianu, M. N. Rusu. Asiduă este colaborarea lui Ioan Petru Culianu
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]