93,304 matches
-
realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București, 1985. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Drepturile editoriale ale cercetării bibliografice, „Scânteia tineretului”, 1969, 6 403; Grațian Jucan, „Poezia lui Eminescu în Transilvania”, IL, 1970, 1. C. B.
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
Scriitorilor, iar după 1990 devine redactor, apoi redactor-șef al revistei „Contrapunct”. În prezent este cadru didactic la Catedra de limbi romanice a Facultății de Limbi Străine a Universității bucureștene. Debutează în 1976, la „Luceafărul”, cu schița Vigilența. Prima prezență editorială o are în 1983, în antologia Desant ’83, îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu, în care îi sunt incluse trei povestiri. Cel dintâi volum de autor, Casa, conține proză scurtă și apare în 1988. Mai colaborează cu proză și articole de
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
unde se stabilește, lucrând în cadrul Universității din Freiburg până la pensionare. A debutat în 1968, la „Amfiteatru”, și a continuat să publice poezie în „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar articole în „Contacts” (Paris), „Orthodoxes Forum” (München), „Sinaxi” (Atena) ș.a. Debutul editorial datează din anul 1971, cu volumul Versuri. Semnează și Lidia Ionescu Stăniloae. S. scrie dintru început o poezie care îmbină vibrația intelectuală cu cea emoțională și e solicitată de acute interogații, lăsându-se fascinată de universul esențelor, de ideal („locul
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
of California - San Diego, Ohio State University, State University of New York-Birghamton, Cornell University), se fixează la University of Georgia din Athens (1982), unde ajunge profesor titular de literatură comparată (1990) și research professor (1994). Este director al prestigioasei serii editoriale de teorie literară și studii culturale „The Margins of Literature” de la State University of New York Press, Albany, iar între 1982 și 1992 coeditor (cu Giuseppe Mazzotta) al seriei „Cultura ludens” de la John Benjamins Publ. Co., Philadelphia/Amsterdam; membru fondator, e
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
din București (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română absolvită în 1966. Va fi profesor la școli generale din Bârlad (1967-1982), apoi la Clubul „Spiru Haret” din același oraș. Debutul editorial are loc în 1970, cu placheta Tabu. Va publica ulterior mai multe cărți de poezie, dintre care cele editate după 1995 sunt ample antologii de autor. Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Maratonul (1985), mai obține
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
1910, când la solicitarea soțului mamei sale, Jean Boniface Hétrat, a tălmăcit câteva povestiri din Voltaire, apărute fără semnătură în broșuri ale colecției „Biblioteca «Minerva»”. Urmează o lungă serie de transpuneri din scriitorii ruși, întâi în periodice, apoi în apariții editoriale, unele postume - Gleb Uspenski, Lăcustele (1924), A. P. Cehov, Dragostea (1926) și Ivanov (1972), F. M. Dostoievski (mai multe proze, între care și romanul Eternul soț), I. S. Turgheniev, Un cuib de nobili (1967), Rudin (1967), În ajun (1969) ș.a. Se adaugă
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Catolică din Louvain, sub direcția unui consiliu redacțional din care inițial făceau parte Gheorghe Caragața, Dumitru Găzdaru, Virgil Mihăilescu, Grigore Nandriș, Sever Pop, Ion Popinceanu și Eugen Lozovan. Statutul prevedea, de altfel, că principala formă de activitate a societății manifestările editoriale, deoarece întrunirile științifice erau proiectate să se desfășoare numai cu ocazia congreselor de lingvistică. Se propunea că biroul de conducere să fie ales pe o durată de șase ani de către adunarea generală. Este semnificativ că în ultimele luni ale anului
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice, pagini de jurnal, notații autoscopice, „egografii” semnificative prin perspectiva deschisă asupra construcției de sine a unui critic și istoric literar. Despre aceleași grafic al formării, precum și despre avatarurile biografice, ideatice și editoriale ale unui tânăr critic din generația '80, o imagine elocventă se conturează, chiar dacă indirect, din corespondența cu criticul și prozatorul Paul Georgescu, pe care S. o editează în volumul Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
a generației sale; talent de a doua mână”), Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, N. Davidescu, Nichifor Crainic, Ioan Slavici, Ion Minulescu, Ion Pillat. Din 1925 Emil Isac redactează numeroase însemnări intitulate Notițele mele, iar din 1929, în cadrul „Cronicii intelectuale”, comentează apariții editoriale și alte evenimente culturale. Într-o cronică din 1931 Ion Barbu este considerat „poate cel mai original talent al literaturei moderne românești”. Cronica literară, bine reprezentată, mai poartă semnăturile lui Emanoil Bucuța (începând cu numărul 23/1926), Radu Dragnea, Olimpiu
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
semnăturile lui Emanoil Bucuța (începând cu numărul 23/1926), Radu Dragnea, Olimpiu Boitoș, Ion Breazu, Tiberiu Boldur, Victor Iancu, Al. Ciura, Const. D. Ionescu, Horea Trandafir, Ion Clopoțel, Pericle Martinescu, Adrian Corbul. Sunt consemnate și comentate cele mai importante apariții editoriale, scrieri de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian ș.a., dar și articole din presa literară a vremii. De o atenție deosebită se bucură revista „Gândirea”, apreciată drept publicația „cea mai
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
apar mărturii și documente. Lui Coriolan Suciu îi aparține articolul Al. Papiu Ilarian, iar lui Alexandru Talex Mărturii despre Panait Istrati. În ultimii ani de existență publicația, devenită preponderent informativă, se rezumă la simpla înregistrare a principalelor noutăți din actualitatea editorială. S. de m. mai cuprinde studii și eseuri pe teme de lingvistică, istorie, filosofie, politică, psihologie semnate de Sextil Pușcariu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, C. Rădulescu-Motru, Ștefan Pascu, N. Bagdasar, Ion Mușlea, Vasile Bogrea, Mihail Straje, Izabela Sadoveanu, Ion Pas
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză, în cadrul Universității din București (1986-1990). Debutul editorial se produce în 1986, în volumul colectiv Cântec pentru zori de zi. Colaborează cu versuri, eseuri, fragmente dramatice, articole la „Ramuri”, „Transilvania”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare” ș.a. Temporar, după absolvirea facultății, fiind profesor de liceu și asistent
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Ion Marin Sadoveanu și Gala Galaction. Mai cuprinde o cronică teatrală, susținută de C. Panaitescu, Mihail Băișoiu ș.a., sporadic și o cronică muzicală, o cronică mondenă și una rimată, informații despre repertoriul spectacolelor bucureștene, proiecte editoriale, cât și numeroase ilustrații, fotografii. Alți colaboratori: George Demetru Pan (care folosește și pseudonimul Andrei Pietraru), I. Peltz. M. W.
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
școlii generale și medii în comuna natală și Facultatea de Filologie la Cernăuți, absolvită în 1983. Va funcționa până în 1986 ca metodist la Universitatea de Stat din Chișinău, muzeograf la Muzeul Republican de Literatură până în 1991, director al unei companii editoriale, iar din 2001 ca redactor la „Contrafort”. Debutează cu versuri în 1979, la ziarul „Zorile Bucovinei”, iar editorial cu placheta Întoarcerea zeilor, apărută în 1992. Poeziile lui S. sunt axate programaic pe strategiile mitopoetice ale postmodernismului. Sursa inspirației este cotidianul
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Maiorescu), N. Ch. Dimancea, Mircea Georgescu, Alex. Al. Ionescu-Lungu, George Meniuc (Cultura europeană). În sumar se includ și note de călătorie, studii de istorie etc. Sunt semnalate apariția publicațiilor similare din Craiova, Târgu Mureș, Oradea, Brăila, Chișinău, Reșița, precum și debutul editorial al câtorva colaboratori: Aurel D. Bugariu, Pavel P. Belu, Mircea Georgescu. În colecția editorială „Sbucium” a apărut volumul de versuri Boema de Leonida Secrețeanu. C.H.
SBUCIUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
sumar se includ și note de călătorie, studii de istorie etc. Sunt semnalate apariția publicațiilor similare din Craiova, Târgu Mureș, Oradea, Brăila, Chișinău, Reșița, precum și debutul editorial al câtorva colaboratori: Aurel D. Bugariu, Pavel P. Belu, Mircea Georgescu. În colecția editorială „Sbucium” a apărut volumul de versuri Boema de Leonida Secrețeanu. C.H.
SBUCIUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
Atât ciudatul pseudonim, atașat unei persoane masive, un gurmand, anacronic costumat, pitoresc, grandilocvent, cât și caracterul insolit al prozei sale îi aduc o notorietate specială printre confrați și critici, care, ușor amuzați, ușor intrigați, i-au apreciat prestația. Primele apariții editoriale - Flori de nufăr, Culise cernite (1904), Comedia adolescenții (1922) - conțin secvențe descriptive sau meditative, de un lirism desuet, a căror improprietate stilistică și abundență de figuri forțate generează texte bizare, care vor să ilustreze ideea „filosofică” din prefața la Comedia
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
SF pe un scenariu de policier. Se remarcă efortul coagulării unei recuzite specializate și a jargonului care o identifică, dar rezultatele nu ies din câmpul gravitațional al literaturizărilor proprii epocii. Între timp S. perseverase și ca nuvelist, o primă mobilizare editorială în acest regim producându-se odată cu Oracolul (1969), unde sunt atinse cu o relativă dexteritate teme obligatorii ale genului SF: roboți, extratereștri, voiajul temporal sau, ca în nuvela titulară, citirea viitorului etc. Un câștig ar fi, totuși, dat de încercările
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre literatura epistolară. Tentat inițial de lingvistică, debutează la rubrica „Vocabular regional” a revistei „Cum vorbim” din 1949 și, în aceeași perioadă, scrie versuri, pe care însă nu le publică. Debutul editorial are loc în 1958, cu monografia G. Topîrceanu. Viața și opera. Colaborează, de-a lungul timpului, la „Adevărul literar și artistic”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
prezent în publicațiile „Filatelia”, „L’Écho de timbrologie”, „Junge Sammler”, „Ecophil” ș.a. sau susține o rubrică în domeniu în altele, semnând și Ecofil. Alcătuiește antologii din operele unor poeți clasici sau contemporani. Într-un răstimp de unsprezece ani, de la debutul editorial până la prematura stingere din viață, S. s-a vădit a fi un critic laborios și devotat unui proiect ambițios, ilustrat de cărțile sale: Introducere în opera lui Miron Costin, Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981), Istoria poeziei românești (I-IV
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
Stăniloae, Națiune și creștinism, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Vocile realității, RMB, 1983, 11 mai; Ion Bogdan Lefter, Conceptele actualității culturale, AFT, 1986, 3; Gheorghe Grigurcu, Rădulescu-Motru a avut dreptate, RL, 1999, 1; G. Gheorghiță, Un act editorial de excepție, VR, 2001, 7-8; Ana-Stanca Tabarasi, Maiorescu, orator parlamentar, RL, 2002, 23; Dan C. Mihăilescu, Titu Maiorescu, „Discursuri parlamentare”, I, LAI, 2002, 17; Al. Săndulescu, G. Călinescu despre cultură și națiune, RL, 2003, 31; Alex. Ștefănescu, Discursurile parlamentare ale
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală a Capitalei”. Cu o politică editorială ezitantă, marcată de situația din epocă - alternări de întăriri și relaxări ale controlului de partid, limitări și interdicții impuse de cenzură, rivalitate între protocroniști, care reușiseră să își adjudece spijinul oficialității, și cei atașați principiului estetic și necesității înnoirii reale
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Tomescu îl acuză pe E. Lovinescu de lipsa „preocupărilor critice și estetice”, „când e vorba de aprecierea valorilor literare produse de modernism”. S.r. mai cuprinde prezentări de cărți și reviste editate în țară și străinătate, semnalări ale noilor apariții editoriale, asigurate de N. I. Herescu și Ion Dongorozi. O cronică artistică, o cronică teatrală, o cronică financiară și una agricolă îi întregesc profilul. Alți colaboratori: Cezar Petrescu, Emanoil Bucuța, C. Rădulescu-Motru, Radu Dragnea, N. M. Condiescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Olimpiu Boitoș, Victor
SCRISUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
odinioară locul și spiritul de la mănăstirea Antim. Ține conferințe, iar discursul universalist, sincretic, flexibil față de adevărurile susținute de alte discipline și confesiuni, disponibilitatea pentru înțelegere ca exercițiu spiritual, nu ca obligație dogmatică, marchează auditoriul. Prelegerile îi sunt înregistrate și valorificate editorial. În România postdecembristă, aflată într-un proces de reînvățare a practicii spirituale, un teolog „cosmopolit și totuși român, călugăr și totuși om de lume, ortodox, dar cu o anumită aromă iezuită”, un predicator-hermeneut care „invocă astrofizica, genetica modernă sau topologia
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]