93,304 matches
-
continuare fiind incluse fișe analitice despre majoritatea celor cu activitate notabilă. Scurtele prezentări de cărți aparțin adesea chiar editorilor, ceea ce uneori pune sub semnul întrebării rigoarea aprecierilor. U.c. a trăit prin rubricile ei bine structurate - de la cele anunțând noutățile editoriale la cele cu pronunțat caracter de critică literară („Cronica edițiilor”, „Cronica literară”), unde s-au subsumat și portrete-necrolog (Cella Delavrancea, Tudor George, La moartea unui cărturar: Al. Piru, In memoriam. Amita Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
Doina Jela, Rodica Ojog-Brașoveanu, Romul Munteanu, Valentin Silvestru, Dinu Săraru, Alexandru Balaci, Dan Horia Mazilu. Sporadic se publică „fișe de dicționar” ale unor scriitori contemporani: Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Eugen Uricaru ș.a. U.c. are și preocupări legate de producția editorială de peste hotare, la rubricile „Cronica traducerilor”, „Cartea străină” și „Mapamond”, recenzând sau prezentând volume de Arthur Rimbaud, Ismail Kadare, Václav Havel, Mihail Bulgakov, Aleksandr Soljenițân, Umberto Eco. O rubrică inedită și de reală utilitate, dar efemeră, a fost „Cărți de
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
esențializate și prin titluri, se păstrează doar în primele luni, când configurația de ziar este pregnantă. Se remarcă o rubricație promițătoare și sugestivă, titrând recenzii („Viața cărților”), recuperări literare („Restituiri”), informații variate de interes cultural, privind saloane de carte, noutăți editoriale, emisiuni radio, evenimente artistice, simpozioane, întâlniri cu cititorii („Secvențe”, „Revista presei”), opinii despre viață și sensurile ei („Cogito ergo sum”), extrase din scrisorile lui Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade. Ultima pagină, dedicată în întregime divertismentului (jocuri enigmistice, anecdote, benzi
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
comemorarea lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul Artiștilor (N.D. Cocea, Marile epoci ale teatrului), Ateneul Român (Radu D. Rosetti, Poetul cetățean) sau de la Uniunea Patrioților (Mihai Ralea, Intelectualii și problemele actuale); se adaugă premierele teatrale și cinematografice, vernisajele, aparițiile editoriale, semnalări privind înființarea unor instituții culturale (după stagnarea impusă de anii războiului) etc. Rubricile, structurate pe direcții artistice, reiau și uneori detaliază până în marginea reportajului aceste evenimente, în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările” magistrale obținute de Uniunea Sovietică
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
ianuarie 1899 devenise și bibliotecar al Fundației Universitare „Carol I” și tot acum este angajat profesor suplinitor la Catedra de istoria artelor și estetică a Școlii de Belle Arte, unde ajunge profesor definitiv în 1904. Din această perioadă datează debutul editorial al lui T.-S. ca istoric de artă, cu broșura Arta publică (1906), urmat de consistentul volum Arta în România (I, 1909). Activitatea lui include constant acțiunea de promovare a artei țărănești și a monumentelor istorice, scop în care înființase
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Timișoara liceul (absolvit în 1979) și Facultatea de Filologie, secția română-franceză (1980-1984). Până în 1989 funcționează ca profesor în comuna Zetea (județul Harghita), după care începe o susținută activitate publicistică: este redactor, șef de secție, publicist-comentator (1990-1995), redactor-șef și director editorial (1995-2000) la „Cuvântul”, iar ulterior redactor-șef adjunct la „Curierul românesc” și în redacție la „România literară”, unde deține și o rubrică permanentă. Debutează în 1981 cu un reportaj la „Viața studențească”, și editorial în 2000 cu volumul Proza românească
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de popularizare în manieră avangardistă a unor tipărituri înrudite ca spirit. Il. C.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
ediție contrafăcută, RL, 1997, 30; Corneliu Ștefanache, Un scriitor „strigă acum”, „Evenimentul” (Iași), 2000, 2 aprilie; Nicolae Turtureanu, Bătrânul și Magda, „Monitorul” (Iași), 2000, 24 aprilie; Adrian Alui Gheorghe, Magda Ursache strigă acum, „Antiteze”, 2000, 8-10; Gh. Buzatu, Un eveniment editorial, „România Mare”, 2000, 12 mai; Liviu Papuc, „Doina” lui Eminescu, CL, 2000, 6; Constantin Coroiu, Eminescu și cominterniștii de ieri și de azi, ALA, 2000, 527; Florin Costinescu, Un volum dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
seria Întâmplări cu scriitori (1977-1979), iar Ov. S. Crohmălniceanu dă în 1981 câteva eseuri. La interviurile din 1962 și 1963, când revista câștigă în consistență, răspund și scriitori care își expun opiniile despre satiră și umor sau își prezintă proiectele editoriale: Zaharia Stancu, Teodor Mazilu, Al. Graur, Nina Cassian, Tudor Mușatescu, Otilia Cazimir. U. mai cuprinde reflecții umoristice de Tudor Mușatescu sub titlul Oameni, plante și animale și Din dicționarul limbii române, Din însemnările unui indiscret de Victor Eftimiu (1966-1970), Maxime
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979, 1980, 1981). Publică primele versuri la revista „Amfiteatru”, în 1967. Debutul editorial îl reprezintă volumul Mic tratat de glorie (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor). La începutul anilor ’80 ia atitudine împotriva politicii opresive a partidului unic și a autorităților totalitare ale vremii. Demersul lui avea să se radicalizeze rapid, odată cu reacția severă a
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
în mai 1934, cu subtitlul „Opinii, literatură, artă”, fiind condusă de Ștefan Alexiu și H. A. Mărgineanu. Publicația își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale profesorilor, consemnează dispariția eseistului și criticului literar Paul Zarifopol, face o trecere în revistă a aparițiilor editoriale recente, semnalează traducerea în bulgară a unor poezii de Mihai Eminescu. Versuri scrie F. Voican, proză semnează Ștefan Alexiu (un fragment din romanul Copiii pământului), iar Maria Gradin se ocupă de primii traducători români ai lui August von Kotzebue. M.
VEAC NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290472_a_291801]
-
adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe prin specializarea ca eminescolog, în vederea continuării ediției Eminescu, inițiată de Perpessicius în 1939. Astfel, între 1977 și 1993 se desfășoară una dintre cele mai îndrăznețe inițiative editoriale românești, V. având responsabilitatea - cum el însuși mărturisește - „de a conduce această ambarcațiune mulți ani, în vremuri nu tocmai favorabile întreprinderilor de această anvergură”. Au fost depășite cu demnitate dificultățile muncii pe manuscrise și periodice, disputele de breaslă, opreliștile de
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
mai 1935 până la 23 decembrie 1936, cu subtitlul „Ziar independent de dimineață”. Director: Emanuel Socor. Z. continuă programul ziarului „A.B.C.”, declarându-se împotriva curentelor de dreapta și a abuzurilor clasei politice. Rubrica „Teatru-Literatură-Artă”, semnată Lafcadio (Lafcadio & Co.), prezintă aparițiile editoriale, conține însemnări despre premiere teatrale și expoziții, scurte informații despre viața scriitorilor. La ancheta „Cum trebuie să fie Casa Scriitorilor?” răspund Anton Holban, G. M. Zamfirescu, Ion Vinea, Octav Șuluțiu, Pompiliu Constantinescu, I. Peltz, N. Davidescu ș.a. Pictorul N. N. Tonitza
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
execuție a forajelor pentru AMC - uri. Aplicabilitatea mare a acestor tipuri de lucrări conduce la necesitatea cunoașterii pentru inginerii de specialitate a tehnologiilor cadru, urmând ca acestea să fie personalizate în funcție de aplicația proiectului. Această carte face parte dintr-un șir editorial ce se referă la actul didactic de la profilul de INGINERIE A CONSTRUCȚIILOR, care are astfel la dispoziție o culegere de tehnologii cadru elaborate la bază de fostul Trust de Construcții Hidrotehnice și care au fost prelucrate de colectivul de autori
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
alături de Guillaume Robert, albumul Iasi à l’heure de la Francophonie, 2006, Iași, Editura Samia; a coordonat alături de Felicia Dumas volumele Iasi et la Moldavie dans les relations franco-roumaines, 2006, Iași, Institutul European, și La France et Iași, 2009, Iași, Casa Editorială Demiurg. Simion-Alexandru Gavriș: cercetător post-doctoral la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, (proiectul Dezvoltarea capacității de inovare și creșterea impactului cercetării prin programe post-doctorale POSDRU/89 1.5/ S/49944); doctor În istorie În cadrul Academiei Române (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui gen cu o tradiție destul de consistentă, din producția editorială dispărând, odată cu instaurarea regimului comunist, nu numai scrierile de calitate, ci și literatura „de consum”, blamate ca „rămășițe burgheze” și ca mijloace de manipulare a proletariatului. În 1949, într-o cronică din „Contemporanul”, Ov. S. Crohmălniceanu condamna romanul Zbucium din
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
la istoria teatrului românesc din Transilvania), Emil Petrovici. În 1958 redactori-responsabili sunt C. Daicoviciu și Takats Lajos. Se publică articole de istorie literară și folclor de Iosif Pervain, Dumitru Pop, Livia Grămadă, Maria Protase, Elena Pervain. Întâiul redactor-responsabil în formula editorială care, din 1959, consacră revista este C. Daicoviciu. Redactori-șefi, unii dintre ei rectori ai Universității, vor mai fi Mircea Zaciu (1965-1971), Dumitru Pop (din 1972), Ion Vlad (din 1977), I. Negucioiu (din 1985), Ionel Haiduc (din 1990) și Andrei Marga
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
literare în „Journal de Genève”, „Esprit”, „Le Monde”, „Revue des études roumaines”, „L’Alternative”, „Lettre internationale” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu monografia Duiliu Zamfirescu, tradusă în limba engleză de Eric D. Tappe și publicată la Boston. În comentarea aparițiilor editoriale din țară S. se oprește de cele mai multe ori la cărțile ignorate sau minimalizate, relevând aspecte incomode și concluzii ce se pot desprinde din textele în discuție, cum se întâmplă cu romanul Intrusul: „Problema pe care o pune cartea lui Marin
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
om cu elanurile spulberate, căruia nu îi mai rămân decât prieteniile de odinioară: Ionel Teodoreanu, Tudor Mușatescu, Alice Voinescu, Șerban Cioculescu, Ion Lucian Murnu. Librarul, o conferință ținută la Colegiul Național „Sf. Sava” de Ziua Cărții, marchează în 1934 debutul editorial al lui S., care face elogiul unei profesii, pledând pentru rolul librarului ca sprijinitor al literaturii și culturii. Volumul Diverse (1934) strânge câteva cronici și eseuri literare. Dintre acestea din urmă, Un paradox valorizează portretele de țărani realizate de Duiliu
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
pe alocuri. Începând cu Fântână (1938) autorul renunță la proiecția stărilor proprii și se întoarce, moralizator și discursiv, spre semenii săi. Intervine totodată o implicare accentuată, cu ecouri tradiționaliste, definită ca „elementul pur descriptiv al forțelor htonice” (E. Lovinescu). Prezențe editoriale târzii sunt Armonii în zori (1961), Treptele împlinirii (1967) și Poezii, volum antologic (1968). De fapt, încă dintr-o etapă anterioară, ilustrată de versificările din volumele De vorbă cu fierul de plug și Pentru dreptatea câștigată, ambele apărute în 1949
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente ale noii realități sociale postbelice și nesemnificativă valoric
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă. Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus în planul pe 1989, apreciat de criticul Liviu Călin ca un roman social contemporan
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
singular, pentru că generalitatea este asigurată prin observațiile proprii referitoare la alte familii sau prin relatările acestora. Subiectivism sau nu, tocmai prin relatarea „trăirilor” se poate remarca ecoul psihologic al unor „reglementări” sau „legi” altfel abstracte. Pentru că - deși într-o ambianță editorială ținând preponderent de domeniul „Psihologiei” ca știință - nu este inutil să subliniez din nou2 ceea ce în genere pare să se ignore, și anume faptul că totul este sau ține de - ori derivă din sau debușează în - psihologie ca fundament al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
existau decât publicații editate de acesta, prin intermediul diferitelor sale structuri. Dreptul la liberă inițiativă nu exista în nici un domeniu, deci cum ar fi putut funcționa el într-unul așa de sensibil cum era cel al presei? De o oarecare autonomie editorială se bucurau publicațiile Uniunii Scriitorilor, Academiei Române ori ale altor asociații profesionale similare. Însă autonomia editorială era foarte relativă, iar cenzura funcționa cel puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]