93,304 matches
-
exista în nici un domeniu, deci cum ar fi putut funcționa el într-unul așa de sensibil cum era cel al presei? De o oarecare autonomie editorială se bucurau publicațiile Uniunii Scriitorilor, Academiei Române ori ale altor asociații profesionale similare. Însă autonomia editorială era foarte relativă, iar cenzura funcționa cel puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC ori UASCR. și totuși, prin Echinoxul clujean, prin Alma Mater/Dialog și Opinia studențească de la Iași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
admitere la Filologie, în 1965 își reia studiile universitare, pe care le va finaliza în 1974. Lucrează ca profesor la școli generale și la Liceul de Metrologie din București (1977-1978). În 1982 devine secretar la Uniunea Scriitorilor. Își face debutul editorial în 1969 cu placheta Pedepsele, fără ca anterior să fi publicat în reviste. Supravegheat, hărțuit permanent de organele de partid și de Securitate, îndepărtat și din cele mai neînsemnate slujbe sau împiedicat să ocupe altele, și în privința cărților sale a traversat
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
s-a remarcat prin inițierea unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia împlinirilor editoriale se înscriu dicționarul Scriitori dâmbovițeni (1998), realizat împreună cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun, precum și antologia Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia (2003), alcătuită în colaborare cu poetul Iulian Filip din Chișinău. Este o antologie cuprinzătoare din lirica de peste Prut, aducând
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
Pitești, 2002. Ediții: Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu, Sfoara cu motocei, LAI, 1992, 13; Nicolae Bârna, Filiera franceză și hâtra zăbavă bahluviană, CC, 1992, 3-4; Cornel Moraru, „Sentimentul
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Cultural din Cluj-Napoca. Debutează în revista „Tribuna” (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar prima cronică literară îi apare în „Echinox” (1968). Cartea Modalități lirice contemporane, publicată în 1973 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, marchează debutul editorial. Colaborează la „Echinox”, „Steaua” (în care deține mult timp cronica literară), „Tribuna”, „Transilvania”, „Vatra”, „Ateneu”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Apostrof” ș.a. Semnează mai multe articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și este coordonator al colecției „Biblioteca
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
plastică, se aduc în pagină jurnale și contrajurnale, corespondență inedită provenind de la Alexie Mateevici, Nichifor Crainic, Perpessicius ș.a. Din ianuarie 2000 P.-F. are alt colegiu redacțional: Sterian Vicol (redactor-șef), Mircea Mihai (redactor-șef adjunct), Radu Dorin Mihăescu (consilier editorial). Formatul publicației se schimbă, iar rubricile se îmbogățesc: „Remember”, „Invitații revistei”, „Restituiri”, „Scena și viața”, „Debut”, „Cartea străină”, „Poeți gălățeni”, „Pagini dunărene”, „Ancheta «Porto-Franco»”, „1001 de reviste”, „Lecturi incomode” ș.a. Mai colaborează Ion Zamfirescu, Emil Manu, Ion Rotaru, Petru Creția
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
redactor-șef adjunct al suplimentului acestei reviste, „Nouăzeci”. În 1994 este angajat ca redactor la secția culturală a cotidianului „Adevărul”; deține în „Adevărul literar și artistic” rubricile „Caiet de citire și de caligrafie. Fragmente de jurnal” și „Biblioteca rulantă”. Debutul editorial se produce în 1988, când îi apare volumul Cuvânt înainte. Este vorba de fapt de un semidebut - din două motive. Cu un an înainte, în 1987, publicase, în colecția „Cartea cea mai mică” susținută de revista „Convingeri comuniste”, broșura Familia
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Românesc. Personalitate publică cu vederi de dreapta, s-a văzut silit să se ascundă după 1948, dar nu va reuși să scape și va fi închis între 1957 și 1964. La judecata zeilor este o carte originală atât ca formulă editorială, cât și ca mod de abordare a subiectelor. Într-un Prolog în versuri, câteva personaje pun în discuție ideea de artă literară și improvizează experimental o scurtă poveste, totul constituindu-se într-o spirituală metaliteratură, unde P. anticipează o modă
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
scriitori. „Variété”, o pagină eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și a vedetelor sale, informații sportive, sfaturi practice, dar și comentarii pe teme literare (Între Bernard Shaw și Clément Vautel). La rubrica intitulată „Curier literar” intră semnale referitoare la apariții editoriale (de exemplu, romanele Răscoala de Liviu Rebreanu și Patul lui Procust de Camil Petrescu) sau la cărți aflate în acel moment în lucru: sunt anunțate volumul al treilea din Antologia poeților de azi de Ion Pillat („secondat de Z. Stancu
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
personalitatea lui P. se răsfrânge disjunct asupra celor două arii ale activității sale literare. Pe de o parte, istoricul literar care își înscrie numele în bibliografia esențială a culturii române cu monografia Viața și opera lui Miron Costin (1975), debut editorial și totodată lucrare fundamentală într-un domeniu de strict profesionalism. Cartea impresionează prin seriozitate, competență și bogăție a informației, bine puse în lumină de un stil alert, cu certe calități literare. Aceeași rigoare filologică, aceeași minuție niciodată pedantă caracterizează și
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
la Muzeul „Octavian Goga” de la Ciucea (1970-1971), apoi, timp de trei ani, își caută loc într-o redacție, dar în 1974 optează definitiv pentru catedra de limba și literatura română de la școala din comuna natală. După unsprezece ani de la debutul editorial, îi apare volumul Somn de voevod (1980), ce echivalează cu o adevărată lansare în cadrul promoției tinere. De altfel, Geo Bogza îl remarcase încă din 1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la un tânăr poet). Dezinteresat de căutările
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Dăianu, redactori responsabili: Basil Moldovanu (1903-1904), Iuliu Florian (1905), Petru P. Barițiu (1906). Caracterul religios al publicației este accentuat din primul număr, unde se afirmă că R. este „menită să propovăduiască adevărurile mântuitoare ale legii creștine în mijlocul iubitului popor”. Aparițiile editoriale sunt consemnate în cadrul rubricilor „Cărți noi și reviste”, „Cărți din orice părți”. Aproape fiecare număr conține câteva poezii, cele mai multe fiind retipăriri: Octavian Goga (Dascălul, Scrisoare, Străbunii, Dedicație), St. O. Iosif (Iisus), G. Coșbuc, I. Mureșan, Th. D. Speranția, Aron Cotruș
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
Două lucrări nonliterare, Răfuiala cea mare (1914-1915) (1915) și Problema pământului în România (1922) abordează câteva subiecte obsedante pentru el - războiul și criza socială. Activitatea de om de presă, cu intervenții polemice redutabile, este dublată de aceea de prozator. Debutul editorial se produce cu volumul Spre Sofia cu Reg. 8 de Artilerie (1914), rezultatul participării ca voluntar la campania din Bulgaria. Este o cronică de un profund realism, în care descrierea plastică a locurilor se întâlnește cu fina observație psihologică, într-
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
cultură românească și Occident (susținută de R. în 1963), Vintilă Horia, Românul contemporan (1966) ș.a. -, cât și Congresul al X-lea al Societății Academice Române (1966), desfășurat sub genericul „Romanidad, Hispanidad, Rumanidad” (manifestare la care participă și Mircea Eliade). Programul editorial al Asociației Hispano-Române a vizat traducerea în limba spaniolă a unor creații literare românești - poezii de Mihai Eminescu și Horia Stamatu, proza lui I.L. Caragiale și o antologie de poezie populară românească, acestea fiind tălmăciri realizate de R.-, precum și promovarea
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Enescu și Al. Mircea, se susțin manifestări culturale importante: simpozioane la Paris (1983, 1985, 1989), München (1984) și Madrid (1984), care dezbat teme precum „Românii între Apus și Răsărit”, „Ortodoxia și Apusul”, „Exilul românesc. Identitate și conștiința istorică”. Și programul editorial început la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de Roșa Del Conte) și una în germană (traducere de Wolf von Aichelburg
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
orientale cu ironia nostalgică a modului narativ postmodern din opera lui Salman Rushdie. Depășind, după cum mărturisește într-un interviu, reticențe de mentalitate, autoarea a oferit publicului românesc romanele lui Henry Miller, aparițiile fiind salutate de critica literară ca veritabile evenimente editoriale. Sesizând alternanța registrelor într-o proză poetică de o senzualitate ardentă și spiritul de frondă care țintește dezinhibarea instinctuală, R. a transpus, fără referiri aluzive sau perifraze, argoul erotic sexual din cărți care nu au nimic comun cu pornografia. În
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
REVISTA BURGHEZA, publicație apărută la București, bilunar, între 5 noiembrie 1934 și 10 mai 1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care semnează
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
I. Minulescu, intenția de se desprinde de linia tradițională și de a respinge academismul, în vederea impunerii unui nou mod de a scrie, proiect susținut de tinerii scriitori grupați în jurul ei. Se inserează versuri, proza, studii, biografii, traduceri, revista revistelor, semnalări editoriale. Colaborează cu poezie I. Minulescu (Romanța regelui), N. Davidescu (De profundis), Eugeniu Ștefănescu, Eugeniu Sperantia, Mihail Cruceanu, cu proza sunt prezenți Th. Cornel (În preajma nebuniei), I. Minulescu ( În grădina prietenului meu), Mihail Cruceanu (Spre mare), studii și articole scriu N.
REVISTA CELORLALŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289188_a_290517]
-
specialitate” a Apusului cultural (Franța, Germania, Italia), precum și cultivarea operei „literar-umaniste a traducerilor și a literaturii clasicizante”. Rubricile permanente sunt „Articole și studii”, „Traduceri”, „Cronica” (o agendă culturală cu note și comentarii extinse) și „Dări de seamă” (recenzii ale aparițiilor editoriale înscrise în profilul revistei). Cu o mare exigență în privința nivelului științific și consecventă declarațiilor din articolul-program, R.c. cuprinde în paginile sale nume importante din peisajul cultural al vremii. Sunt prezenți cu studii și articole Cezar Papacostea (Gândirea epică elină
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
de Nina Cassian, apoi de Camil Baltazar. Foarte consistentă în domeniul publicisticii pe teme culturale și literare, R.n.i. obține materiale de la Ioan Slavici (Cultul formei, Cum se scrie românește), Liviu Rebreanu (Artă pentru artă?, Primejdia cărții, note despre criza editorială din țară), Tudor Arghezi, cu un număr mare de intervenții începând din 1925. E. Lovinescu, unul dintre cei mai fideli colaboratori, trimite articole de fond, printre care Războiul generator de frumos estetic, De la „Mite” la „Bălăuca”, Mai mare ca natura
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
și din țară, o bună publicitate a repertoriului teatral și a spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
ș.a. A condus „Apărătorul săteanului” (1906-1907), „De vorbă” (1908), „Cultura” (1920-1922), în toate publicând masiv versuri, proză, piese de teatru, articole. În 1892 devenise funcționar, urcând în ierarhie până la treapta de director în Ministerul Cultelor și Artelor (1920-1926). Șirul aparițiilor editoriale e foarte abundent. Caracterul explicit instructiv al scrierilor din prima parte a vieții îi aduce recunoașterea oficială (premii, medalii - Bene Merenti în 1900 ș.a.). Mai târziu va deveni membru al Societății Scriitorilor Români. Poporanist, dar și sămănătorist avant la lettre
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
University (Bloomington) și doctoratul, în aceleași discipline, în 1998. Lucrează apoi ca assistant professor de literatură americană și teorie literară la University of North Carolina (Greensboro). A debutat în 1983 la revista „Amfiteatru”, cu un eseu despre Dinu Flămând și editorial, în 1985, cu Ceremonia textului. A colaborat, de regulă cu studii critice, în numeroase publicații, printre care „România literară”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Contrapunct” (unde în 1990 și 1991 a susținut
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
Dorohoi), „Grai moldovenesc” (Iași), „Înmuguriri” (Piatra Neamț), „Orion” (Rădăuți), „Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București, 1943-1947), „Obzer” (Iugoslavia), „Die Zeit” (Viena), „Iașul literar”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Ramuri”. Există două etape distincte în lirica lui M., despărțite de o tăcere editorială de peste trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]