4,547 matches
-
selectate de eu și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desăvârșit între energia universală, cuprinsă în elementele naturale ale habitatului, și energia personală. Cunoașterea locului în lume în care trăiește un popor condiționează recunoașterea idealului. Așezat în sufletul poporului, urmând liniilor sale de evoluție culturală, idealul asigură puterea de creație, îmbogățirea culturală a poporului și cea spirituală a omului. Dar chiar dacă are natură socială, el este impus de cerințele unui fel de conservare a speciei umane. El nu poate sta, originar, în individ, întrucât ar răspunde altor exigențe decât celor ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de civilizație. Pentru operele personalității energetice ca om de vocație, determinarea vine de la inovație, prin urmare, ele sunt culturale. Dar exprimarea acestor opere este angajată în mediul civilizației. Munca profesionistului este roditoare în sensul creșterii avuției, iar nu în sensul îmbogățirii cu noi moduri de muncă; nu inovația este actul propriu profesionistului, ci munca rutinieră aducătoare de bunăstare materială. Desigur, rezultatul muncii profesionistului nu este fără rost și fără urmări bune pentru om. Tocmai prin el se îmbogățește civilizația și, pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea energetică apare ca un "ideal" ce se naște din "energie" (din realitatea originară), însă printr-o geneză continuă, în orizontul personalizării (al culturii și civilizației) și în sensul îmbogățirii formelor personalizate ale energiei înseși. Personalitatea energetică este chiar structura idealului prezent ca atare în alcătuirea vocației; prin urmare, ea este prezentă, prin vocație, în toate momentele anterioare de personalizare a energiei. Ea este idealul spre care tind personalitățile, ideal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celor culturale. Omul care crede în noroc este pasiv; el așteaptă minunea. Omul de vocație este activ și încrezător în puterea sa sufletească; el nu așteaptă o minune, o conjunctură favorabilă intereselor sale personale, ci crează el însuși împrejurări favorabile îmbogățirii culturii și, în urmare, este supusul intereselor care-i transcend personalitatea, dar i-o înnobilează, totodată. Legătura dintre vocație și profesie este discutată de C. Rădulescu-Motru în Personalismul energetic și în Vocația... . În cea dintâi lucrare, autorul pare a nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de aici decurge "eșecul valorilor": suferința, răul, neantul. Valorizarea veritabilă este posibilă prin acțiune. Angajarea prin acțiune are un rost imediat: modificarea realității exterioare (în scopul ameliorării condiției în mediu a persoanei) și unul mediat: crearea valorilor (în scopul îmbogățirii universului de valori, dar și pentru cauza finalității absolute, anume identificarea cu transpersonalul). Nu este posibilă o identificare totală a persoanei cu Absolutul, ar spune Em. Mounier, dar ținta spre care neîncetat ea se îndreaptă este aceasta: pierderea întru Absolut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unul dintre prozatorii de primă linie ai literaturii noastre de azi, trebuie citite mai ales că nu toată lumea s-a mutat în sălile tribunalelor sau după gratii, pentru a-și găsi, în sfîrșit, liniștea, siguranța, armonia conjugală, înzestrarea artistică, celebritatea, îmbogățirea, cîte și mai cîte... Și toate astea se datorează avocatului Ludovic L. care pierde toate procesele, protagonistul uneia dintre cărțile remarcabile din stricta noastră actualitate literară. Vocalize în mi minor, în care este vorba despre atât de celebrul, înțeleptul și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ei strigă”; „Pădurea - plămânul verde al planetei”. În același timp s-a realizat schimbarea atitudinii elevilor în cadrul relațiilor inter și intrapersonale față de problemele de mediu. Activitățile desfășurate au adus schimbări pozitive observate în comportamentul elevilor, au contribuit la îmbunătățirea comunicării, îmbogățirea vocabularului cu termeni din domeniul biologiei, ecologiei și protecției mediului precum și asumarea unor responsabilități individuale și de grup. Elevii au manifestat entuziasm și dorința de a realiza și alte activități asemănătoare. Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; aproximativ
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sălile de clasă contribuie la dezvoltarea unui comportament ecologic și formează la elevi deprinderea de a observa, de a descoperi și de a înțelege unele aspecte noi cu privire la cultura florilor. În aceste condiții există o posibilitatea reală de îmbogățire a cunoștințelor biologice, ecologice și agrotehnice. Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii - „Plante decorative”, are următoarea structură: Unități de competență cheie: rezolvarea de probleme. Unități tehnice specializate: plante decorative. Argument Proiectul de programă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
aromatice după anumite caractere morfologice și organoleptice (mirosă; - motivația pentru aplicarea cunoștințelor dobândite în viața cotidiană; - stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea; cultivarea unor plantelor medicinale precum și pentru utilizarea în condiții casnice sub diferite forme, a plantelor medicinale de uz curent; - îmbogățirea cunoștințelor de botanică, fiziologie, agrotehnică, protecția plantelor și ecologie; - dobândirea unei atitudini pozitive față de studiu, informare și documentare permanentă: - motivația pentru păstrarea sănătății organismului și pentru protecția mediului; - lărgirea domeniului ocupațional; Sugestii metodologice: - învățarea prin descoperire; - conversația euristică; - demonstrația; - explicația
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Păreri și păreri... Dezamăgirea post-revoluționară, sentimentul de frustrare, deruta, inerția, opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în acest discurs, pe care l-am vrut politic, militant
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
utilizate încearcă să reducă sursele de tensiune și să stimuleze factorii de coeziune acționând asupra forțelor care motivează personalul. Pe măsură ce politica de integrare reușește, muncitorii acceptă scopurile fixate și își utilizează energiile în și pentru întreprindere. Conducerea prin obiective, descentralizarea, îmbogățirea sarcinilor, sistemele de cointeresare, cercurile de calitate, identificarea unei culturi a întreprinderii, elaborarea unui proiect al întreprinderii, pregătirea cadrelor, sunt procese de integrare în plină dezvoltare. Funcția de personal trebuie să integreze caracteristicile psihosociologice ale oamenilor și aspirațiile lor intelectuale
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ea o realizează). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem mecanicist; teorii psihologice, care consideră că personalul este motivat atât prin motivații extrinseci, cât și intrinseci (acele motivații care se referă la dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor, plăcerea de a face personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai de către fiecare persoană în parte). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem biologic; teorii antropologice, care au în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
a sentimentelor și comportamentelor angajaților pentru a fi transpuse în termeni pozitivi. Adoptarea unui astfel de model presupune: identificarea și selectarea indivizilor cu o înaltă capacitate de motivare prin realizări, sens în care, un mare efect îl au delegarea și îmbogățirea postului; posibilitatea promovării performanțelor care au efect nu numai în utilizarea capacității și talentului lor, ci și în realizarea unor modele pentru ceilalți angajați. Conținutul teoriilor motivaționale nu reprezintă rețete privind motivarea în firme, pentru că nici una dintre ele nu este
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
prin alții 6.1. Dependența În educație 6.2. Nu numai prin școală ne formăm 6.3. Educația ca iluminare 6.4. Pedagogia bunului simț 6.5. Făurirea unei familii - o pedagogie sui-generis 6.6. Un prilej de Învățare și Îmbogățire spirituală: nășirea 7. Edificare prin cunoaștere, iubire, fericire 7.1. Cunoașterea prin iubire 7.2. Iubirea, corolar a ceea ce suntem și sperăm să fim 7.3. Fețe ascunse ale iubirii 7.4. Iertarea - un corelat al iubirii 7.5. Fericirea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
perimetru - căci arta este expansiunea unui suflet Într-un anumit timp și loc -, destinația lor a fost «pervertită » pe parcurs, operele de artă luând căi neconforme spiritului lor, fiind ținta unor forțe ce nu au nici o legătură cu altitudinea spirituală (Îmbogățiri inerente unor războaie de cotropire, porniri megalomanice și posesive ale unor frunți Încoronate, strategii subversive ale unor industrii de turism, capricii personale de tot felul). Și s-a ajuns astăzi ca arta să subziste „Îngrămădită” În vaste spații artificiale, adică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înlocuită de o rețea „stelară”, mult mai complicată, În care fiecare, pe rând, primește și dă ceva, la rândul său. Ubicuitatea și circularitatea informației fac ca dispozitivele educative să se prefigureze În consens cu noi principii de transfer și de Îmbogățire cognitiv-spirituală. Ceea ce este interesant constă În faptul că Înșiși educații „forțează” redimensionarea practicilor de formare În consens cu aceste dispozitive, dat fiind că aceștia sunt deja familiarizați cu aceste echipamente, aduc un etos favorizant și creează un apetit de masă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o țară străină constituie un prilej de edificare și expansiune din acest punct de vedere. A ieși - progresiv, secvențial și provizoriu - din ambientul tău cultural, din obișnuințele valorice cotidiene, are reverberații pozitive nu numai pentru că se creează noi ocazii de Îmbogățire culturală, de dilatare a orizontului de Înțelesuri, dar si pentru că se ajunge la o necesară distanțare, decentrare ce aduce după sine o bună așezare culturală. E nevoie, din când În când, să ieși din tiparele tale culturale (atât cât se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îți dorești o familie reușită, chiar o ai. Întreaga ta ființă (se) pregătește (pentru) așa ceva! Restul nu sunt decât detalii accidentale - mai mult sau mai puțin dorite -, țesute În jurul marelui și fericitului miracol... 6.6. Un prilej de Învățare și Îmbogățire spirituală: nășirea Nu tot ce ține de experiența fundamentală a omului se poate transmite prin școală. Sunt conduite și valori ce pot fi Însușite prin contagiune directă, prin coîmpărtășire și bucuroasă dăruire. O comunitate și membrii săi Își perpetuează spiritualitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rău, nu mai contează cum). Ea presupune ridicarea pe o nouă treaptă existențială, prin obnubilarea unor porniri ce ne sărăcesc. Iertarea este o „trambulină” subiectivă de transgresare a răului, de aureolare pozitivă a lui, de Înaintare către pace, regăsire și Îmbogățire. Este un mod de a ne descoperi și a ne Împăca cu noi Înșine. Înseamnă dărnicie, generozitate, expansiune, chiar dacă aceste acte nu se văd și nu primesc o expresie exterioară. Este o stare interioară prin care legea divină devine o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Gândul dintr-un anumit moment de reverie poate deveni cândva un bun spiritual și pentru alții. Departe de a-l repudia și diminua, acest timp trebuie protejat, Încurajat și reconsiderat. Timpul rezervat sinelui presupune acel răgaz al reînnoirii sinelui, al Îmbogățirii lui Împotriva tuturor automatismelor care duc la sclerozarea ființei, la rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
alte fețe, și alte moduri de a fi sau a gândi. Se naște o solidaritate aparte cu ceilalți, se descoperă filiații, se activează legături. În general, parcă devenim mai buni. Ieșirile Împreună cu domnul Cozma mi-au ocazionat tocmai astfel de Îmbogățiri spirituale. Relația formală induce artificialitate, obligă la ascunderea după măști, la etalarea de jocuri de rol mai bine sau mai prost jucate. Relația de tip informal este mai directă, mai naturală, pune om lângă om, deconspiră crezuri, gânduri și suflete
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puse în practică, într-un timp relativ scurt, de la prezentarea scrisorilor de acreditare. Astfel, un număr important de miniștri qatarieni au vizitat țara noastră, convenind și semnând cu omologii lor români documente juridice importante ce au contribuit la stabilirea și îmbogățirea cadrului juridic între cele două țări, în sectoare importante de interes reciproc: finanțe, transporturi, comerț, domeniul tineretului și sportului etc. La primirile și convorbirile avute cu regele Arabiei Saudite, cu ministrul de externe și cu alți membri ai guvernului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu școala și familia, televiziunea este principalul arhitect al tablei de valori ale elevilor, mai ales prin cultivarea în prim-planul sistemului lor de valori a celor mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare „de imagine” în care valorile „materiale” sau sclipirile spectaculare eclipsează valorile intelectuale, rezultând un tablou confuz al valorilor. Totuși, familia și școala concurează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
84%); sexualitatea (între 40% și 67%); lipsa de scrupule (între 30% și 53%); violența (între 67% și 77%); plăcerile vieții (între 26% și 45%); vulgaritatea/agresivitatea (între 55% și 66%); minciuna (între 33% și 49%); senzaționalul (între 59% și 67%); îmbogățirea (între 33% și 47%). Influența este mai mare ca tendință asupra grupei de vârstă de 15-18 ani, dar procentele mai mici în cadrul grupei 7-10 ani se datorează și ponderii mai mari a nonrăspunsurilor apărute în cazul respondenților din această categorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]