4,962 matches
-
mai luminoși, mai calzi... ne adunam cu toții la rugăciuni, dar și la mesele acelea binecuvântate... respiram cu adevărat sacralitatea, legătura noastră cu Cerul. Toate lucrurile, oamenii, natura aveau o anume sfințenie și smerenie, dar și libertate, o anume iertare și împăcare cu lumea și istoria, cu trecutul , dar și cu prezentul, cu tot! Verticalitatea și aspirația spre Înalt, o anume austeritate, de profundă smerenie, erau în esența evenimentelor și în aerul respirat, la simplicité et la beauté, astea erau normalitatea acolo
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
conturarea, cristalizarea și concretizarea destinului meu. - Cum este o zi din viața lui Ben? Câte ore are ziua ta? - Necondiționat 8 ore serviciu, 5 ore somn, iar restul pentru familie, studiu și muncă creativă în cultură: literatură, film, jurnalistică și împăcarea cu mine însumi. Întotdeauna am avut tentația să cobor în mine, să stau de vorbă cu mine, să caut vise și dorințe neîmplinite sau să descopăr altele noi, apoi să proiectez căi, soluții de materializare. Este un univers fantastic în
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SÎNT O RANĂ Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului V-aș îndruma să mergeți pe caii de lumină, V-aș arunca pe umeri un șal al împăcării, Dar sînt mereu o rană din ce în ce mai plină Parcă de sarea albă din neodihna mării. Prin rana mea cea veche trec proaspete suspine, Sînt toate ale voastre, precum și ale mele; Un fel de epurare - eu, stația de bine Dintr-un noian
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VREMEA ÎMPĂCĂRII Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Hai să ne-mpăcăm cît mai e vreme, Cît mai viețuim ca oameni blînzi, Că și-așa avem multe probleme, Și de bine sîntem toți
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
simțiți, Fiți pasibili, astăzi, de schimbare, Legitim începeți să iubiți! Va fi mult mai simplă viața toată, Dumnezeu va fi mai blînd cu voi, Și-n această lume ca o roată, Vom trăi mai liniștiți și noi. Referință Bibliografică: Vremea împăcării / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
să dorească atunci să nu le mai facă. Aceasta este condiția ce duce la iertare. De aceea, după fiecare spovedanie, chiar dacă se dă un canon, chiar dacă se dă o amânare de la Sfânta Împărtășanie, păcatele se iartă. Păcatele mărturisite se iartă. Împăcarea cu Dumnezeu se produce în momentul acela, și ea depinde de înțelepciunea, de tactul, de cunoașterea, de priceperea Părintelui Duhovnic. Fără îndoială, sunt păcate care necesită o oarecare formă de căinți și pocăință. De aceea Sfinții Părinți au stabilit canoane
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
apelurilor neîncetate adresate de Sfântul Apostol Pavel creștinilor: noi trebuie să trăim în conformitate cu ceea ce s-a "întâmplat" cu noi în Iisus Hristos; tocmai de aceea noi putem trăi astfel, doar pentru că aceasta a avut loc în noi, pentru că mântuirea, izbavirea, împăcarea și "cumpărarea cea cu preț" ne-au fost deja dăruite iar noi nu suntem "ai noștri". Noi putem și trebuie să lucrăm la mântuirea noastră numai pentru că am fost mântuiți. Trebuie întotdeauna și în tot timpul, să devenim și să
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
iară și iară de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
se adresează lui Dumnezeu Care este de față. Prezența lui Dumnezeu copleșește totul”. Prin urmare, trecând noi prin gama aceasta de stări sufletești, la ce ajungem? Cu ce ne alegem? Ce roade culegem? Liniște aducătoare de bucurie și reconfortare sufletească, împăcare cu Dumnezeu și cu sine. Minunea rugăciunii nu constă atât în împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al lui Dumnezeu. „Inima omului se află într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
a impresionat o scenă în care Michelangelo l-a redat pe păcătos încorsetat de șarpe. Este extrem de sugestivă această imagine a omului păcătos, în care se vede clar cum păcatul îl sugrumă pe om. Păcatul implică existența în chinuire, dar împăcarea cu Dumnezeu ne arată că trăim în pace și murim în pace. De-aceea se și spune: „S-a săvârșit în pace”. Asta înseamnă că s-a săvârșit în liniște, în bucurie, în dragostea lui Dumnezeu. - Înaltpreasfințite Părinte, în Mănăstirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
populară o poate egala: aceea de a zugrăvi neutru, dar absolut, cel mai captivant ceremonial încărcat de sensuri din viața comunității, ”plimbarea imaginară”, compactă, pe fragila linie de demarcație dintre viață și moarte, dintre spus și nespus, dintre revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
exponate sunt costumele populare vechi de mai bine de 100 de ani și ouăle încondeiate, bucovinești. În fiecare dintre ele au pus suflet. Fiecăruia îi știu istoria și rostul. Am vorbit despre condiția colecționarului, despre viață și despre vârste. Despre împăcarea cu sine și bucuria fiecărei clipe care ți-a fost dată. Petrecându-ne zilele de documentare împreună cu ei, printre românii din Graz, în studiourile Televiziunii ORF, în direct, la Radio Helsinki, sau la un Bal al Mărțișorului, excelent organizat, am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Pe lângă
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
cu dinții de aur.Am crezut că odată cu venirea ploilor,oamenii rămași printre noi se vor întoarcela arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decîtniște manechine de paie, ici și colo,îmbrăcate ca pentru o nuntă modestă,... XII. VREMEA ÎMPĂCĂRII, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017. Hai să ne-mpăcăm cît mai e vreme, Cît mai viețuim ca oameni blînzi, Că și-așa avem multe probleme, Și de bine sîntem toți flămînzi. Vom fi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
zoriica niște ouă sfîrîind pe-o plită.... XXIV. SÎNT O RANĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. V-aș îndruma să mergeți pe caii de lumină, V-aș arunca pe umeri un șal al împăcării, Dar sînt mereu o rană din ce în ce mai plină Parcă de sarea albă din neodihna mării. Prin rana mea cea veche trec proaspete suspine, Sînt toate ale voastre, precum și ale mele; Un fel de epurare - eu, stația de bine Dintr-un noian
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
uneori respiră, Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire, Căci astfel fură toate în plan și se zidiră. Citește mai mult V-aș îndruma să mergeți pe caii de lumină,V-aș arunca pe umeri un șal al împăcării,Dar sînt mereu o rană din ce în ce mai plinăParcă de sarea albă din neodihna mării.Prin rana mea cea veche trec proaspete suspine,Sînt toate ale voastre, precum și ale mele;Un fel de epurare - eu, stația de bineDintr-un noian de patimi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ești Lumina ce-a rămas ascunsă, În aceste vremuri de prohod, Când și rădăcina se vrea smulsă Iar iubirea dusă în exod... Fără rațiune și împăcare Seacă lutul tot de conținut Plânge viața mugurii de floare, Ce-n deșertul zilei s-au pierdut. Pașii trec nesiguri peste poduri, Cerul Vieții este tulburat Și rămân pe drumuri multe noduri Cu origini sigure-n păcat... Ape tulburi și
SE ZVONEȘTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383280_a_384609]
-
îndestulate, cu respect față de Lege, de instituțiile civile, față de Biserică. Fenomenul religios a fost - în ultimii ani - minimalizat: Magistratul este ateu, iar Parohul, un spirit egumenic; nici ortodox, nici catolic ori de alt rit creștin sau păgân, a reușit o împăcare a tuturor credințelor prin ignorarea lor: lăcașul este mai mult închis, iar slujbele rare și scurte, mici lecții moralizatoare, aproape laice, spre nemulțumirea ultimilor habotnici - câteva zeci - ce mârâie neputincioși prin colțuri. Generația următoare va fi dacă nu atee, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
rătăcirea unui cârmuitor al cetății nu s-ar putea naște o pagubă pentru iubita noastră Florență. Nu ne sfida puterea. Nu se cade din partea dumitale. Dimpotrivă, Încrede-te În mărinimia Bisericii. Noi chiar dorim să ne oferim obrazul dinaintea sărutului Împăcării. Bonifaciu poate fi darnic, chiar și cu dușmanii. Noi știm de dificultățile dumitale domestice. Adăpostește-te sub marile noastre aripi și vei regăsi nu doar credința părinților dumitale, ci și ajutorul de care ai nevoie. Nici un cămătar din Florența nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sens, teama; eram doar curios și, o să râzi, aproape binedispus. Dar, În primul rând, curios. Mai târziu aveam să suspectez de lipsă de autenticitate această ciudată stare de spirit, considerând-o efectul pervers al incertitudinii amenințătoare și al unei paremiologice Împăcări cu soarta: ce-o fi o fi, ce ți-e scris În frunte ți-e pus și alte asemenea chestii sapiențiale și defetiste. Am făcut duș, m-am bărbierit Îndelung și meticulos apoi, ca de obicei, mi-am aprins o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
armată! Șantajul (pentru că exact asta era, un șantaj) reușește: soldații macedoneni se prezintă umili În fața regelui, cerându-i iertare și rugându-l să le permită să se prosterneze, asemenea perșilor, la picioarele sale. Alexandru acceptă reconcilierea și, În semn de Împăcare, organizează un banchet pentru Întreaga armată, la care participă și el. Când spun „Întreaga armată”, Înțeleg atât trupele macedonene, cât și acelea provenind din rândul popoarelor cucerite. Învingătorii și Învinșii stau la aceeași masă. Acum, la banchetul de la Opis, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
primei noastre Întâlniri, dar Încercați să Înțelegeți: Împrejurările excepționale presupun măsuri excepționale, și ele nu sunt Întotdeauna deosebit de agreabile. Va cer scuze pentru grosolănia cu care m-am purtat În calitate de șofer. - De ce? Conduceți excelent, am glumit eu În semn de Împăcare. - Mulțumesc, sunteți tot atât de amabil ca Michael Schumacher, care-mi spunea că sunt cel mai bun șofer dintre fizicieni și cel mai bun fizician dintre șoferi. L-am cunoscut cu ocazia unui meci de fotbal organizat la Londra În scopuri caritabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
gândi, nu poate îmbuca nimic; pe când el, vel-comisul, tocmai lua cunoștință cu satisfacție cum o bucată mărișoară dintr-o bucată de pulpă de potârniche îi aluneca, dusă de sos, pe gât. Când pulpa îi ajunse în pântec, un sentiment de împăcare îi pogorî în suflet: cu ce era el mai oropsit decât turcul acesta numai pielea și osu? îl înșela nevasta? Parcă numai pe el îl înșela? Și-apoi nu-l înșela cu oricine, îl înșela cu bunul său tată. Vel-comisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Câteva minute mai târziu, rămăsese fără aer. Își amintea arsura din piept și sfârșeala ce începea să îl cuprindă. Apoi, nimic. Nu mai știa ce se întâmplase cu el. Se trezise plutind deasupra muntelui în starea aceea de indiferență și împăcare deplină. Se simțise atât de bine atunci! Era gata să rămână acolo și avea clară în minte hotărârea pe care o luase de a nu se mai întoarce. Oare murise? Asta era ceea ce i se întâmpla se atunci? Acolo, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
asta În fiecare zi de la Dumnezeu, cu noaptea-n cap, timp de șase luni, pînă nu și-a amintit și de alții care Împărtășeau ca și el deruta cu rușii și care ascultau Radio-Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca - certuri, Împăcări, plecări la băi, pe scurt, o Întreagă istorie de familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le-a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese ale lui Maxim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]