3,037 matches
-
la drum într-un tur al comunei, trecând prin zona de agrement amenajată în stil rustic numită „Grădina Amintirilor”, rai al vieții trecute, al părinților, al bunicilor, al străbunicilor noștri, amintindu-ne, construind imagini cu acele atelaje și ei. Da, înaintașii noștri plecau, fiecare după trebuințele și nevoile lor, cu carul pe roți din obadă și tras de boi, cu sania trasă tot de boi în ierni viforoase, iar când ajungeau cu greu acasă, mulțumeau lui Dumnezeu că au scăpat neatinși
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
În pădure poposește, la fel ca-n secolul de ieri. Să își depene poveste, pe ,,Lacul" cu flori de nufări. Dar zorile îi încurcă aventuri de evadare. Când soare-l pune pe fugă, În astral ceresc dispare. Din vol. ,,Cinstire înaintașilor" Referință Bibliografică: Personalități literare - Mihai Eminescu, poeme / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și nouă de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Dăm Slavă lui Dumnezeu - Cel în Treime mărit și lăudat, că am avut oameni ca Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - mare personalitate a culturii și
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
lăudat, că am avut oameni ca Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „Părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
a stat Sfântul Caalinic Cernicanul; Iar, dacă mă cutremur , ce să fac , ca să nu fiu nevrednic ? Trebuie să am credință tare în Dumnezeu și să fac fapte bune! Oare, noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care înaintașii noștri au ctitorit atâtea așăzăminte ce sunt azi, lăcașe de cult bunului Dumnezeu? Oare noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care au slujit lui Dumnezeu atâți mari ierarhi, atâția mari cărturari? Și dacă ne cutremurăm , ce
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
ce facem, ca să nu fim nevrednici? Nu mă consider un scriitor în adevăratul sens al cuvantului; poate mai degrabă o persoană care știe să aprecieze acest dar neprețuit, al Domnului. Unele cărți le-am scris ca să rămână semn despre vrednicia înaintașilor, altele pentru cunoaștere, fiindcă singur, cuvântul poate tămădui; lumina, dă de gândit. Scrisul te despovărează de multe, care te apasă; îți aduce o liniște ce vrei să le-o împărtășești și altora. Și apoi, cum să dai de veste viitorimii
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
dar, pentru cine oare?): „... all who by strong bias of nature, have learned to the spiritual side in doctrine, have stopped short of their goal!”. Iată deci, cum un transcendentalist, ieșind din transcendență, caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de baladă sau doar mesager al ei, până la noi
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
unui material PPT despre Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, precum și o expoziție de desene reprezentative, realizate de elevi ai claselor I și a II-a. Și cum am putea să simțim emoția și forța lăuntrică ce i-a unit pe înaintașii noștri în împlinirea țelului lor, decât doar privind prin lentilele propriului suflet? S-au măsurat secundele timpului de atunci, de la 24 ianuarie 1859 și s-au rostit binecunoscutele versuri ale poetului Vasile Alecsandri: ,,Hai să dăm mână cu mână/ Cei
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Stareț Neonil Ștefan - cel care a ajuns, în urmă cu puțin timp, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Cu alte cuvinte, eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhim. Neonil Ștefan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
fumegânde încă ale Apusenilor, vom reține, încă odată, faptul că Episcopul Roman Ciorogariu se naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la anul 1784 în Câmpia Aradului, (februarie 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din Gyula (Ungaria de azi). După absolvirea cursurilor
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
morminte / În mrejele uitării, zac mii de oseminte / A celor ce-au căzut pe câmpuri de bătaie / Sub ciuruit de gloanțe și bombe de văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum bun ” și a făcut cunoscut încă o dată ,, Graiul neamului”. O zi plină de recunoștință, pioșenie și multă rugăciune. Plină cu
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri. La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă. Coordonatorii
FLORI ȘI RUGĂCIUNE PE LESPEDEA TRECUTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354558_a_355887]
-
sec. XIX aceste poeme au primit denumirea, retroactiv, de haiku. Multă vreme, haikuul era o preocupare exclusivă a elitelor. Prin sec. XVII, oamenii de rând au început și ei să scrie haiku, fără să respecte regulile de bază stabilite de înaintași. A început să fie descrisă, de multe ori cu umor, viața cotidiană și natura umană, în locul naturii propriu-zise. Karai Hachiemon (1718-1790), care își publica propriile haikuuri sub pseudonimul literar Karai Senryu (în traducere “salcia de pe mal“), a început să culeagă
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
cuvinte tandre la ureche, o ajuta să se elibereze de chilot. - Natura ne-a înzestrat cu tot ce trebuie să ne bucurăm de avantajele ce ni le oferă, așa că, dragul meu, să ne înfruptăm din roadele naturii, cum au făcut înaintașii noștri, Adam și Eva. Nici ei în grădina Edenului nu aveau corpurile acoperite, nici măcar cu frunzele din imaginile în care sunt prezentați, frunze adăugate de biserică pentru a feri privirile pofticioase ale călugărilor la ofranda oferită de Eva. - Ai dreptate
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
și să așeze în locul toleranței iubirea frățească. - Dacă ați amintit de relațiile cu celelalte culte și confesiuni religioase, cum vedeți această provocare, dat fiind cadrul confesional mult mai larg decât cel din Covasna și Harghita, veți continua cele întreprinse de înaintași sau veți căuta o altă cale de dialog interconfesional? - Cu siguranță voi continua să întăresc buna conviețuire dintre culte și în acest sens la recepția din ziua de Anul Nou am invitat toate cultele, inclusiv pe cel mozaic, pentru a
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
ai dreptul, nu doar datoria de-a nu-ți uita rădăcinile! Mesajul ...miza acestei cărți aici se regăsește. Avem așadar, bucuria de-a parcurge un excurs intelectual, sentimental, onorant de orgolios ...Istoria și povețele sale, misterul și înțelepciunea, spiritualitatea unor înaintași care ne-au lăsat o moștenire identitară. Lucrarea este definită - eseu - în prefața convingătoare, excelentă sub semnătura scriitorului Ștefan Dumitrescu, o voce avizată în domeniu și...pornim pe drumul descifrării textului. Din prima clipă ne lăsăm fermecați. Regii vechii Dacii
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
ne-au lăsat o moștenire identitară. Lucrarea este definită - eseu - în prefața convingătoare, excelentă sub semnătura scriitorului Ștefan Dumitrescu, o voce avizată în domeniu și...pornim pe drumul descifrării textului. Din prima clipă ne lăsăm fermecați. Regii vechii Dacii sunt înaintașii care ne-au lăsat semne și însemne misterioase, magice, prețioase. Devenim părtași la o călătorie inițiatică. Povestea Romulianei îndrăgostită de un dac, ne atrage spre mirajul unei lumi apuse dar, cu reverberații existențiale în viața urmașilor prin secole. Simbolurile palatului
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu optsprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Constantin Voicescu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
existat - atunci putem spune că înființarea Asociației Societatea Culturală George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romașcan, inițiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuității și conservării tezaurului cultural local. Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
cititorului, „într-un limbaj accesibil mulțimilor de oameni care nu au studiat teologia sau filosofia” (p. 25). Note dominante sunt sinceritatea, fidelitatea și continuitatea față de textul biblic și gândirea Sfinților Părinți, „respectarea învățăturii de credință și a valorilor, create de înaintașii noștri, tezaurizate de Biserică” (p. 26). Caracterizându-se, Părintele Protopop ne-a lăsat pagini de reală antologie creștină. Puține sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
din Târgul Secuiesc. Foarte bine ! Să le facă. De pe cal sau nu. Cu șa sau fără. Dar să nu facă cu mâna păsărilor, cerului nostru milenar, pădurilor și apelor mioritice, pământului plin de sângele și urmele civilzației de top a înaintașilor noștri primi. Dacii. Și ai României moderne și contemporane. O să spuneți ! Bine, domnule, da, de ce te-ai enervat? Doar asta fac de decenii întregi! Nu te-ai obișnuit? Infatuarea lor și pretențiile ilogice sunt arhicunoscute! Toți vecinii pustei au probleme
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]