3,048 matches
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Paulin Lecca - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
cu gratii’’, Editura Mașina de scris, București, 2012, pp. 162-163). Nu întâmplător am ales spre exemplificare acest fragment din roman, fragment cu valoare de simbol nu doar pentru un personaj, ci pentru o întreagă societate, pentru o viață pe care înaintașii noștri au trăit-o cu spaimă și de care (cei care încă mai sunt printre noi) își mai amintesc cu groază, sau povestesc cu ochi dilatați de frică ce au trăit în acele momente, de neînchipuit cu mintea. Filmul, adevărat
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omul-care-vine-din-est-romanul-sau-o-piesa-de-teatru-simbol-al-unei-epoci-intregi/ [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
însemnat în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443079540.html [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
dorește s-o ascundă (operații estetice, tratamente geriatrice, comportament indecent sau promovare a unui stil de viață nonconformist, adolescentin - la vârsta senectuții, angajarea în muncă și după pensionare, invocând falsa penurie etc.). Trecutul nu-l mai interesează: cultul strămoșilor, cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este, la rândul lui, neinteresant pentru omul postmodern. Victimă a autosuficienței, el clamează necesitatea
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
oxigen sufletesc inepuizabil. Și cerurile cu sfinți, dacă sunt, cântă pasămite spre mântuire și îmbogățire cu duhuri. Dar nu sunt alte spuse mai false ca acelea care aprind scânteia patimii pentru noul exclusiv și excesiv, ștergând totodată urmele detașamentului de înaintași care au clădit baza și-au plantat rădăcinile în muzica ușoară. Această muzică, de azi, e cuscră cu muzica ușoară de ieri pentru că au copii miri, una și cealaltă: șlagărele. Ele nu au nicio vârstă, nu ajung bătrâne și nu
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397145915.html [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
intre pe un plan superior din punct de vedere vibrational. Pe ei îi interesează doar ce văd, ce este palpabil! Este exact categoria jefuitorilor și jecmanitorilor submediocrii, care nu iubesc nici țară, nici trecutul ei, nu-i stimează nici pe înaintași - fie ei viteji care au apărat pământul strămoșesc ori oameni de cultură - nici pe contemporanii care văd, simt și gândesc mai mult decât ei. Aceștia sunt de fapt autorii dezastrului național despre care mulți scriu neobosit de câțiva ani buni
UN GÂND de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_gand_elena_armenescu_1339158144.html [Corola-blog/BlogPost/356223_a_357552]
-
protecție de la șes, ci, dimpotrivă, le iubeau, îngrijeau și protejau ca să le poată lăsa moștenire urmașilor postdecembriști, care - iată - într-un sfert de veac au făcut praf și pulbere din străduința ades încărcată de jertfă a mai multor generații de înaintași...) În plan social sunt vizibile pentru toată suflarea românească atât gropile din asfaltul drumurilor fără egal în Uniunea Europeană, cât și hăurile fără fund ale statului jecmănit și ale jecmănitorilor fără rușine (din afară se vede chiar mai bine decât din
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1439548314.html [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
nici să moară. • Timpul nu stă într-o gară la un fum de țigară. • Timpul nu se vinde și nu se cumpără, doar se socotește. • Timpul e o comoară fără preț. Oftăm adesea după timpurile pe care le-au consumat înaintașii... • Timpul te mângăie la față și te roade în adânc. • Fii demn de timpul tău. • Din timpii pierduți am putea construi multe catedrale. • Singurii iubiții trăiesc în afara timpului. • Omul este robul timpului. Leneșul toacă timpii morți. Un călău aduce ceasul
GÂNDURI REBELE (7) – DESPRE TIMP de HARRY ROSS în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1426772324.html [Corola-blog/BlogPost/370197_a_371526]
-
căte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea (aceasta) care a apărut și ca un omagiu și prinos de recunoștință adus Părintelui Ioan Morar se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Și totodată vrednicului autor, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare - pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_morar_.html [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintașilor - vezi și cazul Roșia Montană - ar trebui să fie un principiu sădit în conștiința românilor încă de pe băncile școlii. „Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români” - Cui credeți că i se datorează
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
de secundă. În majoritate, le trăise și nu le putea uita. Altele, consumate chiar înainte de a se naște, au fost auzite de la părinți și bunici, de la rude și vecini ori de la prieteni și colegi care le auziseră și ei de la înaintașii lor. Mii de gânduri, legate de tot atâtea amintiri din întreaga sa viață, l‑au asaltat și derutat, aducând cu ele multă tristețe și mâhnire. S‑a liniștit încetul cu încetul și chiar a avut puterea de a zâmbi unor
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
de noi , Bunului Dumnezeu că a îngaduit și ne-a sprijinit în tot ce am întreprins. Cunoașterea și vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.”
LANSAREA ANTOLOGIEI ” LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – STARPRESS 2015 la RM.VÂLCEA / OSPĂŢ AL CUVÂNTULUI de ZIUA LIMBII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/lansarea-antologiei-limba-noastra-cea-romana-starpress-2015-la-rm-valcea-ospat-al-cuvantului-de-ziua-limbii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92619_a_93911]
-
Aiud, precum și cele semnate de către Răzvan Codrescu, Dan Puric și Danion Vasile. După cum citim, observăm și constatăm, volumul de față este tipărit întru pomenirea sfinților din închisorile comuniste. Rostul său este de a atrage atenția creștinilor români despre valoarea jertfei înaintașilor lor. Textele sunt variate, de la conferințe și predici până la poezii și rugăciuni către noii mărturisitori. Nu toți cei care au trecut prin închisori sunt sfinți, dar toți cei care au murit pentru Hristos în închisorile comuniste pot fi canonizați. De
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_temnita_spre_sinaxare_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus acestor persoane pline de har, dar și curaj mărturisitor, dorindu-se a fi un pas către revenirea la realitatea normală și firească a cinstirii înaintașilor noștri, așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Mărturisesc sincer că, cel puțin eu personal, mă simt foarte împlinit din punct de vedere spiritual - sufletesc, pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_temnita_spre_sinaxare_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
doar cu ajutorul cărților și a relatărilor celor care i-au apucat aici, pe acest pământ - mari personalități a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_temnita_spre_sinaxare_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 by http://confluente.ro/Despre_parintele_duhovnicesc_si_importanta_acestuia_in_viata_crestinului_in_viziunea_parintelui_arhimandrit_teofil_paraian.html [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 by http://confluente.ro/Despre_parintele_duhovnicesc_si_importanta_acestuia_in_viata_crestinului_in_viziunea_parintelui_arhimandrit_teofil_paraian.html [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
pretutindeni, i-a permis autorului să realizeze acest „Dicționar Enciclopedic Eminescu”, care rămâne un Regal al creației noastre literare. Academicianul Mihai Cimpoi are, în mod legitim, imensa satisfacție de a fi dus la îndeplinire proiectele similare dar nefinisate, nerealizate de înaintașii săi Călinescu, Perpessicius, Vianu și alți eminescologi de prestigiu, printre care mi-aș îngădui să-l adaug pe Augustin Z. N. Pop, pe care am avut fericita șansă să-l cunosc îndeaproape și să colaborăm multivalent, în perioada în care
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
omenirii și în același timp o efervescentă căutare și dorință de cunoaștere, de aflare a adevărului și comparare a propriilor valori culturale cu valorile celorlalte popoare. Munca lor intensă ne este de ajutor astăzi să descoperim istoria, atmosfera și preocupările înaintașilor noștri și să ne creăm o idee despre atributele relațiilor dintre spațiul slav si cel occidental. ----------------------------------------------------------- (1) „С этой болезнью сознания и борется Данилевский, здесь лежит главный пафос его книги, и этим он всегда был и останется дорог тем, кто
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1414673727.html [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
constat, de-a lungul celor 26 de ani de când îl cunosc, cum anumite prediciții ale sale s-au împlinit întocmai. E greu de înțeles un asemenea spirit care își devansează epoca. La fel cum a făcut-o, magistral, marele său înaintaș, Constantin Brâncuși. Și nu mă sfiesc în a prelua această comparație făcută de un diplomat străin, care a ”citit” profunzimea caracterului său, reflectat în arta și în conduita sa ireproșabile, în prezența sa binevoitoare în viața cetății. Fie ca Agora
Artistul, între vocație și predestinare by http://uzp.org.ro/artistul-intre-vocatie-si-predestinare/ [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
însă, de fondul poștalo-filatelic din perioada 1858-1968, precum și dinainte de 1858. Acest tezaur aparține poporului român. Ca și cel numismatic. Tezaurul să rămână ca instituție, cu regim muzeal de grad maxim, în clădirea Muzeului Național de Istorie (fost Palatul Poștelor (sic !). Înaintașii, angajați ai administrației românești, făceau poștă adevărată. Profesionistă. Pe când urmașii lor democrat-populari și căpușele lor post-decembriste, în special romfilanii și-au bătut joc de români și România. În ansamblu. Iar de colecționarii mărcilor poștale românești, în mod special, toți fiind
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373885427.html [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
Poezie care se adresează inițiaților. Respectului pentru cuvântul scris, rod al îndelungatei introspecții a sinelui, al solitudinii grăitoare, îi adaugă nevoia de cunoaștere și înțelegere a absolutului. Theodor Răpan nu are de-a face cu lexicul și procedeele artistice ale înaintașilor și, dacă cineva ar îndrăzni să-ncerce să le caute, nu le va găsi decât pe cele ale Poetului, care deschide o nouă Cale în dezvoltarea artistică a Poeziei. Modalitățile de abordare, limbajul, mijloacele artistice îi aparțin, ca și resuscitarea
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
care a slujit cu devotament Biserica neamului, viața înaltului ierarh a fost presărată cu necazuri dar și cu realizări și împliniri greu de egalat, de aceea este bine să-i păstrăm vie amintirea așa cum și acesta a păstrat vie amintirea înaintașilor săi, cărora li s-a adăugat cu cinste, hărnicie și dragoste față de Dumnezeu. Acest nou volum comemorativ - omagial prezintă succint și într-un mod accesibil oricărui cititor, viața celui care, așa cum spuneam, timp de 80 de ani a pus cărămidă
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438579016.html [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438579016.html [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]