1,104 matches
-
siguranța internă 30. Wilson urmărea crearea unei instituții de pace, bazată pe lege, atât de puternică încât să o impună celor ce vor să o încalce. Un sistem de securitate colectivă punea în mâinile legii mijloacele necesare, făcând superflue cursa înarmărilor și balanța de putere 31. Liberalismul pune bazele instituțiilor internaționale, care funcționează pe principiul supremației legii și interacțiunii reglementate prin dreptul internațional. Instituții precum ONU, NATO, sistemul Bretton-Woods au fost create atât pentru menținerea echilibrului de putere, cât și ca
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a acțiunilor actorilor 35. Realiștii recunosc că se creează, deseori, o dilemă a securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
rezultatele războiului și se făcea distincție între jocurile de sumă nulă în care câștigul unui jucător este, prin definiție, egal cu pierderea celuilalt jucător și jocul cu sumă nenulă în care ambii pot câștiga sau pierde. Pentru a înțelege cursa înarmării, cel mai studiat a fost jocul dilema prizonierului care se referă la doi deținuți suspectați de o infracțiune majoră, despre care anchetatorul nu are dovezi decât pentru o condamnare ușoară, cu excepția cazului în care unul dintre ei ar trăda. Anchetatorul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în special capacitatea de a executa lovituri nucleare la mare distanță, prin intermediul rachetelor balistice, aviației strategice sau submarinelor nucleare. În acest context, politica de securitate se va concentra în mod deosebit pe chestiuni militare, cu preponderență pe cele din jurul cursei înarmării nucleare. Inițial, în 1945, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care deținea atât tehnologia nucleară necesară, cât și arma în sine, precum și singurul stat care dispunea de vectori nucleari, ceea ce, la acea vreme, nu părea să aducă îngrijorare sovieticilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
În același an, Uniunea Sovietică a declanșat o explozie de cincizeci de megatone și a pus, astfel, capăt interdicției neoficiale a testelor nucleare, pe care ambele state o respectaseră timp de trei ani53. Descurajarea reciprocă reprezintă o concepție specifică cursei înarmărilor nucleare, potrivit căreia un potențial agresor va fi descurajat să atace cel dintâi, conștient fiind că adversarul este capabil să-i provoace daune semnificative printr-o acțiune represivă. Ideea centrală a MAD era aceea că deținerea de arme cu putere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Concluzionând: inițial, strategia nucleară ia în considerare avantajul strategic determinat de administrarea primei lovituri. Dat fiind că era important cine lovește primul (teoria loviturii decisive) și cât de rapid se produce această lovitură s-a ajuns rapid la escaladarea cursei înarmării. Ulterior, s-a impus concluzia că, dacă unei părți i se creează certitudinea că partea adversă inițiază un atac nuclear și reușește, totodată, să-și mențină operațională o capabilitate de contralovitură la fel de puternică, atunci aceasta se va abține de la a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
este referențial pentru imaginea pe care cel descurajat o are cu privire la respectiva capacitate fapt ce, implicit, conferă credibilitate amenințării. Tocmai această dimensiune a descurajării amenințarea credibilă, amenințarea care se poate materializa cu siguranță reprezintă unul dintre principalii factori ai cursei înarmării nucleare. În Războiul Rece, forțele nucleare au făcut parte și din politicile NATO și Pactului de la Varșovia, având drept consecință importantă, printre altele, nuclearizarea Europei. Descurajarea americană a devenit una extinsă, state întregi bazându-se pe securitatea conferită de umbrela
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
eforturi pentru a evita răspândirea tehnologiei armelor nucleare, dar cu discernământul necesar, astfel încât să fie făcută deosebirea între țările care nu prezintă nici un pericol pentru interesele americane sau pentru pacea lumii și cele care se lansează într-un program de înarmare nucleară, vizând perturbarea echilibrului, între cele care vor accepta un sistem de neproliferare și cele care sunt indiferente sau favorabile proliferării. Din acest punct de vedere, este greșită politica sancțiunilor impuse de Congres împotriva țărilor în legătură cu care se constată că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
limbajul puterii, nu pe acela al principiilor, iar Statele Unite se comportă în sistemul internațional în conformitate cu imperativele logicii realiste 102. Unul dintre cei mai cunoscuți critici ai dublului standard din politica americană, ai militarismului agresiv al Washingtonului, factor care împinge cursa înarmărilor spre o apocalipsă timpurie, amenințare crescută cauzată de puterea de stat a SUA prin violarea legii internaționale, este Noam Chomsky, care se consideră un socialist libertarian (curent revendicat din liberalism, susținător al proprietății private și libertăților civile), simpatizant al anarhosindicalismului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
toate domeniile, motivul principal al atacurilor verbale ale președintelui rus fiind acela al planurilor Washington-ului de a amplasa în Europa Centrală un sistem de apărare antirachetă BMDS (Ballistic Missile Defense System), ceea ce ar conduce la o nouă cursă a înarmărilor. A fost considerată una dintre manifestările noului realism, de inspirație realist ofensivă, prezent în politica de la Kremlin din momentul instalării la conducerea statului a lui Vladimir Putin, gândire axată pe ideea de restabilire a statutului de mare putere al Rusiei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
permită ca dezvoltarea alianței militare să se facă în dauna securității altor participanți la Tratat; niciun stat și nicio organizație nu poate avea drepturi exclusive pentru menținerea păcii și securității în Europa; stabilirea unor parametri de bază ai controlului asupra înarmării și a suficienței raționale în construcția militară. Potrivit președintelui rus, acest sistem trebuie să fie același pentru toate statele, fără a crea zone cu diferite niveluri de securitate, care să asigure, într-o manieră juridică, noi garanții comune de securitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
domeniul armelor nucleare și, în final, intrarea în clubul nuclear, a Indiei și Pakistanului (1998); relația tensionată SUA-China, ambele puteri nucleare, în problema Taiwanului; posibilitatea ca Irakul să dețină arme de distrugere în masă; și, în general, de limitarea cursei înarmărilor și necesitatea impunerii unor constrângeri privind testarea, producerea, proliferarea armelor nucleare (tratatele START 1, START 2). După destrămarea Uniunii Sovietice, echilibrul nuclear al superputerilor rămâne aproape neschimbat. În pofida reducerilor operate la nivelul numărului de rachete și focoase, a faptului că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
principiile dreptului internațional și să asigure o securitate eficientă și egală a statelor, iar, pentru apărarea intereselor sale naționale, în limitele dreptului internațional, va duce o politică externă pragmatică și rațională, care va exclude confruntările inutile, inclusiv noua cursă a înarmării. Potrivit Strategiei de Securitate Națională, pe termen lung, interesele naționale ale Rusiei vizează formarea în zona euro-atlantică a unui sistem deschis de securitate colectivă, bazat pe acorduri juridice eficiente. Rusia recunoaște importanța rolului O.N.U. și Consiliului de Securitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
al ONU și state neposesoare de arme nucleare, obligate să accepte garanțiile (controlul) AIEA. În conformitate cu articolul VI al tratatului, fiecare dintre părțile la tratat se angajează să continue cu bună credință negocieri asupra unor măsuri eficace referitoare la încetarea cursei înarmărilor nucleare la o dată apropiată și la dezarmarea nucleară, precum și cu privire la un tratat de dezarmare generală și totală, sub un control internațional strict și eficace 162. Problemele generate de armamentul strategic acumulat ca urmare a cursei înarmării în care erau angrenate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
referitoare la încetarea cursei înarmărilor nucleare la o dată apropiată și la dezarmarea nucleară, precum și cu privire la un tratat de dezarmare generală și totală, sub un control internațional strict și eficace 162. Problemele generate de armamentul strategic acumulat ca urmare a cursei înarmării în care erau angrenate cele două superputeri au necesitat realizarea unui cadru bilateral de cooperare, la 26 mai 1972, la Moscova, fiind semnate Tratatul privind limitarea armamentului strategic I (Strategic Arms Limitation Talks I SALT I) și Tratatul ABM (Antiballistic
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
timp de cinci ani și să nu mai construiască rampe de lansare terestre. În SALT I, părțile au pornit de la premiza că măsurile eficiente pentru limitarea sistemelor apărării antirachetă ar constitui un factor fundamental în activitatea de stăvilire a cursei înarmărilor strategice ofensive și ar duce la scăderea primejdiei izbucnirii războiului cu întrebuințarea armei nucleare considerat principiu unghiular referitor la interdependența între armele strategice ofensive și de apărare, care în opinia URSS a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
realizat mai cu seamă dacă armele nucleare se află în mâinile teroriștilor. Poate că cel mai mare risc este acela de a vedea un stat care dispune de arma nucleară, dar care nu are suficiente resurse pentru a susține cursa înarmării nucleare, oferindu-și tehnologia nucleară în schimbul unei asistențe financiare 183. TNP este criticat pentru faptul că nu definește conceptul de arme nucleare sau alte dispozitive nucleare explozive a căror proliferare e menit să o împiedice, pentru definiția de stat posesor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
lansat avertismente și cu privire la potențialul nuclear al aliaților SUA Marea Britanie, Franța, Israel. Greutatea specifică a acestui potențial comun crește pe măsura reducerilor ruso-americane. La fel ca și în cazul China-Pachistan-India. Astfel că la reducerea armamentului vor participa toți sau procesul înarmării nucleare va deveni de necontrolat 197. În ceea ce privește armele tactice, pe care SUA sunt îndemnate să le retragă din Europa (reprezentantul permanent al Federației Ruse la NATO, Dmitri Rogozin, la finalul ședinței Consiliului Rusia-NATO, care s-a desfășurat la nivel de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Externe, Benita Ferrero-Waldner). În acea perioadă, președintele Franței, Jacques Chirac, a propus un gest favorabil față de Iran, ca de exemplu aderarea la Organizația Mondială a Comerțului, în cadrul negocierilor desfășurate în scopul de a convinge Teheranul să renunțe la programul de înarmare nucleară 228. De asemenea, sporeau tensiunile dintre SUA și Rusia pe tema cooperării celei din urmă cu regimul de la Teheran, odată cu semnarea, în ajunul unei reuniuni la Viena a Consiliului Guvernatorilor AIEA consacrată Iranului, de către Rusia și Iran a unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
plutoniu, în schimbul a două reactoare de fabricație occidentală și a unor provizii temporare de păcură. Acordul prevedea, ca mai multe țări, sub coordonarea Statelor Unite, să construiască, înainte de 2003, două reactoare nucleare cu apă ușoară, în Coreea de Nord, în schimbul stopării programelor de înarmare nucleară ale Phenianului. Primul reactor urma să intre în funcțiune anul următor, însă atitudinea ostilă a Coreii de Nord și dificultățile pe care SUA le-au întâmpinat în discuțiile cu un regim ermetic, au întârziat proiectul cu cel puțin 5
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a Administrației Bush, contactele la nivel înalt între Statele Unite și Coreea de Nord au fost întrerupte, pentru ca, în 2002, președintele american să plaseze această țară pe axa răului, alături de Irak și Iran, acest stat recunoscând dezvoltarea, în secret, a unui program de înarmare nucleară și, implicit, încălcarea acordului semnat în 1994. Dat fiind că, în acea perioadă, asupra Irakului plana amenințarea unei intervenții militare, Departamentul american de Stat și cel al Apărării au simțit nevoia să declare că, în privința Phenianului, vor adopta calea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
1994 anunță sistarea livrărilor de petrol către Coreea de Nord, în urma nerespectării angajamentelor asumate privind desfășurarea programului de armament nuclear 255. Reacția Coreei de Nord a fost de a acuza Statele Unite că au denaturat declarațiile oficiale privind un pretins program clandestin de înarmare nucleară, și de a îndepărta echipamentul de monitorizare al A.I.E.A. (sigilii și camere de supraveghere) de la unul dintre reactoarele atomice închise în 1994 (Yongbyong, finalizat în 1987) pe care a anunțat că intenționează să îl repună în funcțiune. În pofida
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
primăriei orașului, înainte de deschiderea summit-ului NATO) și la Praga, Barack Obama a dus o amplă ofensivă diplomatică, promovând viziunea unei lumi fără arme nucleare și adresând propuneri de măsuri concrete în direcția intensificării procesului de dezarmare și control asupra înarmării 280. Președintele american s-a angajat să confere un rol inferior armelor nucleare în doctrinele securității naționale ale SUA, cu mențiunea, însă, că Statele Unite își vor păstra un robust arsenal chiar dacă va fi redus pentru a proteja și pentru a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de apărare antirachetă american în Europa de Est. Interceptorii din Polonia urmau să fie GBI Ground Based Interceptors (interceptori bazați pe sol), de același tip ca aceia amplasați la Fort Greely, Alaska 333. Reevaluarea amenințărilor, îndeosebi a celor generate de programul de înarmare al Iranului, conduc la Abordarea Gradual-Adaptativă Europeană (European Phased Adaptive Approach PAA), la 17 septembrie 2009, administrația americană anunțând decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa, cu scopul protejării forțelor desfășurate în Europa și în teatrele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
permanentă? Opoziția față de apărarea antirachetă, manifestată inițial în publicații specializate ca Buletin of the Atomic Scientics, se conturează încă din 1963-1964, perioadă în care apar articole cu argumente potrivit cărora un sistem de apărare antirachetă ar duce la escaladarea cursei înarmării, este costisitor, prezența sa nu ar asigura o mai mare securitate decât cea oferită de armele ofensive, ar mări tensiunea internațională, ar conduce la accelerarea perfecționării tehnologiei armelor, ar afecta un tratat de neproliferare, un tratat de interzicere a experimentelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]