1,292 matches
-
și favorizează în același timp radicalizarea mediilor muncitorești în sensul înclinării spre anarhism. Și în Italia mișcarea contestatară începe cu mult înainte de 1968, într-o formă "folclorică" și ultraminoritară. Într-adevăr, la începutul lui 1966, la Trente au loc primele încăierări în timpul manifestațiilor contestatare ale stîngii. În cursul anului următor, ea tinde să se extindă și să devină mai radicală, cuprinzînd Universitatea din Pisa, apoi Universitatea catolică din Milano și instituțiile dinTorino și în curînd cea mai mare parte a peninsulei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
afară. Sunt obișnuiți să se plimbe nestingheriți, cerșesc cu boturile lor umede câte un dumicat de pâine. Primesc chiar și câte un os ori chiar o masă bogată în carne și alte bunătăți... Unii sunt scheletici, alții plesnesc de grași. Încăierările sunt obișnuite pentru hrană ori pentru încălcare de teritoriu, de cele mai multe ori se termină prin intervenția vreunui ,,creștin’’ cu milă ori atunci când cel mai slab cedează și se retrage cu coada între picioare într-un loc ferit pentru a-și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
un galben-ruginiu copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără a-și zbengui prea tare coroanele pe jumătate golașe; în cuiburi de ciori, rămase pustii, domnește acum liniștea absolută; câinii se gudură pe lângă mine așteptând ceva bun de mâncare. Încăierările sunt inerente dar și inutile în același timp în acest context: așteptări mari, câștigul zero. Nu am ce să le ofer deocamdată, dar degeaba... Mă simt ceva mai bine, aerul curat îmi oxigenează plămânii creierul judecă normal. Îmi clătesc ochii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și Spectroscopie. Vară. Cald, foarte cald ! Eram cazați la un cămin al Universității București, în Piața „C. A. Rosetti”. Transpirați, obosiți, unii dintre noi erau și nervoși. O discuție aprinsă: Bohosievici - Forțu. Discuția urcă în intensitate și urmează o scurtă încăierare. Cei din jur încearcă să-i despartă. Nenea Remus vine cu o remarcă: „Mai lăsați-i, că se bat frumos”. Se termină lupta. După câteva minute, în spălător, cei doi protagoniști se spălau pe față (ce puteau face în spălător
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Așa am făcut până acum și așa voi face și de acum Înainte. Dar Încet, Încet, am În țeles că ai dreptate. Timpurile se schimbă, omenirea se Îndreaptă spre alte vremuri. Nu se va mai mulțumi cu Întreceri cavalerești, cu Încăierări și cu jurăminte de dra goste făcute doamnelor visurilor. și noi ne-am schimbat. și supușii noștri. Tu și prietenul tău Bodo, care-i tânăr, dar a umblat mult și are minte și Înțelepciune de bătrân, mi ați vorbit de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sfârșit, nu mi-aș da fata după un asemenea pretendent, asta e clar. Dar chiar să-l trădeze pe duce, care l-a copleșit cu atâtea privilegii și favoruri, nu-mi vine să cred... Orice s-ar spune, În toate Încăierările Eglord a fost În primele rânduri. E una dintre cele mai puternice spade ale ducelui. Nu, nu pot să cred că un cavaler e În stare de asemenea trădări! Călugărul dădu neîncrezător din cap. Cunoștințele lui despre natura umană erau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Își făcură prea bine datoria. Omul se Înmuie ca o cârpă, prelingându-se din șa, fără să scoată un sunet. „Doamne, iartă-mă! Acum n-am timp de pocăință.“ Smulse din mâinile mortului sabia și se năpusti spre locul Încăierării. Ceilalți trei ucigași nu avură timp să vadă ce se petrecuse sub brad. Cu săbiile lucind, se năpus tiră asupra călărețului. Acesta se opri surprins și abia avu timp să scoată la rândul său din teacă sabia lui ușoară și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În vara când molima cea nouă secerase multe vieți. Pe neașteptate, aripa morții se Întinsese peste ținutul muntos cu aer curat și ape limpezi, unde oamenii mureau de bătrânețe, dacă nu-i ucideau tâlharii sau dacă nu cădeau În nesfârșitele Încăierări dintre stăpânii lor. Din când În când, se mai prăvălea câte un brad și sfărâma un sătean. Sau câte unul era sfâșiat de urs. Femeile mai mureau la naștere. Nu era nimic nemaipomenit, așa se murise totdeauna, și oamenii Își
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
astfel că odată cu moartea acestuia, soțul ei s-ar fi putut apropia de tron. E drept, mai era și Conrad, fratele mai tânăr, dar nici el nu era căsătorit, deci n-avea moștenitori. „Să presupunem că Bertold moare Într-o Încăierare. Îi plac prea mult luptele și vânătorile ca să n-o sfârșească cu o suliță Între umeri. Ar rămâne numai Conrad. Nu e un fricos, ce-i drept, dar luptă numai atunci când n-are Încotro. Totuși, e și el muritor. Dacă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Uli Schmetzer În cartea de călătorii Europa: „Venețienii au spânzurat sau au decapitat o serie Întreagă de dogi bănuiți că aspirau să pună definitiv mâna pe putere, a fost o natură mai războinică decât tatăl său. Iubea luptele și Încăierările. A murit Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim.“ După Stephan Molitor, ziua morții sale este 3 decembrie 1122. A fost Îngropat În cimitirul mânăs tirii fa miliei, patronată de Sfântul Petru, În Pădurea Neagră. Au fost prădate și incendiate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de călătorii Europa: „Venețienii au spânzurat sau au decapitat o serie Întreagă de dogi bănuiți că aspirau să pună definitiv mâna pe putere, a fost o natură mai războinică decât tatăl său. Iubea luptele și Încăierările. A murit Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim.“ După Stephan Molitor, ziua morții sale este 3 decembrie 1122. A fost Îngropat În cimitirul mânăs tirii fa miliei, patronată de Sfântul Petru, În Pădurea Neagră. Au fost prădate și incendiate ne numărate orașe, locuitorii omorâți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
1122 Bertold III participă la Concordatul de la Worms, unde Împăratul Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold III moare la scurtă vreme după ce se căsătorește cu Sophie de Bayern, din neamul Welfilor, Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim, În Alsacia. Este Îngropat la mânăstirea Sfântul Petru. Conrad Îi urmează la tron. 1125 Conrad se căsătorește cu Clémence de Namur. Văduva lui Bertold III, Sophie, se căsătorește cu Leopold de Stiria și moare 4 ani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
l-a atacat cu prima ocazie, precum și bătaia generală, care a avut rolul de a-i anihila pe cei care nu erau de acord cu 'reeducarea' propusă de suceveni. Cum a fost posibil ca simpli deținuți politici să înceapă o încăierare generală, iar administrația să intervină doar în sensul maltratării unei părți? Apare evident faptul că ea era implicată în această acțiune, iar Țurcanu avea să declare în anchetă chiar că directorul Dumitrescu este cel care i-a cerut să pornească
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Asta vreau-să se bată între ei!'. Cei doi s-au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția lui Dumitrescu. Totuși, directorul nu menționează nimic despre această convorbire, care pare destul de improbabilă. În numeroase rânduri, Dumitrescu a fost șocat de brutalitatea încăierărilor și amintește că intervențiile sale în camerele de agresiune se desfășurau întotdeauna după un scenariu discutat cu Marina și Țurcanu. Metoda pe care avea să o aplice Țurcanu i-a fost dezvăluită unui colaborator de-al său, Maximilian Sobolevschi, căruia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întrucât, în prima bătaie generală de la Pitești, s-a ferit să lovească, lucru sesizat de Țurcanu, care l-a avertizat înainte de a doua rundă de torturi că nu mai are scăpare și va trebui să bată. După ce a participat la încăierarea generală din camera 1-corecție, Țurcanu i-a ordonat să obțină informații de la Alexandru Bogdanovici, adăugând că, după două zile, va sosi și el în cameră pentru a porni bătăile. Pe 24 decembrie, cu o zi înainte de torturarea lui Bogdanovici, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care credeau că în România este un conflict între români și maghiari. V.A. : A fost, la un moment dat, conflictul sângeros de la Târgu-Mureș, în martie 1990. A fost ceva cumplit acolo. A.M.P. : Exact. În martie ’90, a fost încăierarea aceea pricinuită de separarea școlilor din Târgu-Mureș, după aceea a fost găsit pretextul pentru organizarea serviciilor secrete, căci, vezi Doamne, se spunea la București că absența unor astfel de instituții e cauza pentru care nu se știa nimic din ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o tărie de caracter excepțională, o concepție militară a vieții, o formidabilă îndîrjire morală a trupului, o voință de oțel înnobilat și o sănătate spirituală adamantină. E probabil că presupune și un duh sportiv: să-ți placă bătălia în sine încăierarea mai mult decît succesul. E și ea salutară și absolută, deoarece e bazată pe un paradox: pe măsură ce ei te lovesc și-ți fac mai mult rău și-ți impun suferințe din ce în ce mai nedrepte și te încolțesc în locuri mai fără de ieșire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spuneam, noi, oamenii moderni și „păgâni” am pierdut nespus de multe lucruri, privilegii ale celor ce scriau și deșteptau miturile; nu numai legătura cu zeii, ca și oportunitatea de a-i Întâlni, de a te „izbi” de ei În mijlocul unei Încăierări sau dileme de sânge, dar și credința În posibilele miracole: cele ale naturii și ale vieții „de aici” și unul din acestea ar putea fi și revelația, „iluminarea” propriului destin. Ce nu e În nici un caz „fatalitatea”, ci acea cale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țiganii au dovedit după 1989 mai multă „imaginație economică“ decât românii. Unii s-au Îmbogățit, de regulă nu pe căi prea ortodoxe (dar asta este valabil și pentru destule dintre marile averi românești). „Mafia țigănească“ ține vedeta În mass-media: răpiri, Încăierări, prostituție... S-au ridicat, cam peste tot În țară, „palate“ țigănești. Nu sunt chiar palate, un soi de case mai mari și foarte bătătoare la ochi. Împodobite cu nenumărate turnulețe, sinteză kitsch de Extrem Orient și Disneyland. Călătorul care, venind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Toată povestea asta cu teutoni, oricât se străduiesc polonezii, pare totuși o chestie furată, străină de firea lor... mai plebee. Spectacolul începe cu dansul unor fete îmbrăcate după moda veacului al XIV-lea, muzica e bună, autentică. Vine, imediat, și încăierarea cavalerilor, așteptată de spectatori. Terenul de bătaie, în preajma râului, e înclinat și nisipos, probabil pentru a egaliza șansele adversarilor și a le face mai moale căderea. Tinerii în armuri, pesemne membri ai unui cerc specializat în turniruri medievale, care seacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din 1969, în urma conflictelor au decedat aici în jur de 4.000 de persoane (evident, pentru o țară cu o populație de 1,5 milioane e un număr mare) și alte mii de persoane au fost rănite în explozii și încăierări de stradă. Cu toate acestea, în comparație cu războaiele din Iugoslavia, Cecenia sau cataclismul umanitar din Ruanda, patru mii de morți în 30 de ani reprezintă o cifră mică în statisticile de acest fel. (Deși, crede-mă, tot ce caut să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în școlile Wafq? Să recite Coranul? Să strige slogane?), la numai două zile după răzmerița din fața porții Maghrebienilor, care a provocat emoție în oraș și în întreaga lume. Pentru că alaltăieri, la ora rugăciunii de la amiază, pe esplanadă au avut loc încăierări: poliția călare a făcut vreo treizeci de răniți străduindu-se să-i împrăștie pe manifestanți. Sirene de ambulanțe, exploziile surde și prelungi ale grenadelor, coloane de fum lacrimogen. În orașul vechi au fost aduși nu mai puțin de treizeci și cinci de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Da, omorâm de zece ori mai mulți dușmani decât omoară ei la noi. Și ce dacă? Palestinienii pot pierde două, trei, zece războaie. Noi, dacă pierdem unul singur, s-a zis cu noi. Vezi diferența? Pentru noi, cea mai mică încăierare e existențială. A fost pronunțat cuvântul-cheie. Nici Antoine, nici Shlomo, nici de partea aceasta nici de cealaltă a frontierei, nimeni n-a cerut să se nască. Pur fapt al hazadului, din care decurg toate celelalte. Cam simplist spus, dar ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sectorizat. În interiorul său, la apropierea shabbatului, se întind cordoane, iar în dreptul căilor de acces se instalează bariere și baraje de sârmă ghimpată. La început, poliția voia să înlăture aceste obstacole în calea liberei circulații a vehiculelor, au avut loc și încăierări. Cu timpul, ordinea publică a trebuit să capituleze. Ce poate un regulament municipal contra halakha*? Sacru (de la latinescul secernere, a separa, a pune la o parte) înseamnă "aparte". Iar cu un accent fariseu, "separat". A ține ceea ce e impur la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aduc aminte de anul 1917, când, din voința partidului, după pribegii prin închisori și deportări, am ajuns la Leningrad. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, în imediata apropiere a tov. Lenin, învățătorul cel mare al proletarilor din toate țările, în vâltoarea încăierării dintre proletariat și burghezie, în condițiile războiului imperialist, am învățat întăia oară ce înseamnă a fi conducător al marelui partid al clasei muncitoare. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, al eliberatorilor popoarelor asuprite și al inițiatorilor luptei proletare a tuturor țărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]