6,663 matches
-
de tare: -Cu-cu! Cu-cu! PRIVIGHETOAREA Odată toate păsările au fost Învitate la o petrecere În pădure. Vă dați seama ce zarvă mare era prin toate dumbravile, prin toate poienile și prin toate cuiburile. Păsările toate se agitau Încolo și Încoace, așteptând cu nerăbdare evenimentul. Păsări mari și mici, Își curățau penele În apa bălților ori În praful drumului. Veni și ziua mult așteptată. Tot pasăretul se adună Înca de dimineață În poiana mare, Înghesuindu-se unele În altele pe toate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și multe altele auziră. Au fost foarte surprinși de descoperirea pe care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei să scoată sunete, au Început să rostească cuvinte. De atunci Încoace toți oamenii vorbesc, oricât ar fi ei de tineri sau bătrâni, frumoși sau urâți, bogați sau săraci. VULPEA Într-un sat trăia o văduvă frumoasa, subțire la trup, sprintenă și cu părul roșcat. Era vestită prin sate pentru frumusețea ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-a căutat prințul Încoace și Încolo, i-a căutat noapte și zi, zi și noapte, dar nu i-a găsit. Prințul nu mai mânca, nu mai bea, nu mai dormea, slăbise și Îmbătrânise de grija dragilor lui cai. Îi veni Însă o idee: să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fără licitație, un spațiu comercial cu titlu de chirie sau de proprietate. Am așteptat cu răbdare, fiind hotărât că, dacă nu-mi va rezolva cererile, am să-l dau în gât! Aveam exemple în jurul meu colegi, colege, care de la Revoluție încoace evoluaseră într-un ritm rapid, uneori de neînțeles pentru mine. După o lună și jumătate m-a sunat. I-am propus să ne întâlnim la Cina. A refuzat. Ceva mai discret, mi-a spus. M-am dus acolo unde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
eu în râs când mi-am dat seama de caraghioslâcul propriilor mele cuvinte. Într-o dimineață frumoasă în care trăgeam bușteni cot la cot cu bărbații, tânărul ofițer s-a încruntat subit și a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de pini și eu l-am urmat, cu inima cât un purice, de teamă și de încordare. S-a oprit lângă o stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
întâlni. Nu mai vreau răspunsul dumneavoastră. Vreau să vă întâlnesc. Cel mai simplu ar fi să merg la dumneavoastră acasă, la Tokyo, însă am grijă de mama și mi-e imposibil să plec de lângă ea. Vă implor! Vă rog, veniți încoace! Vreau să vă întâlnesc măcar o dată. Atunci veți înțelege totul. Să-mi vedeți ridurile mici cauzate de „malheur du siècle“. Cu toate astea, pe chipul meu se vor citi sentimentele mai clar decât pot fi ele rostite în cuvinte. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
alteori lichidă curge din volumașul epistolar Cerșetorul de cafea, compus de Emil Brumaru din propriile scrisori trimise, în vara lui 1980, lui Lucian Raicu. Momentul în care le-am putut parcurge - inițial în paginile României literare, de la începutul lui 2003 încoace, apoi între aceste coperți de carte - vine cu nota sa melancolică, nostalgică. În acest sfert de veac, destinatarul a murit, expeditorul a îmbătrânit și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
alteori lichidă curge din volumașul epistolar Cerșetorul de cafea, compus de Emil Brumaru din propriile scrisori trimise, în vara lui 1980, lui Lucian Raicu. Momentul în care le-am putut parcurge - inițial în paginile României literare, de la începutul lui 2003 încoace, apoi între aceste coperți de carte - vine cu nota sa melancolică, nostalgică. În acest sfert de veac, destinatarul a murit, expeditorul a îmbătrânit și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
jovial, pus mereu pe chefuri ,oricât de lungi, pe glume, oricât de deocheate, pe farse, cu oricât de crude urmări, pe cheltuieli fără limite (pentru că are de unde), iubitor de femei, de grăsane, ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos, murdar și fizicește, proferator de insulte, de sarcasme, un decrepit histrionic. Atunci prin ce atrage?Atrage prin ascuțimea inteligenței, desigur, dar și prin ceva ce cumpănitul
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
neatenții și de-o imensă rea-credință. Fiind vorba, în principal, de mediile intelectuale americane, e greu de crezut că autorii fraudei nu cunoșteau istoria și sensul cuvântului "liberal": există o întreagă și strălucită tradiție, din secolul al XIX-lea britanic încoace, care descrie cu precizie ideea de liberalism. N-am să fac trimiteri nici la protoistoria începută în perioada așa-zisului "Luminism", nici la dezbaterea crâncenă ce i-a opus pe "liberalii clasici" "liberalilor sociali" - ele sunt de-acum locuri comune
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
și la vechii egipteni un rol profund malefic. Iată cum epocile istorice ajung să se întâlnească într-un mod stupefiant, ceea ce demonstrează că folclorul nostru postbelic o fi având o bază reală. La urma urmei, când vezi că din '92 încoace, de când Evz-ul lui Cristoiu a lansat tot felul de aberații, de exemplu, găini cu patru picioare - le știi mai bine, doar lucrai acolo! - lucruri spuse în gura mare, puse pe hârtie în tiraje de sute de mii de exemplare, iar
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
le considere icoane. De aceea, nimeni nu se gândește că ar putea fi făcătoare de minuni. Omul începutului de mileniu Hai să nu ne împotmolim într-o zonă teologică, epuizată de controversele sutelor de ani câte au trecut de la inconoclaști încoace. Până când vei lucra sub deviza "anul și romanul", cum faci de 15 ani fără odihnă? Deja mă simt obosit, cu toate că nu cred că am spus tot ce puteam să spun și, pe de altă parte, atâta timp cât ești în viață, e
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Hermes? exclamă Babis, care avea lecturi. - Da, Hermes, care circulă, poezia ca și filozofia vin cu corăbiile încărcate cu mirodenii... Poezia și filozofia, spun, sunt ca femeile răpite... în antichitate, femeile erau fericite când erau răpite și duse încolo și-ncoace pe corăbii, mai vedeau și ele lumea, ultima modă, nu?... - Așa-i? face Babis râzând și întinzându-mi o napolitană. Unele se făceau că nu, dar intrau în corăbii, să vadă stofele, să miroasă parfumurile, și corabia încet-încet se desprindea
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
de a se adresa nu numai cititorului direct interesat de un asemenea subiect, ci și celor care, fără a avea pregătire de specialitate, sînt interesați de tehnicile manipulării maselor și de evoluția acestora. În România se vorbește intens din 1990 încoace despre manipulare. Cel mai adesea după ureche, înțelegînd prin asta o operațiune fundamental rău intenționată. Or, manipularea trebuie evaluată în funcție de rezultatele pe care le provoacă în rîndul celor manipulați: există manipulare care a dus la războaie civile, la pogromuri sau
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
de text și a neîncrederii de a selecționa la sigur piesele cele mai bune, scrise în ultimii ani. Autorul preferă să nu riște deocamdată, ci să-și umple sumarul primului volum cu poeziile publicate în revistele noastre literare, din 2005 încoace. Doar în România literară vă apar în trei ani 33 de poeme. Dar și în Convorbiri literare, Nord literar, Familia, Oglinda literară, Cronica, Axioma, Porto Franco, Poesis, Ateneu, Argeș, Poezia și în altele câteva de pe cuprins. A îmbrățișa un astfel
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
vor lămuri pe cititorul avizat și pasionat de fața ascunsă a ficțiunii, că ambele scrieri au numeroase taine încifrate, dincolo de istoriile spectaculoase. Romanul eliadesc rescrie, în variantă feminină, binecunoscutul mit al strigoiului, totodată reia câteva arhetipuri vehiculate frecvent de la romantism încoace, ele abat atenția de la structura de adâncime. Povestea transcenderii graniței între viață și moarte prin iubire, ca și a predestinării se prefigurează în basmul fiului de cioban căruia ursitorile îi hărăzesc să se îndrăgostească de o împărăteasă moartă și ea
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
orizont al bibliografiilor. Nu știu sigur dacă absolut toate meritele cărții, numărate unul câte unul, ating limitele excelenței. Dacă fiecare indiciu convingător chiar se izolează și se singularizează. Mai ales într-un teritoriu în care s-au exersat, din 1929 încoace, minți critice și erudiții filologice de o rară subtilitate. Numai că, mai presus de jocurile speculative și de observațiile sclipitoare, lui Matei Călinescu îi reușește o dublă - majoră - amprentare: în primul rând prin metoda, perfect dezideologizată, a relecturii; în cel
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Există personaje care degajă un farmec, exercită o seducție și totodată stârnesc prin anumite trăsături repulsie. Nu mă refer acum la discontinuitatea caracterelor, la trecerea aproape imperceptibilă de la dragoste la ură, de la devotament la trădare, stări care inspiră de la Dostoievski încoace literatura psihologică. Mă restrâng aici la zonele separate, contrarii, albe sau negre, care nu desființează totuși unitatea individului. Vorbind de tandemul Malraux - Drieu La Rochelle, am pus accentul pe ceea ce îi unește pe cei doi autori, o legătură de fraternitate
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Bușcu țipa imediat: - Care bați, bă, acolo? - Dom-șef, răspundea cel cu pricina, a venit Gogu. Bușcu sărea imediat în picioare, mai să iasă din cizme, și începea iar să țipe: - Ce zici, bă? A venit Gogu? Dă-l, bă, încoace! Spune la ce celulă ești! Și Gogu trecea de pe umărul pușcăriașului pe cel al gardianului. Bușcu îl îndopa bine cu firimiturile rămase de la tăiatul pâinii, până când Gogu se declara sătul. Își punea apoi cioroiul pe umăr și începea să se
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
de dezvăluirea unor noi documente (mai frecvent, din categoria corespondenței primite) și amintiri despre lumea editorială din perioada comunistă. Dovezi convingătoare și antrenante la lectură sunt cele două volume publicate de Niculae Gheran, adunând activitatea publicistică desfășurată de câțiva ani încoace: Sertar (evocări și documente), Editura Institutului Cultural Român, 2004, și Cu Liviu Rebreanu și nu numai (evocări și documente), Editura Academiei Române, 2007. Cele două cărți trebuie citite împreună, pentru că sunt mărturia aceleiași etape de transformare semnificativă a scriiturii lui Niculae
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
dreptate Cioran când afirma că "abia după Beethoven muzica a început să se adreseze oamenilor: înainte nu se întreținea decât cu Dumnezeu. Bach și marii italieni n-au cunoscut deloc acea lunecare spre omenesc, acel fals titanism care, de la Surd încoace, alterează arta cea mai pură. Încordarea voinței a înlocuit suavitățile; contradicția sentimentelor, avântul naiv; frenezia, suspinul disciplinat: dispărând cerul (s.a.) din muzică, în locul lui s-a instalat omul. Înainte vreme, păcatul se răspândea în dulci tânguiri; a venit clipa când
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
nu împărtășeau nici elanul de purificări lingvistice de care mulți erau cuprinși, nici închistarea altora față de orice nuanță de schimbare. Acești moderați, cu care Negruzzi se Ťînvoiať, socoteau că elementele luate din alte limbi decât latina, mai demult sau mai încoace, nu trebuiau alungate ca fiind Ťstrăineť, ci păstrate în limbă și adaptate spritului nostru, românizate (Ťtrebui a le subția, a le înnobila și a le româniť). Ca în atâtea alte probleme care s-au pus generației lui, și în aceasta
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
munci ce necesită un efort fizic substanțial. Dar asta nu înseamnă că le face. Se mulțumește cu un salar prost într-o meserie în care nouăzeci la sută din timp trândăvește. Burta imensă, revărsată peste curea cam de-un an încoace, arată că omul se simte bine în această postură. Are timp să dea frâu liber complexelor, prostiei fără leac și unei uri tulburi. Conversația a fost mult mai lungă și mai neplăcută decât mi-aș fi imaginat. Și asta pentru că
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
intoxicație medicamentoasă la fel de periculoasă ca și boala pe care încercase s-o trateze. Am descoperit că ceea ce putea în condițiile dictaturii să ne salveze poate în condiții de libertate să ne distrugă. Tot ce ni s-a întâmplat din 1990 încoace dovedește că suntem un popor nemaiînstare să-și gestioneze istoria după ce secole întregi i-au croit-o alții și singura lui reacție a fost aceea de a i se sustrage; nemaiînstare să-și asume un destin nici chiar în situația
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
politici, fără ca vreo autoritate să se autosesizeze; bășcălia sondajelor în care cei care au colaborat cu Securitatea cresc și cei care li s-au opus scad bășcălia din Parlament de la 18 decembrie și tot ce continuă să urmeze de atunci încoace și, mai ales, bășcălia alegerilor în care candidații sunt aleși după capacitatea de a face bășcălie de alegători. încet, încet, ni se atrofiază și antenele pentru perceperea lucrurilor în alt registru decât cel al bășcăliei. îmi amintesc cum, la vernisajul
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]