KorAP: Find »[drukola/base=încorporare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...140 >

3,487 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

lui: Cazul care depinde nu de o anumită selecție lexicală sau de un rol tematic, ci de structura propoziției; acuzativul e structural pentru că se schimbă în pasivizare; ergativul e structural pentru că se schimbă în antipasivizare și în alte alternanțe precum încorporarea numelor. Davison (2004) adoptă tot ipoteza statutului de Caz structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea folosește spre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tranzitivitate (alternanța cauzativă − vezi infra, 5.): Ion deschide ușa > Ușa se deschide Nevasta îl îmbătrânește pe Ion > Ion îmbătrânește; ● treceri între inergative și tranzitive, prin adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra, 4.3.1. și Capitolul 4, 4.: Ion dansează cu plăcere > Ion dansează rock'n-roll cu plăcere Ion cântă în corul școlii > Ion cântă cântece patriotice în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și Levin și Rappaport Hovav (1995) − vezi și Stan (2005, cap. 10). 4.3.1. Hale și Keyser (1993: 54) arată că verbele inergative − pe care le consideră adevăratele intranzitive − sunt cea mai simplă clasă de verbe denominale derivate prin încorporare (laugh 'a râde', sneeze 'a strănuta', neigh 'a necheza', dance 'a dansa', calve 'a cheli'71). Structura lexicală a unui verb inergativ ca laugh implică încorporarea într-un V abstract a centrului nominal N (al unui complement NP al V

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
le consideră adevăratele intranzitive − sunt cea mai simplă clasă de verbe denominale derivate prin încorporare (laugh 'a râde', sneeze 'a strănuta', neigh 'a necheza', dance 'a dansa', calve 'a cheli'71). Structura lexicală a unui verb inergativ ca laugh implică încorporarea într-un V abstract a centrului nominal N (al unui complement NP al V, sub guvernare). Încorporarea subiectului extern proiecției VP ar viola ECP (Hale și Keyser 1993: 60). Autorii susțin că verbele inergative au o structură lexicală inițială de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
râde', sneeze 'a strănuta', neigh 'a necheza', dance 'a dansa', calve 'a cheli'71). Structura lexicală a unui verb inergativ ca laugh implică încorporarea într-un V abstract a centrului nominal N (al unui complement NP al V, sub guvernare). Încorporarea subiectului extern proiecției VP ar viola ECP (Hale și Keyser 1993: 60). Autorii susțin că verbele inergative au o structură lexicală inițială de tip tranzitiv, relația dintre tranzitivele simple și cele cu încorporare explicând alternanța lexicală. Verbele inergative denominale și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
unui complement NP al V, sub guvernare). Încorporarea subiectului extern proiecției VP ar viola ECP (Hale și Keyser 1993: 60). Autorii susțin că verbele inergative au o structură lexicală inițială de tip tranzitiv, relația dintre tranzitivele simple și cele cu încorporare explicând alternanța lexicală. Verbele inergative denominale și verbele de localizare implică încorporarea în derivare. Procesul de încorporare este un proces lexical de natură sintactică, afectând structura argumentală a itemilor lexicali. Verbe de tipul clear 'a curăța', thinn 'a subția, a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ar viola ECP (Hale și Keyser 1993: 60). Autorii susțin că verbele inergative au o structură lexicală inițială de tip tranzitiv, relația dintre tranzitivele simple și cele cu încorporare explicând alternanța lexicală. Verbele inergative denominale și verbele de localizare implică încorporarea în derivare. Procesul de încorporare este un proces lexical de natură sintactică, afectând structura argumentală a itemilor lexicali. Verbe de tipul clear 'a curăța', thinn 'a subția, a rări', narrows 'a micșora' sunt derivate prin deplasarea centrului (engl. head-movement), încorporând

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Keyser 1993: 60). Autorii susțin că verbele inergative au o structură lexicală inițială de tip tranzitiv, relația dintre tranzitivele simple și cele cu încorporare explicând alternanța lexicală. Verbele inergative denominale și verbele de localizare implică încorporarea în derivare. Procesul de încorporare este un proces lexical de natură sintactică, afectând structura argumentală a itemilor lexicali. Verbe de tipul clear 'a curăța', thinn 'a subția, a rări', narrows 'a micșora' sunt derivate prin deplasarea centrului (engl. head-movement), încorporând un adjectiv. Hale și Keyser

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
participanților în lanțul cauzal. În funcție de acest criteriu, autorul distinge (a) roluri subsecvente: Beneficiar, Recipient, Rezultat și (b) roluri antecedente: Instrument, Modalitate, Mijloc, Comitativ, Agent Pasiv, Ergativ, Cauză, iar obiectul este punctul final. Croft (1991: 191) arată că anumite limbi acceptă încorporarea unui argument nominal, ceea ce face ca un alt participant să poată deveni obiect direct; argumentul încorporat se plasează între subiect și obiect, din moment ce a devenit o parte a verbului. Se pot încorpora Instrumentul sau Pacientul (acesta din urmă poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbele de emisie de sunete sunt clase coerente semantic, dar nu și gramatical. Prin urmare, problema trebuie studiată la nivelul interfeței Lexic−Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila verbală tranzitivă, cât și intranzitivă. NP se deplasează în poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern este argumentul afectat. În

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de analiza propusă de Hale și Keyser (1993) − vezi Capitolul 3, 4.3.1. − care, pornind de la ipoteza obligativității complementului în interiorul VP, au ajuns la concluzia că inergativele (considerate intranzitive simple, pure) au o structură tranzitivă lexical, fiind derivate prin încorporarea unui obiect intern. Hale și Keyser (2002) au renunțat la ipoteza încorporării, susținând că verbele inergative intră în relație cu un complement realizat printr-un nume vid. Asemănarea dintre tranzitive și inergative ar fi posibilitatea (nu și obligativitatea) de a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3.1. − care, pornind de la ipoteza obligativității complementului în interiorul VP, au ajuns la concluzia că inergativele (considerate intranzitive simple, pure) au o structură tranzitivă lexical, fiind derivate prin încorporarea unui obiect intern. Hale și Keyser (2002) au renunțat la ipoteza încorporării, susținând că verbele inergative intră în relație cu un complement realizat printr-un nume vid. Asemănarea dintre tranzitive și inergative ar fi posibilitatea (nu și obligativitatea) de a lua un obiect direct. Avram (2003: 187) arată că inacuzativele nu pot

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
determinat: a cânta, a dansa, a juca, a povesti înseamnă "a produce cântec, dans, joc, poveste, și nu altceva"; analiza pe care Creția o propune pentru aceste verbe intranzitive [inergative] este foarte apropiată de analizele moderne care folosesc conceptul de încorporare, de tipul celei aparținând lui Hale și Keyser (1993); (b) prin analogie cu verbele tranzitive, complementul intern apare și în cazul verbelor intranzitive, exprimând conținutul acțiunii acestor verbe; în acest caz, complementul și verbul au același radical sau cel puțin

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apărând numai în limbile care au flexiune cazuală. Dacă presupunerea lui Benveniste (avoir este un être à inversat) este adevărată, atunci a avea este o entitate complexă, derivată sintactic. O explicație frecventă pentru natura complexă a lui a avea este încorporarea unui element. Urmându-l pe Benveniste, Freeze (1992)16 arată că verbul have 'a avea' trebuie analizat ca be 'a fi' + o prepoziție locativă abstractă încorporată. Kayne (1993) susține că elementul încorporat este un determinant, prin urmare o structură posesivă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aproape sistematice a verbului a avea în limbile ergative? și (b) cum se legitimează cazual argumentul Temă în construcțiile cu a avea? Autorul (Rouveret 1998: 47-48) încearcă să reconcilieze, prin teoria Principiilor și a Parametrilor, cele două interpretări legate de încorporare: apariția lui a avea în structura de suprafață presupune o dublă încorporare, în proiecția AgrO, a verbului a fi și a prepoziției abstracte. Această încorporare permite atât activarea trăsăturii de caz [+ Acuzativ], cât și deplasarea argumentului Temă în poziția Spec

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se legitimează cazual argumentul Temă în construcțiile cu a avea? Autorul (Rouveret 1998: 47-48) încearcă să reconcilieze, prin teoria Principiilor și a Parametrilor, cele două interpretări legate de încorporare: apariția lui a avea în structura de suprafață presupune o dublă încorporare, în proiecția AgrO, a verbului a fi și a prepoziției abstracte. Această încorporare permite atât activarea trăsăturii de caz [+ Acuzativ], cât și deplasarea argumentului Temă în poziția Spec,AgrOP. Prin urmare, a avea nu poate apărea în structurile în care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
47-48) încearcă să reconcilieze, prin teoria Principiilor și a Parametrilor, cele două interpretări legate de încorporare: apariția lui a avea în structura de suprafață presupune o dublă încorporare, în proiecția AgrO, a verbului a fi și a prepoziției abstracte. Această încorporare permite atât activarea trăsăturii de caz [+ Acuzativ], cât și deplasarea argumentului Temă în poziția Spec,AgrOP. Prin urmare, a avea nu poate apărea în structurile în care categoria AgrOP nu este activată, adică (a) în construcțiile pasive; (b) în limbile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
distincte (cu excepția prezentului, au forme paralele), ci verbe complexe, bimorfematice, derivate prin afixare de la o rădăcină verbală fără conținut lexical, Nash (1998b) ajunge la concluzia că datele din această limbă contravin interpretării verbului a avea ca o formă augmentată (prin încorporare) a lui a fi. Argumentul cel mai puternic este că, la prezent, a fi nu este un verb, ci un morfem de timp, iar a avea este un verb inacuzativ polimorfemic cu două argumente interne. A avea nu dispune de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică SOV, adjectiv-substantiv. Pivot sintactic S/A și S/ O. Există trei forme de antipasiv: cu obiect zero, cu obiect oblic și cu încorporare. Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă din familia oto-manguean, ramura popolocan, vorbită de triburi indigene din Mexic, statul Oaxaca. Circa 1 000 de vorbitori. Scindarea subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cel acuzativ, manifestată prin: căderea frecventă a mărcii de caz ergativ la agentul unui verb tranzitiv; lipsa mărcii de caz ergativ la persoanele 1 și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

care a fost Eminescu. Prin compensație, proclamat doar regele poeziei, poetul național. Este și intenția lui Maiorescu, unul dintre cei care i-au pus coroana de rege Lear detronat și nebun, dar care l-a consacrat drept "cea mai înaltă încorporare a inteligenței române" (...) Ardealul, Bucovina, Basarabia ("diamante" lipsă din coroana regală) au fost utilizate de cei interesați drept "gloanțe" pentru sacrificarea lui Eminescu". Mult mai incitat și original ca abordare a aceleiași probleme, a asasinatului moral și civic al lui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Codreanu, ca Ion Barbu să intre pe calea regală a antimodernismului și să fie scos din făgașele textualizării și ale textualismului, din care unii critici, foarte meritorii de altfel, aveau să-și facă o religie. Ion Barbu însuși protestase împotriva încorporării lui de către critică în modernism și chiar în avangardă. Theodor Codreanu consacră paragrafe substanțiale evoluției lui Roland Barthes, care a ajuns la "înțelepciunea ermetismului canonic". Glosând asupra unui haiku al lui Masaoka Shiki, "capodoperă de concentrare", Roland Barthes definește poezia

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

marilor unități și a unităților din subordine, înzestrarea lor de la artilerie (număr de piese, calibru, caracteristici tehnice, dispunere, tactici de luptă, etc.) până la numărul și tipul de puști, pistoale, baionete și săbii. Nu erau omise nici numărul recruților, anul de încorporare, ordinea de bătaie a ofițerilor (activi sau de rezervă), relațiile dintre soldați și ofițeri, starea morală și materială a militarilor, precum și relațiile dintre populație și armată. Agenții cercetași nu se ocupau cu culegerea de informații, ci cu întocmirea de schițe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care se intenționa formarea unui stat independent cu capitala la Lvov. Ministrul plenipotențiar al Germaniei la București, Wilhelm Fabricius s-a exprimat într-un cerc restrâns, la 25 august 1939, că problema Danzigului poate fi soluționată prin neintervenția Poloniei la încorporarea orașului-port la Reich. În caz contrar, Berlinul va ocupa „toate teritoriile poloneze ce aparțineau Germaniei înainte de pacea de la Versailles”, a mai afirmat diplomatul german. Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți a transmis la D.G.P. o telegramă, în seara zilei de 29

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la incapacitatea autorităților cehoslovace de a gestiona eficient problema minorității ucrainene aflată „într-o permanentă revoltă” față de Praga. Pe de altă parte, emigrația ucraineană a fost capacitată și pusă „la contribuție”, inițiind acțiuni de salvare a conaționalilor și cerând vehement încorporarea ținuturilor la Polonia și Ungaria în baza unor așa-zise drepturi istorice. A fost organizat și un corp de voluntari în vederea „liberării” Ucrainei Subcarpatice, care și-a deschis centre de recrutare în toată Polonia. Centrul din Varșovia, denumit Uniunea Corpului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]