4,222 matches
-
de joc. Procedeul tehnic are un caracter concret de execuție, putând fi efectuat cu sau fără minge. Element tehnic Procedee tehnice aruncarea la poartă aruncarea la poartă din săritură aruncarea la poartă cu pas adăugat aruncarea la poartă cu pas Încrucișat aruncarea la poartă de pe loc aruncarea la poartă prin evitare aruncarea la poartă din alergare Procedeele tehnice pot fi simple și complexe: * Procedeele tehnice simple - au un caracter invariabil și sunt executate pe baza unui stereotip dinamic. La aceste procedee
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
utilizate, dar care totuși Îndeplinesc un rol specific În tehnica atacantului. Ca element de tehnică, deplasarea În teren cuprinde o serie de procedee tehnice, dintre care amintim: pornirile (plecările) de pe loc, alergarea lansată, alergarea cu spatele, alergarea laterală cu pas Încrucișat, și uneori adăugat, alergarea de viteză, frânările din alergare, opririle, Întoarcerile, schimbările de direcție, săriturile pe unul și două picioare de pe loc și din deplasare, mișcările speciale ale trunchiului și ale brațelor, deplasarea În teren pe post de atac. Jocuri
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea spre un coechipier sau spre poartă; În terenul de joc sau În spațiul de poartă. II.2.5. Pasarea mingii Pasarea mingii se execută de pe loc, din deplasare (din alergare, din săritură, după efectuarea unor structuri de pași - adăugați, Încrucișați sau săltați). Din punct de vedere al acțiunii brațului, pasarea se poate executa: prin azvârlire; prin lansare; prin Împingere; În funcție de traiectoria mingii: direct; cu pământul. În funcție de direcția de transmitere a mingii: spre Înainte; spre Înapoi; În lateral; prin Împingere; prin
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
picioarelor, trunchiului și a brațului de aruncare. Există mai multe clasidficări, realizate În funcție de diverse criterii. Aruncarea la poartă se concretizează prin numeroase procedee tehnice, precum: aruncarea la poartă de pe loc; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă cu pas Încrucișat; aruncarea la poartă cu pas adăugat; aruncarea la poartă din săritură ; aruncarea la poartă prin evitare ; aruncarea la poartă din plonjon (pașii pivotului); aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta). a. Aruncarea la poartă de pe loc Învățarea acestui procedeu tehnic
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 6. Pase În doi din deplasare cu finalizare prin aruncare la poartă din alergare. Ex. 7. Contraatac direct (cu pasă scurtă), dribling și finalizare prin aruncare la poartă din alergare (fig. nr. 42). c. Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii sau când o primește din deplasare. Acest procedeu tehnic permite realizarea unor aruncări puternice de la distanță (folosite de jucătorii de 9m), fiind obligatoriu În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
deplasare cu finalizare prin aruncare la poartă din alergare. Ex. 7. Contraatac direct (cu pasă scurtă), dribling și finalizare prin aruncare la poartă din alergare (fig. nr. 42). c. Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii sau când o primește din deplasare. Acest procedeu tehnic permite realizarea unor aruncări puternice de la distanță (folosite de jucătorii de 9m), fiind obligatoriu În Învățarea mecanismului de bază al aruncării
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de 9m), fiind obligatoriu În Învățarea mecanismului de bază al aruncării. De asemenea, mișcările premergătoare ale acestei aruncări oferă numeroase posibilități ca Întrerupte brusc să deruteze apărătorii. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Mers și alergare cu efectuarea pasului Încrucișat (În față sau În spate). Ex. 2. Executarea pasului Încrucișat cu ținerea mingii În mână. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu ridicarea brațului de aruncare. Ex. 4. Jucătorul aflat În fața porții, cu mingea În mână; execută dribling simplu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
porții, cu mingea În mână; execută dribling simplu, pas cu stângul, pas În cruce cu dreptul, pas lung Înainte cu piciorul stâng și aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimire și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (fig. nr. 43). Ex. 6. Pase În doi din deplasare și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lung Înainte cu piciorul stâng și aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimire și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (fig. nr. 43). Ex. 6. Pase În doi din deplasare și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas Încrucișat. Variantă: Din aceeași formație de lucru, dar introducându-se jaloane
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În doi din deplasare și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas Încrucișat. Variantă: Din aceeași formație de lucru, dar introducându-se jaloane, apărători pasivi sau semiactivi. d. Aruncarea la poartă cu pas adăugat Este o aruncare cu sprijin pe sol, pasul adăugat fiind un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jaloane, apărători pasivi sau semiactivi. d. Aruncarea la poartă cu pas adăugat Este o aruncare cu sprijin pe sol, pasul adăugat fiind un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte asemănător cu cel al aruncării la poartă cu pas Încrucișat (pas schimbat, pregătire, declanșarea aruncării, ritmul pașilor, eficacitate), dar trebuie să menționăm că pasul adăugat se execută mai repede decât cel Încrucișat. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Din mers și din alergare, se efectuează schimbarea piciorului din față
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte asemănător cu cel al aruncării la poartă cu pas Încrucișat (pas schimbat, pregătire, declanșarea aruncării, ritmul pașilor, eficacitate), dar trebuie să menționăm că pasul adăugat se execută mai repede decât cel Încrucișat. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Din mers și din alergare, se efectuează schimbarea piciorului din față. Ex. 2. Executarea pasului adăugat cu ținerea mingii În mână. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu ridicarea brațului de aruncare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
terenului de handbal, fiecare executant având câte o minge.La semnalul profesorului, primul execută dribling În linie dreaptă, iar la nivelul semicercului de la 9m prinde mingea și aruncă la poartă din sprijin pe sol (cu pas adăugat sau cu pas Încrucișat) sau din săritură. Recomandări: câștigă grupa care a parcurs distanța mai rapid și care a Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la intermediari sau de a o transmite ușor unui jucător aflat În apropierea semicercului. Pasa scurtă sau medie nu induce probleme deosebite, dar În schimb pentru a azvârli mingea la mare distanță este necesar să se execute un elan (pas Încrucișat sau adăugat, urmat de o fandare largă Înainte). De asemenea, portarul trebuie să fie capabil să execute o pasă lungă: din orice poziție; spre jucătorii care aleargă În diverse tempouri; spre jucătorii care aleargă În diferite direcții; la distanțe diferite
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sub observația jucătorilor adverși aflați În repliere. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase la distanță (Între 10 - 20 m la fete și 10 - 30 m la băieți). Ex. 2. Aruncări la distanță cu elan de pași adăugați sau Încrucișați. Ex. 3. Degajarea mingii la un punct fix, În apropierea liniei de centru a terenului (În stânga, dreapta sau centru). Ex. 4. Degajarea mingii la un jucător care se deplasează continuu pe linia de centru a terenului (pe toată lățimea acestuia
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
exemplu, se vor efectua rostogoliri simple Înainte, Înapoi, lateral (fără brațe); din poziția pe genunchi și din ghemuit, se vor efectua rulări pe coapse, șold, lateral dorsal (cu mingea la nivelul feței); din poziție fundamentală, portarul va efectua un pas Încrucișat și apoi rulare (plonjon), pentru a apropia centrul de greutate de sol. III.2. Tactica portarului Vom prezenta foarte succint o serie de aspecte referitoare la tactica portarului, dar fără a comenta și insista prea mult asupra acestui subiect. * Dispunând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
execute mișcarea de aruncare fără minge cu accent pe momentele principale, apoi cu mingea la comandă. După ce acest procedeu s-a Însușit cu aruncarea de pe loc, se poate trece la aruncarea din mers și din alergare cu pași adăugați sau Încrucișați. După același principiu, se aruncă mingea la țintă sau de la unul la celălalt. Pentru verificarea corectitudinii Însușirii aruncării și prinderii, elevii vor executa trei aruncări, luându-se În considerare cea mai lungă aruncare. Pentru consolidarea aruncării și prinderii, este bine
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de deasupra umărului, de pe loc și din deplasare, pe direcții diferite prinderea cu două mâini de pe loc și din deplasare 3. Aruncarea la poartă aruncarea la poartă de pe loc aruncarea la poartă cu pas adăugat aruncarea la poartă cu pas Încrucișat aruncarea la poartă de la 7m *aruncarea la poartă din alergare aruncarea la poartă din alergare *aruncarea la poartă din săritură 4. Driblingul dribling simplu dribling multiplu 5. Tehnica portarului procedee tehnice specifice portarului repunerea mingii În joc de către portar 6
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
din următoarele elemente și procedee tehnice de bază: * poziția fundamentală și deplasările În teren, atât În atac, cât și În apărare; * ținerea, prinderea și pasarea mingii (cu una și două mâini); * aruncarea la poartă (de pe loc, cu pas adăugat și Încrucișat, din săritură); * driblingul (simplu, multiplu); * contraatacul și replierea. De asemenea, elevul trebuie să Învețe așezarea În teren În cadrul sistemului de atac cu un pivot și a sistemului de apărare cu șase jucători În linie. Nu În ultimul rând, elevii trebuie
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
goseph Conrad (1857-1924) sau de tilliam Faulkner (1897-1962), prin transpunerea unui adevărat anacronism. Nu vom afla niciodată dacă aripile de dansator ale Ancăi vor fi fost frânte sau dimpotrivă, însă investigațiile întreprinse de ea, se răsucesc înspre trecut, prin evoluția încrucișată a altor destine și prin coborârea în epoci istorice diferite. Toate aceste dezvăluiri vor crea un „thaumazo”, învăluind „logos-ul într-un deinon ceva primejdios, plin de forță dezlănțuită...”, după cum mărturisește, într-un alt context, Alexandru Dragomir în Cinci plecări
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unui personaj, al unei persoane reale, al unui loc, al unui animal sau al unei plante etc.) care condensează expansiunea textuală descriptivă, prin definiție potențial nelimitată. Este posibilă explicitarea funcționării acestei scheme de bază, revenind, o dată cu Greimas, asupra exemplului cuvintelor încrucișate. Inventarul definițiilor oferite amatorului de cuvinte încrucișate apare ca un fel de dicționar inversat (1970, p. 287), deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumirile ce trebuie înscrise în grilă. Mai mult, între fiecare definiție și fiecare denumire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui loc, al unui animal sau al unei plante etc.) care condensează expansiunea textuală descriptivă, prin definiție potențial nelimitată. Este posibilă explicitarea funcționării acestei scheme de bază, revenind, o dată cu Greimas, asupra exemplului cuvintelor încrucișate. Inventarul definițiilor oferite amatorului de cuvinte încrucișate apare ca un fel de dicționar inversat (1970, p. 287), deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumirile ce trebuie înscrise în grilă. Mai mult, între fiecare definiție și fiecare denumire se interpune o problemă de lectură. În funcție de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dar, în orice caz, intervine un anumit decalaj, spre deosebire de dicționar, care are drept obiectiv să reducă distanța dintre denumire și definiție. Descrierile pot foarte bine să utilizeze aceleași căi și să tindă către o enigmistică foarte apropiată de principiul cuvintelor încrucișate, lăsînd sub tăcere denumirea și dînd doar o definiție-descriere enigmă. Am întîlnit mai devreme (pagina 97) un astfel de exemplu, la (1), dintr-un text științifico-fantastic. Absența denumirii, fiind indicate doar elementele definiției, ne apropie de scrierea cuvintelor încrucișate sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cuvintelor încrucișate, lăsînd sub tăcere denumirea și dînd doar o definiție-descriere enigmă. Am întîlnit mai devreme (pagina 97) un astfel de exemplu, la (1), dintr-un text științifico-fantastic. Absența denumirii, fiind indicate doar elementele definiției, ne apropie de scrierea cuvintelor încrucișate sau de ghicitoare. Stefan Wul apelează la aceeași metodă și cu cîteva pagini mai sus: (19) Bătrînul alergă spre o clădire înaltă, fără acoperiș și ferestre. Pe fațadă se putea zări o veche inscripție, pe jumătate ștearsă de trecerea timpului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indirect și cu întîrziere. Acum putem reciti textul și să analizăm diferența dintre "Rum" și "Rom". Așa cum am văzut, dacă este dificilă (mai mult sau mai puțin, în funcție de suport, de tipul de ziar de exemplu) completarea unui careu de cuvinte încrucișate, se întîmplă pentru că adesea accesul la denumire este împiedicat de nerespectarea unei reguli de coeziune textuală: cea a izotopiei discursului. Cu siguranță, o definiție de tipul "zeiță egipteană" pentru denumirea de "Isis" nu poate obstrucționa izotopia: contextul referențial este același
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]