2,596 matches
-
sulița, și din alte ramuri și probe sportive, folosesc exerciții cu îngreuieri între 30% și 90% din capacitatea maximă efectuate cu viteză maximă a dezvolta forța explozivă; schiorii fondiști folosesc alergarea; scrimerii si halterofilii folosesc exerciții de suplețe și de îndemânare. În schiul alpin se folosesc mijloace de acționare variate cu adrese din cele mai diferite etc. Aceste mijloace de acționare sunt alese în conformitate cu cerințele ramurilor de sport, pregătirea fizică generală se „specializează” fără însă a deveni specială. Pregătirea fizică generală
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de grupele musculare angajate în efort de tipul solicitării etc. Obiective: dezvoltarea calităților motrice specifice ramurii sau probei sportive respective, sub formă complexă (forță explozivă forță viteză forță în regim de rezistență etc); sau combinată (forță explozivă în regim de îndemânare în aruncări, sărituri, jocuri sportive etc; sau forță rezistență în regim de coordonare, ca în canotaj etc); creșterea randamentului energetic specific (predominant anaerob în probele de sprint, predominant aerob în probele de fond etc.). În cadrul macrociclurilor de antrenament pregătirea fizică
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și,,educa" (o influențare, ,,accelerare" a dezvoltării) prin proces special de instruire. Cârstea Gheorghe, în,,Teoria și metodica educației fizice și sportului", împarte calitățile motrice în două categorii: 1) DE BAZĂ: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2) SPECIFICE: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
împarte calitățile motrice în două categorii: 1) DE BAZĂ: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2) SPECIFICE: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau în exercitarea unor profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu:,,detenta" este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu:,,detenta" este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și,,EDUCĂ" în funcție de vârstă (pe ansamblu: la cei,,mici" se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei,,mari" se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și efecte indirecte asupra celorlalte calități motrice (atenție la,,transfer negativ"; numai exercițiile speciale pentru viteză nu dau transfer negativ pentru celălalte calități motrice!). Există pentru fiecare calitate motrică de bază, un element caracteristic, ca predominanță: pentru viteză => Repeziciunea pentru îndemânare => Gradul de complexitate pentru rezistență => Durata pentru forță => Încărcătura Orice calitate motrică poate fi programată pentru a fi,,educată" special în orice perioadă a anului. În procesul de antrenament fiecare calitate motrică își are un loc special de amplasare. Mulți
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
greutatea corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutății corporale. 4. În funcție de modul în care se combină cu celălalte calități motrice, ea poate fi: a. forță în regim de viteză; b. forță în regim de rezistență; c. forță în regim de îndemânare. Tipuri de manifestare a forței: 1. forța generală; 2. forța specifică; 3. forța dinamică numită și izotonică; 4. forța statică, denumită și izometrică; 5. forța limită; 6. forța absolută; 7. forța relativă; 8. forța maximă. Forța (după Martin 1993 și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5. Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de efort. 3. În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a. Rezistență în regim de viteză; b. Rezistență în regim de forță; c. Rezistență în regim de detentă; d. Rezistență în regim de îndemânare. 4. În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a. Rezistență în efort constant; b. Rezistență în efort variabil. În schiul alpin, capacitatea aerobă este extraordinar de importantă, ea jucând un rol determinant în recuperarea (revenirea) rapidă între coborârile de antrenament, între
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
se face în principal printr-un antrenament extensiv al forței în regim de rezistență. Limita între antrenamentul forței în regim de rezistență și antrenamentul pur de forță este definită la o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în principal printr-un antrenament extensiv al forței în regim de rezistență. Limita între antrenamentul forței în regim de rezistență și antrenamentul pur de forță este definită la o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
un consum minim de energie. După Rață Gloria (2006) coordonarea reprezintă „aptitudinea unui individ de a învăța și a combina rapid mișcări noi, de a efectua mișcări armonioase și eficiente într-un timp dat cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de,,aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de,,aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz (1985) structurează aceste procese după cum urmează: Prin intermediul însușirii chinestezice de diferențiere, mișcările
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
lumea ideilor, exprimate, uneori inadecvat, de „eroi” ca șoferul preocupat de problema existențialistă a libertății individuale. În proza lui B., atentă la concret, dar cu permanentă deschidere simbolică, se întâlnesc filiera epicii ardelenești tradiționale cu tehnici narative moderne, mânuite cu îndemânare, chiar dacă uneori într-o manieră abuziv livrescă. Roman psihologic cu substrat filosofic, ancorat în actualitatea tranziției prelungite a anilor ’90, Marii fericiți (Prorocul) (2000) este animat - pe fundalul contrastelor dintre capitala levantină și Timișoara cosmopolită, cu nostalgii central-europene - de tensiunea
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
socioprofesionale funcționale destinate dezvoltării diferitelor roluri pe care persoana le are în mediul comunitar, cu scopul de a îmbunătăți eficiența funcțională și de a crește progresiv autonomia persoanei în existența cotidiană. ABILITATE (< fr. habileté, cf. lat. habilitas, -atis; engl. ability)- Îndemânare, pricepere, iscusință, dibăcie (prin extensie de sens, sinonim cu aptitudine, capacitate). Însușire ce pune în evidență ușurința, rapiditatea, dibăcia, iscusința și precizia cu care sunt desfășurate anumite activități, ce implică autoorganizare, eficiență și adaptare la obiectivele urmărite; întâlnită frecvent în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
explorare a mediului înconjurător”, în special prin intermediul părților distale (mână și picior), care au o mare libertate de mișcare. Membrul superior pune cel mai bine în valoare abilitatea. Abilitatea manuală este capacitatea de a efectua cu ajutorul mâinii mișcări caracterizate prin îndemânare, pricepere, dexteritate și iscusință. Educarea abilității manuale reclamă un proces bine organizat și vizează următoarele direcții: a) agilitatea digitală (denumită și dexteritate), capacitatea de a executa mișcări rapide și de finețe, cu ajutorul degetelor; b) precizia motrică este capacitatea de a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
implică asigurarea armoniei în efectuarea mișcărilor, dar și echilibru motric, dozarea efortului și capacitatea de a frâna unele acțiuni în mod voluntar; d) coordonarea mișcărilor mâinilor, în sensul utilizării lor, simultan sau alternativ, pentru a realiza obiectivul motric propus; e) îndemânarea (dibăcia) constituie un gen de pricepere manuală exprimată prin alegerea celei mai potrivite mișcări din bagajul motric, care să conducă la realizarea rapidă a obiectivului; f) mâna dominantă se constituie în componentă esențială pentru efectuarea cu eficiență crescută a unor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de a efectua una sau mai multe activități practice sau mintale. Capacitatea este construită din cunoștințe, priceperi și deprinderi, formate, la rândul lor, pe baza aptitudinilor și învățării (Cosmovici, Iacob, 1998). CAPACITATE MOTRICĂ (engl. motrical ability) - Calitatea de a avea îndemânare, abilitate, aptitudine, forță de a face ceva într-un anumit domeniu. Randamentul motric al subiectului, performanța sa, nu este decât parțial determinată de aptitudine, acesteia adăugându-i-se și alți factori de natură psihică: atitudinea, motivația, starea afectivă, exercițiul anterior
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]