9,974 matches
-
în 1819), nu a fost cunoscut de pașoptiști și nici apreciat de aceștia. Spre deosebire de aristocrații care au format prima generație de romantici români, și care, încă din prima tinerețe, nu visau decît să scrie și să publice literatură, Filimon a îndrăznit s-o facă abia la sfîrșitul vieții. Unica salvare din viața liniștită și monotonă a psaltului de la Biserica Enii a reprezentat-o muzica italiană de operă. De altfel, trecerea de la imnologia bizantină la ariile lui Donizetti, Bellini și Rossini nu
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
lui Nastratin, Filimon trăgea cu ochiul spre Occident, îmbătîndu-se cu muzica europeană și cu literatura romantică. O tardivă încercare de a depăși lumea mahalalei bucureștene întreprinde Filimon abia în pragul vîrstei de 40 de ani cînd, probabil, după multe ezitări, îndrăznește să ia condeiul în mînă și să dea formă de cronici muzicale opiniilor sale despre muzică și despre interpretarea ei. Era în decembrie 1857, în ziarul "Naționalul" al lui Vasile Boerescu. Prima și ultima dată cînd Filimon iese, fizic, din
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
mine: Uniunea Tineretului Muncitor), urmată de exmatricularea din facultate și de exilul vremelnic pe șantier. Dacă genul de retrogradare nu vi se pare îndeajuns de absurd, motivul acestor pedepse succesive vă va convinge, poate, ceva mai direct. Studentul Valeriu Cristea îndrăznise să-și apere, cu argumente principiale, un coleg luat în vizorul dințat al autorităților comuniste. "A doua parte a ședinței, prelungită până seara târziu, a fost, contrar anticipărilor mele, de-a dreptul furtunoasă. Începuseră demascările, soldate, în unele cazuri, cu
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
pentru care nu făcea caz de sine însuși era conștiința lui că e deținătorul unui instrument uluitor pe care soarta i l-a dat în comodat. Ușurința cu care el ajungea la înălțimi la care toți tenorii de azi nu îndrăznesc nici să viseze, iar asta fără a-și pierde vreo clipă masculinitatea și stăpînindu-și vocea, ca și cum nu ar fi existat octavă inventată pentru posibilitățile sale, îi dădea probabil sentimentul, pe care nu-l cunosc decît oamenii cu adevărat simpli, că
Miracolul Pavarotti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9282_a_10607]
-
să creezi un erou din cineva care nu face de erou, spuse Varnalis. }i-a luat-o înainte Kavafis, cu poemul acela despre Sarpedon ucis de Patrocle. - Kavafis a fost el însuși un viteaz, spuse Kazantzakis. În poemele sale a îndrăznit să vorbească deschis despre patima lui, fără să se teamă de urmări. Ar fi putut s-o ascundă și să se ocupe cu alte lucruri, să ridice în slăvi munți și văi, ca atâția și-atâția, dar n-a făcut
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
sa de la Delfi. Zorbas, plictisit din cale-afară, îi părăsi și se duse s-o ajute pe Eleni să scoată pepenii din saci. Kazantzakis asculta cu atenție ce spuneau oaspeții despre opera sa și părea încântat. Niciunul dintre vizitatorii săi nu îndrăznise să-i conteste opera, în afară de Galateia, care nu avea nici cea mai mică intenție să-l lingușească. Referirea la Kavafis îi plăcuse și-l făcu să se gândească cine ar putea să fie propriul său Forster. Rămase privind cerul, meditativ
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
cine știe ce fler ca să-ți dai seama că o asemenea emisiune nu ar avea prea multe zile și că producătorul ar trebui să-și găsească repede un alt loc de muncă, unul care să fie pe măsura recalcitranței cu care a îndrăznit să încalce regula de aur a meseriei: aceea de a întreține clienților iluzia că ceea ce văd este realitatea concretă și că, pe deasupra, realitatea nu poate fi contra-făcută prin rețete tehnice născătoare de efecte vizuale. Cu alte cuvinte, orice se poate
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
ostilitate cu care jurnaliștii i-au întîmpinat critica nu au făcut decît să-i sporească notorietatea. Mai mult chiar, popularitatea lui a atins pragul vedetismului mediatic. Din sociolog a devenit vedetă și din teoretician, persoană publică. Dar o vedetă care îndrăznise să divulge mecanismul producerii vedetelor. O competență care demascase industria facerii pe bandă rulantă a pseudo-competențelor "pe sticlă". Ideea de bază a lui Bourdieu, una de sorginte sociologică, este aceea că televiziunea a schimbat raportul obișnuit de forțe din societatea
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
pînă într-atît de periculos e în arta de a spune lucruri pe care nu le rostește în literă niciodată. Alain Besançon scrie mult și cel mai adesea fără perdea, și pe deasupra mai ține și conferințe în care repetă neobosit ceea ce îndrăznise să pună pe hîrtie. Iar dacă nu ar avea tonul revoltător de echilibrat al unui om perfect stăpîn pe ceea ce spune, și dacă nu ar fi ghidat de un impecabil simț al măsurii, simț grație căruia Besançon știe să-și
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
al victimelor sale. Nici unii și nici alții nu găsesc de cuviință să-l readucă în actualitate. Uneori coșciugul lui Dracula se întredeschide. Așa se face că, la sfîrșitul anului 1997, a apărut o lucrare (Cartea neagră a comunismului) care a îndrăznit să facă totalul morților ce îi pot fi atribuiți. Ea propunea o cifră situată între 85 de milioane și 100 de milioane de victime. Scandalul a fost de scurtă durată și coșciugul se închide deja, fără ca aceste cifre să fi
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
avea/ să mi-o spună de-acum cu o voce bine lucrată)/ ceva prin care să pătrundă miracolul/ a spus și mi-a acoperit protector/ mâna cu palma ei caldă/ de parcă ar fi vrut să nu răspund/ de parcă ar fi îndrăznit prea mult/ cu vorbele acestea" (Neumă); "eram tineri, promițători și bovarici/ sfidam toate majusculele/ și veneau peste noi zile pline/ de întâmplări// (...) peste toate însă era frumusețea/ ta nepăsătoare/ privirea ta mereu doritoare de a cunoaște/ uneori mă rugai să
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
prin lume, despre tainele corpului, expresivitate și pantomimă, despre poeți și poezie, despre oameni și toleranță, despre limite, despre radio și, evident, despre internet. Doamne, cîte știa... Nu făcea paradă de nimic. Nici o secundă. Teribil de modest, de discret. Am îndrăznit să-l întreb de ce nu mai joacă, de ce n-a făcut film. Nu mi-a răspuns. A prins să descrie Parisul văzut de el, să-mi vorbească despre ce face, despre proiecte. Era foarte cald, foarte relaxat, în vervă, foarte
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
a avut prilejul să scrie despre Mallarmé, s-a dovedit, din păcate, impermeabil la limbajul insolit al acestuia, pronunțîndu-se astfel: Totuși el a început prin a face versuri foarte frumoase și, în ciuda unor singularități, foarte inteligibile (altfel n-aș fi îndrăznit niciodată să spun Ťfoarte frumoaseť, căci nu îmi bat niciodată joc de oameni)... Așadar, amintindu-mi că am fost fermecat de primele sale versuri, simt o adevărată mîhnire că nu înțeleg perfect pe cele din urmă și îmi vine să
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
un lung articol comemorativ ce era de fapt o despărțire de cei care-i fuseseră tovarăși, articol ce prefigurează Spovedania unui învins, cartea în care avea să se despartă de comunism. ŤSărmană muncitorime, de la cine îți aștepți tu mîntuirea!... Cînd îndrăznesc să te conducă și să-ți dea pildă oameni cari nu se pot ridica cu un deget deasupra nimicurilor zilnice, cînd pe unii îi roade ambiția, pe alții prostia furioasă și cînd nimeni nu încearcă a fi mai întîi el
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
există o teorie a trecerii de la socialism la capitalism și, din păcate, conducerile acelor vremuri erau îmbâcsite până la saturație de comunism. Concesiile acceptate pe acea vreme erau spre un comunism de tip Gorbaciov. Totuși, existau mulți români care doreau să îndrăznim mai mult, să zidim o Românie după modelul occidental. Occidentul, mai ales prin Franța, Germania, Italia, era dispus să contribuie la sprijinirea României spre calea democrației și a economiei de piață. Modelul spre care tânjeam nu era perfect, dar funcționa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
la jocuri de noroc, dar într-o seară, niște prieteni au vrut să joace jocul cu îndrăzneala. Cum e jocul cu îndrăzneala? Se trage la sorți dintr-o grămadă de chibrituri, și cine nimerește măciulia de culoare diferită, trebuie să îndrăznească ceva. M-am nimerit eu să găsesc chibritul diferit. Pariul a fost să merg să caut solzi de dinozaur, sau altceva supranatural. Și pentru că se spunea că la Valea Verde ar fi așa ceva, m-am dus acolo, să văd dacă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
este deschisă Spineștiului și altor sate megieșite, în baza vechiului drept la liberă folosință. Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se strică fânațul, fără a îndrăzni însă să conteste dreptul Spineștilor. Procesul se termină prin reafirmarea dreptului la liberă folosință, dar problemele continuă. Interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 157) privind aceste evoluții este că starea de confederare a celor 14 sate tradiționale ale Vrancei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și pe mai departe trăit cu investiții fatale. * În primii ani după Hristos, Pilat era considerat creștin în suflet, iar unul din textele de căpătâi ale primilor creștini era Faptele lui Pilat, text menționat până și de înverșunatul Tertulian. Cine îndrăznește astăzi să afirme că Noul Testament este în fapt rezumatul unei multitudini de texte și legende, pe care Constantin Întâiul i-a poruncit lui Eusebiu din Cezareea, turiferarul lui, să le trieze și să le distribuie sub forma unui corpus coerent
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ci este un proces, o entitate vie, este persoană. În școala vieții el trebuie să-și fie și propriul său autor; trebuie nu doar să fie făcut, ci să se facă adică să se nască, din nou -, ca ființă reflexivă. Îndrăznim să credem că numai în om timpul poate fi reversibil, adică reflexiv (precum lumina într-un cristal, diamant), cu șansă de-a se cunoaște pe sine; el devine astfel durată, valori de cultură, iar cea mai mare valoare dintre valori
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Biblie și din istoria Portugaliei - altă erezie scump plătită. în fine, ca unul dintre marii critici literari ai secolului XX (poate cel mai mare, s-a manifestat drept partizan ireductibil al esteticului și al primatului valorii asupra ideologiei". întrucît "a îndrăznit" să facă toate acestea într-o perioadă în care intelectualitatea portugheză era marcată de stînga politică, Régio a devenit un ostracizat. "N-ar fi exagerat să spunem că însăși moartea prematură i s-a tras din ura tenace cu care
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
dubios" (p. 11). Era dimineață devreme, când domnul Maltezi îl vizitează pe Gabriel Dimancea: "Prin fereastra lată lumina năvălea exuberant. Undire de lumină veselă. În explozia verii totul părea clar, ușor și plăcut. Nici dracul, în persoană, de-ar fi îndrăznit să apară, n-ar fi stârnit altceva decât un irezistibil hohot de râs. Ce zăpușeală, se alintă tânărul zmucindu-și bluza de pijama, sunt tot o apă. Și gioars'asta-i leoarcă. Și frige pielea pe mine de parc'aș avea
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea estetică a textului devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism similar al percepției, și artistul plastic care îndrăznește să facă dovada accesului la vorbirea articulată. Retorica sa, încercarea de a-și exterioriza narativ ideile, curajul de a formula opinii și de a lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că a fost perturbată comoditatea așteptării, surse de
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
pictori cu istorii fascinante, o dată cu timpul și atmosfera dintre cele două războaie mondiale când pictura suedeză era pătrunsă de plăcerea de a povesti și a formula cât mai original starea de spirit de atunci. Regăsim multe personalități culturale feminine care îndrăzniseră cu mult mai mult decât alte femei creatoare din alte țări, exprimând idei curajoase despre problemele estetice și sociale ale unei societăți dominate de bărbați. Intenția inițiatorilor acestei expoziții, ca și a directorului muzeului, competentul și activul Lars Nittve, a
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
fel ca alți oameni din presă, care sînt sau se consideră făcători de opinie în România, și el își închipuie, probabil, că poate spune orice despre oricine, convins fiind că va fi crezut. Ideea că o persoană, fie și Liiceanu, îndrăznește să-i dea ziarul în judecată îl face pe directorul Zilei să-și atribuie rolul de instanță și în materie de intelectuali, după politicieni și mai ales oameni de afaceri. Adică el decide, mai nou, și cine merită să fie
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
muncea mie să-mi plătească studiile, altora să le achite apartamentele în care aveau să locuiască, iar bolnavilor să le asigure spitalizarea gratuită. Ei sînt cei care azi încurcă locul, ei sînt vicioșii sărăciei și tot ei sînt cei care îndrăznesc să ne întrebe, cînd ies exasperați în stradă, de vrem să-i ucidem lent, cu pensii din care n-ar fi supraviețuit, dacă ar fi fost supuși unei asemenea pedepse în libertate nici pensionarii lagărelor de concentrare. Pentru a-i
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]