1,310 matches
-
privințele, era Îndreptățită să caute de lucru, să fie o fată excelentă și să facă tot ce-i trecea prin minte să țipe că face, cînd, fără să-și poată da seama din ce cauză, glasul ei Începu să sune Înfundat, de parcă i se umpluse gura cu cîlți, cel puțin așa i se păru sărmanei fete și ce-i drept, aproape că nu i se auzea pliscul cînd străbătu salonul cel mare, metisa n-avea de unde ști că Juan Lucas poruncise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
glasurile lui Lester și Santiago discutînd În engleză. Căutau costumele de baie, unde dracu’ erau Între atîtea boarfe; pe urmă spuneau n-are importanță, scoate-ți pantalonii și la urma urmei putem rămîne Îmbrăcați. Julius mai auzi și niște rîsete Înfundate, dar, imediat după aceea, o scurtă tăcere Îi Îngădui să se concentreze la acel ceva ciudat din privirea fratelui său. Din nou auzi glasurile, de data asta mult mai aproape și cînd Își Înălță privirile ca să vadă ce... Go!1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Într-un bar și distrugerea rînd pe rînd a tuturor instalațiilor luxoase În timpul celor cîteva ore de Încăierare; acolo, pentru cucerirea vestului, iar aici, fiindcă sînt mîndru că-s peruvian și-s fericit. Vlăjganul, Încercînd să se ascundă, hohotea pe Înfundate văzînd cum compatriotul lui Îi făcea mîna zob, prietenește, lui Lester. Trebuia să pui la socoteală faptul că Viceregele mergea pe treizeci de ani, iar Lester, deși era mai voinic, Încă nu Împlinise douăzeci și unu. Lester Însuși și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
miercuri, urlu. Dar mesajul nu era nici de la grădinarul misterios, nici de la Marcus Valentine. Era de la tatăl lui Ashling. Oh, Dumnezeule, ce s-o fi întâmplat? Vocea lui era precedată de o tăcere amestecată cu foșnete, pârâieli statice și respirații înfundate. Apoi s-a adresat cuiva care era în cameră cu el: —Să vorbesc acum? Cealaltă persoană - mama lui Ashling, probabil - a spus ceva ce Ashling nu putea auzi, după care Mike Kennedy spuse: Au fost câteva mai scurte, apoi unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
către urechea ei dreaptă, a fost trezită de frică. —Ai grijă. — Bine. Jack era dezamăgit. Credea că se descurcă chiar bine, pentru un bărbat care nu mai spălase părul nimănui până atunci, în afară de al lui. Scuze! spuse ea cu vocea înfundată. Dar dacă intră apă, se perforează timpanul. S-a mai întâmplat deja de două ori. —Bine, am înțeles. A încetinit și, cu degetele, încerca să devieze apa de zona cu probleme. Spre surprinderea lui, îi creea o stare ciudată zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sex. Nici nu speraseră să o poată face sâmbătă după-amiaza. După ce Craig l-a lovit pe Marcus cu camionul roșu, nu îl mai lăsa să se apropie la mai puțin de un metru de Clodagh. Hai, imploră Clodagh, cu vocea înfundată. Marcus s-a lucrat de vreo două ori cu mâna, apoi s-a poziționat cu acuratețe exact la intrarea ei. Nimic nu depășea prima intrare. Pentru că momentele lor de sex erau atât de scurte, deveniseră un pic violente; îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
posedă un har proverbial atît pentru cîrnați, cît și pentru aforismul cel mai nimerit. Continuă, te rog. Îmi vorbeai de fata aceea fîșneață... — Bea. Asta e treaba mea și n-are nimic de-a face cu tot restul. Barceló rîdea Înfundat. Eram pe cale să-mi continuu relatarea peripețiilor, cînd doctorul Soldevila se ivi În ușa biroului cu o Înfățișare istovită și răsuflînd din greu. — Să-mi fie cu iertare. Eu plec. Pacientul e bine și, metaforic vorbind, plin de energie. Cavalerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și profesorilor tăi, cateva poeme. De abia aștept să vină Anul Nou. Îți mai aduci aminte când mergeam Împreună la urât? Țin minte că erai Într-un timp Îmbrăcat cu un palton mare, verde și cu căciulă aia de lâna Înfundata pe cap, parcă erai un popa, n-am să te uit niciodată În postura aia. Cât despre ceilalți, am crescut cu toții. Să-l vezi pe Radu, ce om În toată firea este: Înalt, cu părul dat pe spate și cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fruntea. Consideră că nu e momentul să-i amintească împăratului că sarcina menținerii inte grității imperiului nu cade numai asupra legiunilor, ci e îm părțită între Roma și popoarele supuse ori provinciile nou alipite, care furnizează regimentele de auxiliari. Icnește înfundat. Un alt ghimpe ce apasă finanțele. O să trebuiască, totuși, să aducă vorba și despre asta. La rândul său, Augustus își impune să fie calm. Nu-i folosește la nimic cearta cu Ianuarius. Involuntar, îl cercetează pe băr batul din fața sa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cezarului se înalță mânioasă. — Mai ales că e vorba să aducem mulțumire zeilor. Pune bolul pe masă și înalță fruntea și brațele în sus: — Întâi de toate lui Jupiter, pentru că ne-a îndeplinit rugile și am câștigat războiul... Ianuarius oftează înfundat. De câștigat, l-am câștigat, dar pace tot nu avem și banii se duc pe gârlă... Augustus coboară privirea spre el. Își linge degetul de untde lemn ca să nu se păteze, după care amenință nervos: — Să nu te prind că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nesimțiții, atâtea cusururi, că am arun cat-o. Libertul își pleoștește, instantaneu, colțurile gurii. A exersat de atâtea ori acest mic truc, încât îi vine acum de la sine. Numai că Augustus, cufundat în amintiri, nu-l bagă în seamă. Chicotește înfundat: — Nici Medeea lui Ovidius n-a avut mai mult noroc. Au făcut-o harcea parcea. Nu cred că va fi jucată vreodată pe scenă. Medeea lui Ovidius Naso, poate, dar nu și tragediile lui Pol lio, îl ironizează în aceeași
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bine se înțeleg! Și-i imagina în viitor. Un nou cuplu de conducători. Cum au fost el și Marcus Agrippa. Dar nu doi, ci trei. Imperiul e prea mare pentru o singură persoană. Gaius, Lucius și... Sforăie zgomotos prefăcându-se înfundat. Cum să-l aducă îna poi la Roma? Este încăpățânat și orgolios precum maică-sa. Se întoarce brusc și întâlnește privirea avidă a lui Fulcinius, care îl spionează curios pe sub pleoapele cuviincios coborâte pe jumătate. Suduie în gând, apoi își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a salutat întoarcerea victorioasă după Actium. E conștientă că numai silit de circumstanțe a înce put să accepte fiicele liberților în sanctuarul Vestei. Se concentrează asupra zgomotelor din jur. Încearcă să le distingă semnificația. Șoapte și mormăieli. Urmate de zdupăituri înfundate. Pontifex cercetează dacă viitoarea preoteasă are sau nu vreun defect de vorbire, de auz ori altă infirmitate fizică. Atinge cu o strângere de inimă mâna Asiniei. Multe reproșuri și-a făcut și își face încă în legătură cu fata aceasta. Altarul Vestei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întâi povestea cu falusul, ca să nu le mai fugă mintea la prostii. Atâția eroi s-au născut dintr-o virgină impregnată cu un penis apărut din ceruri... — Sau cu o scânteie ce a țâșnit din foc, completează Claudia. Aude țipede înfundate. De spaimă poate. Sau de neîncredere. Insistă: — Trebuie să fiți foarte precaute, căci se poate întâmpla ca o bărbătească rușine să se arate din cenușă... — E adevăr? Sau numai chip? — Mai degrabă adevăr, recunoaște Occia. O ia din nou pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Tiberius. Dar tatăl lui, Seius Strabo, este prezent, împre ună cu frații, verii și unchii săi. Toți de rang consular. Prefectul gărzii exercită un patronaj formidabil. Nu degeaba e fiul unei Terentia și căsătorit cu o nobilă patriciană. Suspină înfundat. Nici unul nu stă însă să asculte cu atenție. Eforturile ei de a promova literele și de a impune noi talente au slabe șanse în fața unei atare lipse de interes. Mai e cineva care strălucește prin absență. Curtius Atticus. Bancherul. Un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în patrimoniul foș tilor patroni, conform dreptului peculiului, și revin moștenitorilor de drept. Libo scoate un suspin sfâșietor. — Înțeleg atunci că Otacilius ăsta i-a lăsat fiului său averea prin testament. Scribonius Libo se strâmbă plin de năduf: — Da! pufnește înfundat. Își înalță cu deznădăjde brațele spre cer: — Închipuie-ți că fiu-său, Ofelus, nici măcar nu trăiește aici, ci în Egipt. — Da’ ce caută acolo? întreabă iute Gallus. — E o corcitură, se vaită Libo, făcut cu una tuciurie... Avocatul îl oprește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
instructorul. Doar romanii liberi le au pe toate trei. Chicotește totuși batjocoritor. Nu e rău pentru un ub, sau ce naiba ziceai că ești. Germanul se împurpurează, fără să răspundă. Ți-au schimbat numele când te-ai înrolat? Pusio mârâie ceva înfundat. — Probabil că li se răsucea limba în gură când încercau să te strige... Jignit, tânărul o ia ostentativ înainte. Ajuns în dreptul unor scări, rămâne pe loc încurcat. Nu știe în ce parte să o apuce. Rufus îl ajunge din urmă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Atticus nu mai vrea deloc să cheme medicul din oraș, mormăie cu ciudă Rufus. Evită să se uite la vreunul dintre ei. — Face economie, nemernicul! Ganymedes continuă cu o voce surdă: — Păzim chiliile de sub noi, în care dorm gladiatorii. Fornăie înfundat. — Să nu fugă cumva vreunul. N-ar avea cum, scrâșnește Rufus din dinți. — Nu ne putem sprijini nici măcar în lance, se jeluie în con tinuare veteranul, căci pe cei ce se reazămă îi ia de obicei somnul și - dacă te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pare și ție noaptea nesfârșit de lungă? Pe neașteptate, inima i se umflă de fericire. Îl așteaptă! E singură și-l așteaptă. Pune mâna pe cuvertură, gata s-o azvârle de pe el, gata să por nească spre ea. Un sforăit înfundat se ridică din cealaltă parte a patului. Tresare. Și Agrippina? se mustră singur. Întunecat, își aduce la loc pătura până sub bărbie. Dar nu o iubesc, încearcă să se dezvinovățească. Nu am iubit-o niciodată, scâncește disperat. De respectat, o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nișă la exteriorul casei s-a adunat deja întreaga familie. Ca să nu fie auzit, tânărul coboară glasul: — De când ne-a retezat drepturile politice, ne face cadou sarcini administrative... Antonia nu comentează. Își continuă tăcută drumul. Germa nicus fierbe însă. Bombăne înfundat: — Refuz să particip la o astfel de carieră civilă. Mai bine sol dat pe câmpul de luptă, decât sluga lui Augustus. Fără să se oprească din mers, Antonia își admonestează cu tristețe fiul: Dragul meu, mă mâhnește să văd că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
soția. — Mai întârzii un pic, apoi vin și eu, răspunde el scurt. Fără nici un alt cuvânt de rămas-bun, îl apucă pe Herodes Agrippa de mână și-l târăște după el. Când consideră că se află la o distanță suficientă, bombăne înfundat: — N-oi cunoaște eu durerile nașterii, dar nici ea nu s-a lovit vreodată la boașe. Nu-i dă timp tovarășului său nici măcar să zâmbească, și-l întreabă: — Ce-i cu tine? Te agiți ca peștele pe uscat... Agrippa se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de sub togă un ciob de lut. I-l întinde celuilalt: — Uite! Asta am primit de la Rufus. Bărbatul ia ostrakon-ul și-l cercetează intrigat la început. Pe măsură ce descifrează literele scrijelite, se schimbă la față. Printre buzele crispate îi scapă un nume înfundat: — Mariamne... Herodes își simte și el gura iască. Rostește anevoios: — Vezi doar că ar putea fi în pericol... Germanicus nu răspunde pentru moment. Iulius Agrippa îl cercetează cu coada ochiului. Va face ceva? Începe să se îndoiască, dar prietenul lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dimineața muzeul se deschidea târziu, personalul de serviciu avea să lucreze la lumina zilei, și nu seara. Așa trebuia să fie, cel puțin În sălile de sus, deoarece nu mai auzeam pe nimeni trecând. Doar niște zgomote Îndepărtate, câteva bufnete Înfundate, probabil uși ce se Închideau. Trebuia să rămân pe loc. Aveam timp să ajung din nou În biserică Între zece și unsprezece, poate chiar și după aceea, deoarece Stăpânii aveau să vină doar către miezul nopții. În momentul acela un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și unchiul chiar i-a strâns mâna. Așa că am petrecut o oră pe Întuneric, printre butoaie și un miros rămas de la cine știe câte culesuri, care te cam amețea, afară Împușcături. Pe urmă rafalele s-au rărit, Împușcăturile ajungeau până la noi mai Înfundat. Am Înțeles că una din cele două tabere se retrăgea, dar Încă nu știam care. Până când, la o ferestruică de deasupra capetelor noastre, care dădea Într-o străduță, am auzit o voce, În dialect: „Monssu, i’è d’la republica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dumneata. N-ai văzut cum mi-a smuls pijamaua... — A fost extrem de prudent, zise Mickey, după ce-l lăsară la spital. — Să rîd? Întrebă Kay. — Pe bune, totuși, cu un picior de plută! Dacă or să afle ceilalți... Kay rîse pe Înfundate. — „Kay! Kay!“ zise ea cu o voce guturală. „Cred că-i făcut pilaf.“ Mickey aprinse țigări pentru amîndouă. — Las-o baltă. — Nu te supăra, dragă. Oricine ar fi gîndit la fel. — Poate. Totuși, fata aia n-avea niște ochi căprui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]