1,615 matches
-
spre bucătăria rece și goală. Tocmai dau să ridic telefonul să-l sun pe Luke, cînd acesta Începe să sune, și tresar speriată. — Alo? — Bună ziua, doamnă Brandon, aud un glas necunoscut de bărbat. Mike Enwright de la Asociația Presei sînt. — Aha, Îngîn cu privirea fixată tîmp asupra telefonului. — Mă Întrebam dacă ne-ați putea oferi un comentariu asupra zvonurilor care circulă, referitoare la colapsul iminent al companiei soțului dumneavoastră. Mă trece un frison de șoc. — Nu e vorba de nici un colaps, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spus. Veștile circulă repede. — Așa e, Încuviințez, străduindu-mă să-mi păstrez tonul relaxat. A avut loc o ușoară schimbare În viața noastră, dar ea n-ar trebui să ne facă să Întîrziem mai mult de vreo două săptămîni. — Mda, Îngînă Fabia destul de absentă. Ideea e că am hotărît să Încheiem tranzacția cu ceilalți cumpărători. O clipă, am sentimentul că visez. — Ceilalți cumpărători? — Nu v-am spus de ceilalți cumpărători? Americanii. Ne-au făcut aceeași ofertă ca și voi. Înaintea voastră
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
strînge În mînuța minusculă. — Ia zi, fetișoară dragă, zice, cum să-ți spunem noi ție? — Nu ne-am hotărît Încă, zic. E foarte greu! — V-am adus o carte! spune mama, scotocind prin rucsac. Ce ziceți de „Grisabela“? — Grisabela? o Îngînă tata. — E un nume superb! spune mama apărîndu-se, și scoate 1000 de nume de fată și-o pune pe pat. Neobișnuit. — Și toți copiii o să-i spună Grizzle! răspunde tata. — Nu neapărat! Ar putea fi Bella... sau Grizzy... — Grizzy? Jane
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o metodă sau nu? Textul tău este un discurs absolut autonom și irepetabil sau ar putea Întemeia o școală? Vlad Roman: Cred că există o direcție pe care o oferă și care se referă la modalitatea de a scrie critică Îngânând textul considerat. Ruxandra Cesereanu: Atunci este mai clar conceptul de discurs incantatoriu enunțat de Corin. Nicolae Turcan: Totuși, din câte am Înțeles eu din spusele lui Cornel Vâlcu nu era vorba de Îngânare, ci tocmai, de două lucruri primordial ostile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tău în lume... astăzi e cunoscut,Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie!... XXII. MARGINI DE TIMP, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016. Pe un mal argintiu, printre stânci de granit, Unde marea îngână glas de vânt speriat, Flori de umbră răsar dintr-un dor chinuit, Iar spre margini de timp un vapor a plecat. Lângă lacrimi a nins și prin cuibul tăcut O-nserare a plâns peste-un ram de cais, Într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
spun, Între noi a rămas doar un colț de pământ, Iar sărutul formal e balon de săpun. De prin tundre de strig, este tot ce mai fac ... Citește mai mult Pe un mal argintiu, printre stânci de granit,Unde marea îngână glas de vânt speriat,Flori de umbră răsar dintr-un dor chinuit,Iar spre margini de timp un vapor a plecat.Lângă lacrimi a nins și prin cuibul tăcutO-nserare a plâns peste-un ram de cais, Într-o haină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită Soarele, pe unde-a pus. Umbre vagi se luptă-n zare, Un catarg flutură-n vânt Năluciri albite care Se îngână ca-ntr-un cânt. Dintr-o scoică rătăcită Se născuse o idee. În adânc pieri rănită Ca o osândită zee * În adâncuri nedeschise ... Citește mai mult Se agită marea-n huleși își sparge val cu valîn spumoase moleculeOri mărgele de
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
-nfruptă cu saț din mal,Vântul dur, ca o cravașă,O împinge în aval.Cu cosița despletită,Se alintă la apus.Sărutare poleităSoarele, pe unde-a pus.Umbre vagi se luptă-n zare,Un catarg flutură-n vântNăluciri albite careSe îngână ca-ntr-un cânt.Dintr-o scoică rătăcităSe născuse o idee.În adânc pieri rănităCa o osândită zeeîn adâncuri nedeschise... XIV. PLOUĂ TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Plouă trist, răvășitor, Plouă doar
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
februarie 2015. În zori Razele sărută roua Aruncată peste flori De puzderia de stele, Rușinate ,iar, de zori Și dorințe nerostite, Adunate într-un franj, Sub perdeaua de-ntuneric A Reginei de Oranj. Tot misterul se-adâncește Când contrastele se-ngână Pe cleștarul cerului. Clipocind ca-ntr-o fântână Dătătoare de lumină, Pleoapa zilei se ridică, Soarele-și intră în drepturi Și Luna la tron abdică. Citește mai mult În zoriRazele sărută rouaAruncată peste floriDe puzderia de stele,Rușinate ,iar, de
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate, în trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste rotirea a sute de cercuri, / În liniștea caldă și dulce de roade, / Copila mea-ngână duioase silabe...” (Silabe, în Marival, 1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
irizată de mândria aventurierilor? Descoperirea Asiei În primele reviste româneștitc "Descoperirea Asiei În primele reviste românești" „În fundul Evropei, pe marginea Orientului”, cum scria Alecsandri la 1848, o mână de cărturari de numele cărora se leagă toate volutele unui crescendo publicistic Îngânaseră cu Dinicu Golescu: „Vremea este a ne deștepta, ca niște bune gazde care când ies din casele lor adună pe seama lor și a casnicilor lor; așa și noi: adunând binele care din citiri și cărți folositoare, care din călătorii, care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe cărare...” (Noaptea). Deși continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
în stoluri rândurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
putea orchestra mai frumos competențele de mâine ale lumii; și vor face acest lucru mult mai urât dacă noile priorități umaniste nu vor fi stabilite acum în curriculum 22. Deja avem de-a face cu o „voce postmodernă”, chiar dacă ea îngână doar „uvertura marii simfonii”. 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”tc "13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”" Aceste explorări teoretice păreau doar „presimțiri”, „tatonări”, „ipoteze”. Curând însă au fost scoase la iveală fapte. În 1968 a fost publicată cartea lui Philip Jackson
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un jurnal, din școală și din timpul stagiului petrecut în minister. Un amestec de bucurie și de nesățioasă curiozitate îi stârnește băiețașului din Rogojeni plecarea, împreună cu tatăl său, la Galați. Evocările, îngânând expresii cu binecunoscută pecete („Doamne, mult îmi era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
mici și grași în cocina din trecutul fiecărei existențe // și sub degetele mele fragile părul celui care afirmă ritos că asocierea / frigului cu întunericul constituie o operă într-adevăr măreață // dorești tu cumva să-mi mângâi fruntea vrei tu să îngân repede un marș războinic / o guillaume ! apune și soarele mi-a fost dragă ziua de ieri / se încheie și veacul - ziua de ieri mi-a fost dragă” (margareta îl înțelege într-o foarte mică măsură pe guillaume). Titlurile atribuite de
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
dincolo de care nu-i decât abisul. În consonanță cu aceste respirări de melopee, natura plânge (salcâmii, un mesteacăn „ofticos”), dar alteori, ca pentru a nu speria cu sinistrele solii funerare, ea îmbie la diafane contopiri. În romanța de înfiorate năluciri îngânată de M., reveria este spațiul, de un tragism discret, al prevestirilor funeste. SCRIERI: Din taina sufletului, Craiova, 1920; Căciulița roșie (în colaborare cu Radu Gyr), București, 1926; Grădina de sidef, București, 1926; Floarea lui Sânzien (în colaborare cu Radu Gyr
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
loc următoarea conversație: Ă Mă întreb ce vrea să facă bătrînul cu muntele ăsta de slănină împuțită, zicea Stubb, cu oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toate ca și ei! Ă Dar eu nu mă gîndesc la nimic, domnule căpitan, fac doar ceea ce se nimerește. Ă Tot ca zeii... Ascultă, omule, nu ți se întîmplă să cînți cînd lucrezi la un sicriu? Se spune că Titanii îngînau cîte o melodie cînd tăiau craterele pentru vulcani, iar groparul din piesa de teatru cîntă, cu sapa-n mînă. Tu nu cînți niciodată? Ă Eu să cînt, domnule? Păi, sînt prea nepăsător de felul meu, ca să cînt. Dacă groparul ăla
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui evocă, în grai cucernic, episoade biblice, luminate de „profetica minune”. E o trăire poetică, înainte de a fi una mistică. Hipnotizat de „tainica țintă”, dreptcredinciosul și-ar dori să pipăie, arghezian, bolta ce adăpostește misterul veșnic. Un murmur de vecernie îngână, în ora de descumpăniri și de nădejdi, „cântecul lăuntric”. Pe lângă psalmi, a mai compus sonete, versuri laice, adumbrite de „gânduri necăjite”, poezii patriotice și stihuri pentru copii. În 1940, i se anunța volumul de versuri Pe treptele Altarului. Proza, de
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
lui, prin muzica unei limbi necunoscute. Copilul a șovăit o clipă în pragul jocurilor noastre de plăcere și de moarte și s-a lăsat iarăși cufundat în intimitatea fraternă a universului. Femeia care-l ținea în brațe continua să-i îngâne încetișor cântecul de leagăn chiar și când ecoul împușcăturilor s-a făcut auzit de pe celălalt mal al torentului. Limba aceea necunoscută era limba ei maternă. Mi-am început povestirea în fața ferestrei, în fața acelui dreptunghi de plasă pe care-l cârpeai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
văzut pe Domnul și că i-a spus aceste [cuvinte].” Câteva lucruri se cuvin remarcate pentru tema noastră. În primul rând, singurătatea personajului. În versiunea ioaneică, Maria Magdalena vine la mormânt neînsoțită de vreo altă ucenică, dis-de-dimineață, când ziua se Îngână cu noaptea (textul spune că „era Încă Întuneric”). Deși ea nu intră deloc În mormânt (rămâne mereu „afară”, de strajă) totuși ei și numai ei i se arată Isus Cristos Înviat. Nu lui Petru, nu „ucenicului iubit”, ci doar unei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o istorie revolută, în fața ruinelor antice, pentru a cugeta la soarta omului și a civilizațiilor, la roata timpului, la libertate și la glorie, îmbătându-se, totodată, de armoniile naturii: „Iar neaua sa eternă ce luce sub lumină, / Râu d-ambru, se îngână cu purpura divină / Și se răsfrânge-n marea de spumă și d-azur / C-un cer ce-atâtea stele îl fac și mai obscur!” Meditația, volneyană, aduce în prim-plan moartea, stăpână impasibilă a marii treceri, dar tristeții îi răspunde
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
rătăcirii fără hotare. În Peisagiu atlantid, lumea „profunzimilor” nu are habar de cea de deasupra, de „cerul” pe care alunecă și pier corăbii; metropola, în perspectivă răsturnată, e o mare deasupra căreia gândul se avântă ca o luntre. O Barcarolă îngână o litanie amară, cu dor de neîntoarcere: „ barca somnului înceată/ Pe tăria depărtată/ Luneca-va printre nori.” (Somnul). Corespondentul terestru devine drumul de fier, cântecul obsedant al roților inspirând o adevărată beție a simțurilor. Pe drum traduce stingerea tuturor elanurilor
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
-i Miki, mergem și pe la mormântul lui Grivei. Miki (apare): Sunt aici, gata de plimbare. Fetele, cântând, se îndreaptă către ieșirea din curte; încep să cânte: Păsări multe ciripesc/ Și cu noi se sfătuiesc/ Să ne cânteun cântecel/ Să ne îngânăm cu el... Ana: Stop! Aia nu-i o Vulpe?! Raluca (care rămăsese puțin în urmă): Da, e o Vulpe moartă. Ana: Când este vorba de o Vulpe, niciodată să nu fii sigur că-i moartă. Raluca: O fi, dar uite
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]