1,478 matches
-
plan deasupra tuturor închipuirilor existenței, închipuit doar prin cuvântul Ceruri... Este unic, al tuturor acolo în Cerurile Veghetoare... Tatăl nostru...” ”Sfintească-se numele Tău” Se rugă bătrânul Iorgu... ”- Numele lui Dumnezeu e sfânt și fără noi. Îi șopti gândul. Îi cerem doar îngăduința să-l sfințim și noi pre pământ împreună cu cei ce zi și noapte cântă în Cer: ”Sfânt, Sfânt, Sfânt”. Dumnezeu nu are nume. Numele Lui este înțelepciune și iubire. Mintea noastră i se închină și îl adoră pe Dumnezeul cunoașterii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
valoare a cuiva începe cu capacitatea de a alege între bine și rău. adevărat și neadevărat..!”. Ochii ei foarte mari, luceau ca o cerneală neagră. Și, așa, discuțiile continuau cu o curiozitate tot mai mare a fetei și calmul și îngăduința mătușii. Ea, ca moașă de plasă, care se izbise de indiferența societății, ca de un zid, simțea mai mult ca oricine, prețul pe care i-l arăta, oricât de superficial ar fi fost el. Vasilica a crescut... Nu mai era
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
poticnire” Îți declar din nou că e mai indicat să-ți Însușești expresia utilizată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, anume „Pricină de poticnire” (Confer Matei 13;15;12;57 și Ioan 6;61). În continuare, cu amabila și generoasa ta Îngăduință, vreau să-ți propun câteva mici Îndreptări de ordin pur formal din punctele de vedere ortografic, gramatical și stilistic. Însă te fac atent că aceste observații sumare reprezintă rezultatul doar al Întâiului meu contact cu textu-ți dactilografiat și se referă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Da, dar sunt și membru vânător. Da, dar, asta trece pe planul al doilea. Bine, pe al doilea. Da. Bine. Și, cum ziceam, democratic vorbind, eu cred că cel mai potrivit, pentru funcția de șef al grupei, aș fi, cu Îngăduința voastră, tot eu, Gigi Bărbosu, cum aud că mă dezmierdați, de un timp, În loc să-mi spuneți, pe numele adevărat: Fotograful Bănuit. Fotograful de ocazie, adaugă, unul dintre hâtrii pușcași, după care, se explică: fiindcă, și numele pe care pretinzi că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Tatăl, dar cu diavolul, da. C-un trimis al acestuia, cum fusese, de pildă, fluturele. Ingrid, dacă ar fi știut, l-ar fi Înțeles, poate, pe Thomas, și ea era părinte. Sau tocmai de aceea nu ar fi avut nici o Îngăduință; Își crescuse copilul singură, Îl iubea, sigur, mai mult decît pe Thomas, i-ar fi donat fiicei nu doar un rinichi, dacă ar fi fost nevoie, ci chiar inima. Era mamă, Thomas nu era tată. Motiv pentru care acesta și-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din mănăstiri, bătrîni, pe Papă? Nu; iar la o adică, Papa ar fi scăpat; pentru Antonia, chiar ortodoxă fiind, acesta era un reper important, obligatoriu: era unsul lui Dumnezeu! CÎțiva pontifi o făcuseră lată, oameni și ei, dar și atunci Îngăduința Cerului fusese mare. Ce mai, doar Papa ar fi scăpat, ar fi rămas singur pe un glod Încins, mergînd prin flăcări, călcînd pe jar. V-am zis de mii de ori: Pocăiți-vă! Dar Antonia ar fi ars? După ce stîrnise
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se uită la mizeriile de după miezul nopții se gîndește la falusul de ebonită pe care nu și l-a cumpărat; o descreierată! Sfințenia ei se numește neputință! Hai la groapa cu furnici! Tot gîndindu-se la Antonia, la lipsa ei de Îngăduință mai degrabă, Thomas se Întreba dacă, peste ani, nu cumva era posibil să i se Întîmple și lui ceva, dacă nu identic, măcar comparabil. Să fie pătruns În minte și-n suflet de o mare iubire. Dragostea față de Isus! Acum
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
copilă? Ce frumoase sunt femeile fericite și ...” Revenind pe alee, Iuliana înainta oarecum stânjenită de izbucnirea ei, dar conștientă că nu mai este cale de întoarcere, întinse pur și simplu brațele în întâmpinarea bărbatului care o privea cu plăcere și îngăduință: - Iartă-mă, m-am comportat ca o puștoaică... dar... nu credeam că ... Eugen îi strânse ușor palmele fierbinți, îi mângâie pletele răvășite de alergare, apoi, neputând ori nedorind să se opună impulsului interior, o strânse la piept ca și când ar fi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
se postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale decât reale, fundamentalismele anacronistice, eticismele lipsite de îngăduință, intelectualismele fără înțelepciune» (EG 231). Aceste șapte pericole amintite de papa Francisc pot să devină - cel puțin ar trebui să devină - ghidul pentru o reinterpretare și o reevaluare a întregii noastre vieți, atât din punctul de vedere al implicării personale
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
stare să-l împiedice, măcar nedîndu-i cele trebuitoare. Dar moș Costache, ca de obicei, nu numai nu-l stânjeni, ci părea mândru de împrejurarea asta, și, mai târziu, primi pe colegii tânărului cu mimica lui particulară, însă cu o desăvârșită îngăduință. Numai când Felix avu trebuință de bani pentru înscriere, moș Costache se fâstâci, întrebă dacă nu se poate mai târziu, sfătui pe tânăr să ia din altă parte, că găsește el pe urmă. Cum Felix nu avea nici un "altă parte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mine e un om fără pretenții. Eu nu i-am cerut niciodată nimic domnișoarei Otilia și n-am prea stat să disting ce e patern și ce e viril în dragostea mea. Însă domnișoara Otilia mă înțelege, are nevoie de îngăduința mea și de... știu, vei ironiza în sinea dumitale... și de banii mei. Bani au mulți, dar nu știu cum să-i dea. Eu nu i-am dat bani domnișoarei Otilia, n-am jignit-o, cumpărînd-o, ci i-am făcut într-atît toate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fie o prietenă, fără nici un neajuns pentru cealaltă. Avea să fie doctor, om serios, nu se cădea să ajungă la excese mistice. Însă legăturile cu Georgeta deveneau cam primejdioase pentru demnitatea lui, dacă Titi continua să umble după Georgeta; chiar îngăduința mai mult sau mai puțin ironică a generalului era stânjenitoare. Se gândi să încerce o renunțare, măcar provizorie, la întîlnirile cu fata. Cu cât se hotăra mai tare, cu atât însă o dorea mai mult pe Georgeta, față de care se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mai mult decât oricând la Otilia, cu o vagă presimțire că ceva trebuia să se întîmple. Prin asociație își aminti de Georgeta. Ideea de a se duce la aceasta i se păru acum cu desăvârșire absurdă. Ciudata familiaritate a generalului, îngăduința lui insistentă, toate i se păreau tulburi și degradante, iar situația de a fi compătimit de Georgeta și de general că iubea pe Otilia i se înfățișă ca rizibilă în cel mai înalt grad. Nu, n-avea să se mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trențele. Plângeau câte o săptămână. Domnul Bică-Jumate nu ținea seama de asta. El la zi-ntîî se înfiița după chirii. Acum, nu era mare lucru zece lei pe lună, dar la sărac și-un capăt de ață atârnă greu! Chivuțele cereau îngăduință: - Domnu Bică, mai lasă-ne câteva zile, n-avem... Proprietarul rînjea: - Eu vă las, da vă costă! La mine-i ca la bangă. Că am și eu afacerile mele! Le punea să apese cu degetul sub slovele scrise strâmb pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vieții când, privind cerul în ochi de femeie, nu poți uita originalul. A putea suferi cu nebunie, curaj, zâmbet și deznădejde. Eroismul nu e decât rezistența la sfințenie. Primejdia în suferință e de a fi blând; de a îndura cu îngăduință. Te pomenești astfel lunecând într-o icoană, din omul ce erai, plămădit dintr-o carne infinit muritoare. Să nu devii pentru nimeni exemplu de pefecțiune; distruge-n tine tot ce-i chip și dâră de urmat. Oamenii să-nvețe de la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o serbează”. Bucurie, cîntec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor festive, de răgaz, - spațiu și timp al „Îngăduinței” de a-ți descoperi propria libertate și plenitudine de a fi. Or, cristalizările imaginarului lui Voronca, funciarmente subordonate privirii spectatorului, arată că ele nu sînt decît cazuri particulare ale mai generalei perspective asupra unui cosmos festiv, impulsionată de ceea ce am
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
factură metodologică, puține discipline sociale fiind atât de severe cu ele însele, în privința validității rezultatelor obținute, cum este sociologia. De aceea, este bine s-o spunem, pentru eventualii cititori nesociologi, că specialiștii domeniului nostru nu-i pot privi decât cu îngăduință și condescendență pe jurnaliștii sau politicienii care încearcă să le dea lecții despre cum ar trebui făcute anchetele și sondajele sau cum ar trebui interpretate rezultatele obținute. * Practic, fiecare autor de manual de Metode în științele sociale (ca să folosim titlul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în stare să iei parte la asta din toată inima. Și vor dispărea și gratiile, pedepsele, și chiar și răutatea? Cu siguranță. Interveni în acel moment sârguinciosul și înțelegătorul Nicola, unul din gardieni: O doamnă, ce vine de departe, cere îngăduința să-ți vorbească. Am refuzat eu vreodată pe cineva? Ea m-a rugat să te întreb, ceea ce am și făcut. Femeia intră. Era îmbrăcată foarte simplu, veșmintele îi erau rafinate și scumpe; mersul ei era ca al unei regine, trufaș
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
oglinzii se tulburară, umerii lui căzură, carnea obosi pe oasele uscate, iar părul se cerni, nemaiîntorcând lumina. Iar de pe chipul ei mica felină se trase, alene, într-un ungher. Dar, pentru clipa în care se recunoscuseră, Rada îl privi fără îngăduință : — Cine ți-a băgat în cap aiureala asta cu drogații ? — Și dacă nu erau drogați, răspunse el, cât părul nu-i albise încă de tot și venele de pe brațe nu se dezumflaseră, ce căutau în Piața Universității ? De ce n-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împovărat de nedreptate, fii ai pieirii... Bețivii sunt toți niște labagii, explică, tandru, Marchiza, primind capul călugărului fără schit în poala ei. Îi mângâie pletele soioase și cornul pe care i-l sădiseră profețiile în frunte. Isaia încuviință, copleșit de îngăduința coapselor ei. Da’ și ăștia, continuă Marchiza, sunt de două feluri. Bețivi veseli și bețivi triști. ăia veseli fac numai dandanale, nu stau o clipă locului, se-mpleticesc și cad, sparg toate-n jur, îi apucă dorul de coțăială, tre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca pe o semilună, de la bărbia dublată până la mărul lui Adam, de la părul rărit în creștetul capului, căzând peste urechile clăpăuge. Se frecă îndelung cu săpun, își ascunse fața în căușul palmelor, dar pielea nu i se netezi. Zâmbi cu îngăduință, iar cel din oglindă nu se lăsă mai prejos. Începuseră să se împrietenească, fără ca asta să le îmbunătățească starea de spirit. Și de aceea întâmpinară cu aceeași neliniște bătăile în ușă. Ce-i, pomponel, ți-e rău ? îl dădăci maică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oameni, flăcăi după toate aparențele, toți cu cizme. Nu mi-am închipuit ca acest băiat să fie așa de sociabil", gândi el. G. Călinescu În altă zi, fiind duminică, Ioanide fu poftit la masă în vale de pietrar. Doru ceru îngăduința de a pleca mai de dimineață, voind, spunea el, să se bucure de răcoarea din zori. În sat, Ioanide se plimbă împreună cu pietrarul prin părțile lui mai notabile și în cele din urmă se abătu și pe la biserică. Acolo era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și conspirația nu se potriveau cu viziunea lui. În politică, Conțescu înțelegea a rămâne membru credincios al unuia din cele două mari partide guvernamentale. Fratele, profesor la Facultatea Veterinară, era membru al celuilalt vechi mare partid, arătând și el aceeași îngăduință față de mișcările subterane. Alți membri ai familiei făceau parte din partide politice mai puțin importante, dar care dădeau fracțiuni parlamentare, unii aparțineau anturajului unor oameni politici oscilanți, ca Pomponescu, totalitatea familiei, într-un cuvânt, era astfel distribuită în forțele politice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comerțul e un pretextde a avea de a face cu lumea. . - Poate pentru el! Sultana face speculă în toată regula.Este aproape precis că ea îi procură numărul cel mai mare de clienți lui Ioanide. G. Călinescu Pomponescu zâmbi cu îngăduință. - Fapt este că fără un astfel de instrument un arhitectriscă să rămână fără clientelă. În familia noastră virtutea comercială a fost complet absentă. N-am produs decât militari, profesori, magistrați. În chipul acesta Pomponescu întreba despre toți, înlocuind percepția directă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
manifestate ori de câte ori Statele Unite apar pe scena mondială ca putere imperială acționând unilateral. Mai mult decât atât, de vreme ce democrația nu poate fi impusă cu forța, ci necesită un anume timp pentru a prinde rădăcini, cea mai sigură modalitate de a obține îngăduință din partea publicului american este dezvoltarea legitimității pe plan internațional și împărțirea poverii cu aliații și cu instituțiile internaționale. Pentru jacksonienii de tipul Secretarului Apărării Rumsfeld acest lucru poate fi lipsit de importanță. Ei ar alege să-l pedepsească pe dictator
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]