897 matches
-
identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și mai puțin productivă față de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și mai puțin productivă față de limbi, precum engleza. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mână, Profitul se dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II: 165/162) privește existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: S-a albit de ziuă/A albit de ziuă, Ploaia se pornește/ Ploaia pornește, Pânza îngălbenește/Pânza se îngălbenește. Concluzia formulată în urma analizei acestor situații este că, în absența unei corelații sintactice și/sau semantice regulate, reflexivitatea, ca trăsătură inerentă, iese din domeniul gramaticalului (GALR II: 165/162) − vezi infra, 6.1. −, ceea ce presupune deci că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II: 165/162) privește existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: S-a albit de ziuă/A albit de ziuă, Ploaia se pornește/ Ploaia pornește, Pânza îngălbenește/Pânza se îngălbenește. Concluzia formulată în urma analizei acestor situații este că, în absența unei corelații sintactice și/sau semantice regulate, reflexivitatea, ca trăsătură inerentă, iese din domeniul gramaticalului (GALR II: 165/162) − vezi infra, 6.1. −, ceea ce presupune deci că reflexivitatea este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se) aglutina, a (se) albi, a (se) anchiloza, a (se) arde, a (se) cangrena, a (se) coace, a (se) cocli, a (se) condensa, a (se) crăpa, a (se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot avea atât formă reflexivă, cât și formă nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anticauzativizare (vezi supra, 5.3.2.). Diferențele semantice dintre cele două structuri au fost semnalate în multe studii. Pană Dindelegan (1999 [1974]: 91) atrage atenția asupra diferențelor semantice foarte mici, nesesizabile, între structuri de tipul Ploaia (se) pornește, Copacii (se) îngălbenesc. Și în GALR II: 162 autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit de ziuă (vezi supra, 2.5.). Reinhart (1996: 8) vorbește despre situația în care un verb are atât variantă reflexivă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a subiectului referent (întreg sau parte). Verbele care se referă la pierderea culorii sau a greutății, la o mișcare în acord cu gravitația, la o schimbare diacronică nu cer o copie reflexivă a subiectului (a albi − pierderea culorii părului −, a îngălbeni, a păli − pierderea culorii normale a feței −, a slăbi − pierderea greutății normale −, a îmbătrâni, a întineri). Verbele care se referă la acțiuni cu un surplus de intensitate (a se înroși − din cauza unei expuneri prea mari la soare sau de rușine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în exces Pielea (se) necrozează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce) Acest tip uman cristalizează rar140 Galeria lui "U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul Toată natura înverzește Îi pălește frumusețea (b) Mâncarea se arde în cuptor (focul e prea tare) Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se cristalizau în jurul strategiei din septembrie Factura la gaze se fierbe la foc mic141 Aluatul de tarte nu trebuie frământat prea mult pentru că se împietrește la copt Dinții se îngălbenesc de la cafea Usturoiul se înverzește dacă îi pui sare De la caniculă se pălește porumbul. Ipoteza formulată de Manoliu-Manea (1993) este confirmată de preferința verbelor care exprimă o schimbare de culoare sau de condiție fizică pentru forma nonreflexivă, dacă procesul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1998: 317) prezintă tipologia generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că se este un clitic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se surpa', dimagrire 'a slăbi', diminuire 'a se diminua', diventare 'a deveni', esplodere 'a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzacțiilor se diminuează Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part. împietrit, -ă nom. împietrirea, împietritul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part. împietrit, -ă nom. împietrirea, împietritul A (SE) ÎNVERZI Câmpia se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Îl trăgeau pe Mitruț În sus. Mitruț râdea și bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului, și l-au lăsat În leagănul ușurel al vântului. Deodată, cum râdea el așa și se legăna, s-a uitat departe. A Îngălbenit ! Glasul i-a pierit În gât ! Abia a izbutit să strige: Tătarii !... Vin tătarii !... Vin tătarii... Și se uita cu groază cum vin tătarii cei adevărați, În galopul cailor, cu iataganele-n dinți, cu somuioguri aprinse În vârful sulițelor. Coborâți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să-l trimit să-l îngroape în pământul sfânt la Ierusalim, că acolo vrea el să putrezească... și eu m-am gândit că oasele tot nu putrezesc; le-am îngropat aici, și carnea am făcut-o pastramă... Iusuf s-a îngălbenit deodată și s-a apucat cu mâininile de pântece. ... și a urmat jelindu-se Aron m-am gândit, de ce să nu fac iconomie la transport; am pus pastrama-ntr-un sac și i-am dat lui...să-l ducă la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot așa precum chipul unei persoane demult dispărută apare, din când în când, sub forma imaginii fotografice îngălbenită de vreme pe o cadră de carton sau pe micul ecran, readucând doar amintirea omului care a fost și nu mai este. La fel și satele care nu sunt altceva decât oamenii din ele, umbre pe urzeala timpului fără întoarcere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]