3,183 matches
-
care de-atunci au devenit „marcă înregistrată” în mâna unora. În materie de împărțit ... dreptatea cerșită, funcțiile râvnite, pădurea rărită și apoi tăiată fără rânduială și pe „șnăpăneală” în beneficiul proprietarilor de drept sau de ocazie, pământul care prea ne înghesuie dar și (încă) ne suportă, favorurile tânjite ș.a. Cele din urmă, nu prea multe. Bune și-alea, ziceam, de cât deloc. După atâtea chingi și înfundare de rătăciți, sperioși și zgribuloși (sic!), (vorba poetului, ... frig/și ceață/iar s-arată
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
care moartea n-are pat Cu toate că s-a internat Urgent și-n cel din urmă hal. Bolnavii grabnic o alungă - Se tem să nu le dea de gust; O chem în patul meu îngust Să doarmă barem într-o dungă. “Înghesuită-n pat cu tine Mă simt o moarte fericită!” - Mi-a râs iubirea travestită. “Doamnă, ce joc îți bați de mine!” 24 iulie 2004, noaptea Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință
FARSĂ LA-NGHESUIALĂ ! de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364077_a_365406]
-
nori de praf prin razele soarelui. Se auzi un sunet care-l trezi definitiv din gândurile lui. Era alarma, anunța că s-a terminat bombardamentul pe ziua aceea. Apoi forfota de dinainte, în sens invers, căruțe, mașini , trăsuri, tramvaie se înghesuiau printre dărâmături să-și facă loc, oamenii, ciorchini pe ele, înjurau, blestemau, plângeau, ambulanțele cărau la morți, claxonând înnebunite printre mulțime... După acestă alarmă trebuia să apară și țiganu-ăla de Praporică, dar nu va mai apărea, capul lui va rânji
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
răspândeau ca frunzele în vânt din calea demonului răzbunător ce se năpustise asupra lor. Ziua era pe sfârșite, iar bătălia câștigată. - Bravi oșteni, adunați-vă rândurile și să pornim pe urmele vrăjmașului până la Dunăre și chiar dincolo de ea. Să-l înghesuim și să-l scăldăm în valurile bătrânului fluviu până ce balaurul otoman își dă ultima suflare. Să-l zdrobim și să-l băgăm în propriul lui bârlog, așa cum zicea Paloș! - Măria Ta, suntem alături de tine! - Atunci vă poruncesc! Să ne dăm
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > UMĂRUL PE CARE ZIDESC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am înghesuit în existența zilnică atâtea speranțe încât puține s-au realizat, de fiecare dată n-a intervenit nimeni nici măcar uitarea. Din afară toți cred în refularea unei obiecții din interior, un zid pus în calea vântului după care cresc la adăpost
UMĂRUL PE CARE ZIDESC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363269_a_364598]
-
365 de „născoceli” pe care-amintindu-și de talente nefructificate-le-a citit singur la Radio Târgu Mureș timp de un an întreg. Apoi și-a alcătuit din aceste texte un spectacol, i-a făcut regia, scenografia și ilustrația muzicală, l-a înghesuit într-o valiză și a zburat dincolo de ocean, jucându-l de unul singur, timp de 2 luni, în fața puilor de români din cele mai importante comunități canadiene. Cand să-i fi venit ideea că se pot aduna toate pasiunile sale
RECITAL DE POEZIE LA ROMA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368488_a_369817]
-
ști Pe ce lume am trăi, de copii! Slavă! Că el muncește și acum, Pentru noi, Și el, și cu ai lui, Epigoni, Stau la bază Înaintării noastre Pe noi culmi În societatea tot mai înaltă, În care ne vom înghesui din nou Proprietari, cu chiriași, Pe rații și venituri minim garantate, Muncind, La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma, Pentru îndeplinirea viselor Tot mai edificate Ale paturilor noastre Largi Lipsite De cele mai elementare Foale-nbucate! Slavă! Domnul Mihai
ODĂ VREDNICĂ de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368476_a_369805]
-
să mă laud. În acest timp se îndepărtează către bucătărie și Anca se ruga în sinea ei, ca ea să nu izbucnească iar în acele hohote sfâșietoare ca cele de dimineață, în baie. Auzind-o, parcă avusese senzația că se înghesuiau să izbucnească din pieptul său, dintr-un moment în altul. - Se întoarse spre Mariei Carla: - M-ai impresionat mult cu felul cum i-ai scos din circulație pe acei doi ticăloși! Mărturisesc că am o mare admirație pentru curajul tău
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
un mini-jup, parol, De scăpă și de control, Frate, la aeroport, Tocmai bun pentru export ; Cățeluș cu păr buclat, Stând la umbră a visat Covrigei cu mac, cu sare, Peste mări, peste hotare, Mulți și calzi, așa grămadă, De se-nghesuiau pe coadă Și ciolane, da’ babane Și volane, de merțane, Din cer că picau frumos, Să le ia, doar,de pe jos, Pe alese, pe culese, Fără jene între fese... Dar să nu o mai lungesc, Ce să vă mai povestesc
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
acestea omenirea a intrat într-un alt circuit economic, pentru prima oară în existența ei. Abia acum se putea pune în practică deviza comunistă: de la fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități! Iar necesități erau, frate! Posibilitățile însă nu prea se înghesuiau dată fiind scârba de muncă specifică speciei. Însă acum, dacă, spre exemplu, îți era foame, apăsai pe taste și din imprimantă îți ieșea o strachină de fasole cu ciolan exact așa cum se vedea în imaginea de pe ecran. Aceea postată de
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
mulți s-au dus, vreo șaptezeci de familii, se vorbea, alții nu, cei bătrâni, mai ales, și după inundarea insulei lor au rămas și au murit cu lacrimi în ochi tot privind spre locul geamiei, deasupra căreia oficiaseră chiar slujbe, înghesuiți pe un bac, până când li s-a interzis și asta din pricina unui posibil accident. Oficialitățile le-au promis în schimb că le reconstruiesc insula, exact așa cum a fost, pe ostrovul Șimian, lângă Turnu Severin, au refăcut ele ceva din fosta
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
îl trăda, oamenii păreau niște siluete diforme, haine, cojoace, halate, fulare peste căciuli, chiciură în jurul nasului și a gurii, mâini cu două sau trei perechi de mănuși, zăpadă înghețată bocnă, aburi strecurați prin fularul ridicat până la ochi, tot universul se înghesuia lângă sobă, acolo era căldură, în jurul ei, acolo ne repezeam când intram în casă, ne lipeam cu spatele de ea sau o luam în brațe până simțeam cum sângele se strecoară timid în degete ... Găleata cu apă avea strat de
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
înapoi, spre a ajunge pe la 1459 într-o zi friguroasă, pe la prânz. Piața își desfășoară treburile obișnuite dar, deodată, se aud urlete și huiduieli și un alai de femei îmbrăcate săsește se apropie de centrul acestui spațiu public și se-nghesuie să lovească în continuare o biată fată însângerată, cu hainele răvășite și rupte. Tânăra femeie țipă și plânge, iar celelalte urlă... Vacarmul se apropie de Stâlpul Infamiei. Muierile o leagă cu frânghii groase de piatra rotunjită a stâlpului. Și-o
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
filă să-mi fii în pat pe rând femeie și copilă de nesfârșit amor pe veci să avem parte. pe trupul meu încins de dragostea ce arde, fii răcoroasă ploaie ce mângâie, cănd cade. **** femeie, tu pocal al fericirii se-nghesuie bărbații să te soarba oricât le este soarta potrivnica sau oarbă trăiesc prin ține gustul împlinirii. femeie realitate și himera, dulceața ești și în același timp otravă în inima ești paloș dar gurii le ești fraga cu chipul tău de
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de iubire -profesoară , ce să zici - te-nvăța cu osebire practică , la Găurici . Uite ! Nu-ți „mergea lumina” îți punea ca la servici „siguranța”,bat-o vina ... Știe tanti Găurici ! Să conservi tu castraveții , iute îți preda rețeta , de se-nghesuiau băieții să aplice cu vedeta ! Cuie când era să bată iute rezolva buclucu' . Mâna pe ciocan îndată , la iuțeală-ți făcea lucru ! Chiar și la croitorie pricepută , cu arnici îți tivea la meserie orice doamna Găurici . Poarta scârțâie cam tare
TANTI GĂURICI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367062_a_368391]
-
avut “toți ai mei până la mine” - Arghezi din mine își “mâna” ultimele invocații testamentare, neam de neamul meu și-n veacul vecilor. Trecusem de atâtea ori pe lângă el, mă uitam cu jind aducându-mi aminte de anii studenției când ne înghesuiam mai mulți colegi pe scările tramvaielor ce mergeau din Regie și Grozăvești până în Șerban vodă pe Splai și de-acolo în zor de pingele grăbite până la Universitate, adesea agățați din mers la spate să ne riscăm viața, nu ni s-
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam că la picnic se lăsa cu „răcoreală”. Oricum în Toyota și Chevrolet-ul copiilor era loc destul. Vânzoleală mare, când în casă, când în jurul mașinilor, nu cumva să uităm ceva. Într-un final, înghesuiți în cele două autoturisme cu bișonii în brațe, am „decolat” spre locul de relaxare. Bineînțeles că nu am scăpat de nepoți să nu-ș ia fiecare cățelul preferat, pe Cora și Schipi. În cincisprezece minute eram la locul de destinație. Lume
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TIMPUL, MOARTEA VIEȚII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se-nghesuie secunde sub pielea de copac E Timpul moartea vieții-n clepsidră măsurată Iar Spațiul e o luptă, un Univers opac Mișcarea-i suferință în pauza din soartă... Se-ascunde clipa moartă, sedimentând uitări Îmbătrânește ramu-n durerea temporală Scrâșnesc a neputință
TIMPUL, MOARTEA VIEŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367287_a_368616]
-
curs sirenelor din Vocea partidelor României, atâta timp cât acestea nu s-au reformat. Măcar de ochii lumii. Deloc. A venit toamna și vedem aceleași figuri compromise, aceeași „vectori de imagine” care se scălămbăie la televizor, aceeași penali și viitori pușcăriași se înghesuie să fie pe un loc eligibil pe proximele liste parlamentare. Iar noile partide se burdușesc cu traseiști la greu. De unde credibilitate? Mai ales că vin și pomenile la moșii de toamnă! Sesiunea, ultima din acest ciclu, a debutat, fără nicio
TABLETA DE WEEKEND (165): CIOLOŞ – SINGUR ÎNTRE DUŞMANI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368582_a_369911]
-
linguri. Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot, Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot. Brâncoveanu cu fiii muri pentru țară, Dar sfinții de import nicicum nu au să moară. Scăpați de principii, și dezlegări la avort, Ne înghesuim confuz cu toții la export; Avem pașaport și raport acoperitor 25 litri alcool pe cap de locuitor. „La trecutu-ți mare”, urez „ mare viitor” ! Dar unde îți e prezentul, somnoros popor? Cu sute de biserici, popor lacrimogen Ochim la buzunare când
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
linguri.Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot,Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot.Brâncoveanu cu fiii muri pentru țară,Dar sfinții de import nicicum nu au să moară.Scăpați de principii, și dezlegări la avort, Ne înghesuim confuz cu toții la export;Avem pașaport și raport acoperitor 25 litri alcool pe cap de locuitor.„La trecutu-ți mare”, urez „ mare viitor” ! Dar unde îți e prezentul, somnoros popor? Cu sute de biserici, popor lacrimogenOchim la buzunare când coborâți
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
DE DRAG Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Tu mă privești cu ochii-ți repezi de foșnet, ploaie și de vânt, stropind lumina de pe umbra-mi cu mici movile de cuvânt. înghesui în poteci de frunze adâncu-mi sfat ce ți l-am dat ștergându-mi roua de pe buze cu râsul florii ce-am uscat. ceri gândului să nască clipa încătușată-n mori de vânt trezindu-mi somnul din aripa cu raze blânde
CÂNTEC DE DRAG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368620_a_369949]
-
a dormit toată noaptea, vrei să i se facă rău pe drum?” - că tot cum a vrut ea a trebuit să facem. I-am spus s-o așeze în față, dar mi-a răspuns că acolo stă ea, așa că a înghesuit-o pe bunica în spate și i-a pus și o sticlă cu apă rece de la frigider la picioare, ca să o aibă atunci când i-o fi sete... Nici nu știu ce să mai cred, le face pe toate în așa fel, de parcă
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
un fierar, „ucenicul” zeului Hefaistos, fiul Herei ( vezi „Miturile și Legendele Greciei antice”) din Cotorani. Trei personaje ieșeau în evidență: Mutul, Stegarul și Vătaful, acesta din urmă coordonând jocul călușarilor. Cel mai ciudat dintre toți, după care ne țineam scai, înghesuindu-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios, a cărei față n-o puteai nicicum vedea, pentru că era acoperită cu o mască din piele de capră, iar pe cap purta o căciulă de astrahan. -------- *Îngroparea
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]