2,594 matches
-
evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio-politice- ocupa un loc important în statul monarhic. Richelieu considera că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce în ce mai mult împotriva monarhului, era o necesitate.Una dintre deciziile care au diminuat considerabil eventuala capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
chiar și cu pușcăria. De formalism s- au făcut vinovați marii regizori sovietici ai anilor ’20, iar regizorii români vor regăsi din când în când grosplanuri sau contraplonjeuri cu sentimentul amăgitor că înfăptuiesc un act de disidență politică. Consecințele acestei îngrădiri a expresiei artistice se văd în aproape toate filmele deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este atît de puțin frecventă Încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție În centrul căreia se află omul, cu nelimitatele lui posibilități de dezvoltare, În condițiile În care aceasta nu cunoaște Îngrădiri de nici un fel. De cealaltă parte se află naționalismul, o doctrină care, prin Însăși denumirea ei, delimitează, țărmurește aspirațiile, fără a mai aduce În discuție interpretările politice sau chiar nepolitice, dar marcate de concepția socială a momentului. Confundat adesea cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii. Ei chiar credeau că barierele pe care deosebirile naționale le ridică Între popoare, toate Îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau În cale progresului. Ca atare, noua societate, pe care o visau revoluționarii,nu poate fi dar clădită mai liberă și mai fericită decît pe o temelie anațională. Argumentele seminariștilor nu erau de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
html); footnote> Așadar Summit-ul de la Malta din decembrie 1989, a marcat în relațiile americano-sovietice sfârșitul războiului rece. Politica economică a Statelor Unite ale Americii în privința Uniunii Sovietice și a aliaților săi a fost caracterizată în primul rând de acțiunile și activitatea de îngrădire a pericolul comunist. Sancțiunile economice ale S.U.A. asupra Chinei. Sancțiunile economice ale Statelor Unite asupra Chinei au evoluat în decursul a jumătate de secol. China este văzută de conducătorii americani ca un adversar al democrației și al principiilor liberale, gata oricând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Războiul Coreean și terminându-se tocmai la mijlocul anilor 1971.<footnote Askari Hossein, Case studies of U.S. economic sanctions, Editura Praeger Publisher, Westport, 2003, p. 13; footnote> „La 28 iunie 1950, America a fost nevoită să se confrunte cu ambiguitățile politicii de îngrădire, atunci când a fost pusă în față agresiunii militare exercitate de un surogat comunist asupra unei țări pe care Washingtonul o declarase în afara perimetrului de apărare al Americii și din care toate forțele americane fuseseră retrase în anul precedent.”<footnote Kissinger
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ajuta la o tranziție internă mai ușoară a statului spre forme politice și economice postcomuniste.”<footnote Rick Fawn, Stephen White, Rusia after communism, Editura Frank Cass Publishers, Londra, 2002, p. 161; footnote> Starea depășită a Uniunii Sovietice împreună cu demersurile de îngrădire americană, au avut un rezultat așteptat îndelung. Schimbările din anii `90, deși așteptate decenii, au reușit să surprindă majoritatea cercetătorilor datorită rapidității cu care s-au produs. „Boris Elțîn nu a fost cel care a început reforma politică și economică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Barron și Mackinnon, personalitatea creatoare s-ar caracteriza prin: preferarea fenomenelor complexe, o psihodinamică mai diferențiată și mai complexă decât a celorlalți indivizi, independență mare în elaborarea judecăților, conștiința de sine puternică, fiind mai proeminenți, opoziție față de orice oprimare, dominație, îngrădire, nonconformism psihosocial. Primul care a vorbit despre particularitățile personalității creative și le-a prezentat pe baza unui model este Guilford, care face distincția între trăsături, particularități relativ durabile și aptitudini-disponibilități individuale de a învăța anumite lucruri. În lucrarea sa „Psihologia
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Armata Roșie era unealta prin care se impuneau în Europa Centrală și de Sud-est noile democrații populare, doar formal suverane. Statele Unite se extinsese la rândul său prin anexiunile făcute în Pacific, dar își consolida și avanpostul european prin politica de „îngrădire” (containment). La 1 martie 1945, în Congresul American, Roosevelt a declarat că s-a încheiat ideea sferelor de interese și a echilibrului de forțe, dar cu toate acestea, sovieticii își continuau planurile în România și Bulgaria, ajungând în primăvara lui
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
avea „cel mai serios impact asupra intereselor vitale ale Statelor Unite” și că statul turc trebuie încurajat să achiziționeze arme, dar și să accepte o misiune americană pentru instruirea armatei turce, slab pregătită din punct de vedere logistic și tehnic. Premisele îngrădirii Rivale ereditare cele două imperii, Rus și Otoman, deveniseră totuși prietene după transformarea lor în republici, una comunistă, cealaltă laică și prezidențială, care scosese comunismul în afara legii. Relațiile s-au stricat odată cu încheierea pactului Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
o politică de rezistență față de sovietici. Începând de acum orice cerere sovietică era întâmpinată cu împotrivire, iar americanii au început să caute metode pentru a construi un sistem comun de securitate cu restul statelor europene. Acum apare termenul de „containment” (îngrădire), explicat de diplomația americană printr-o încercare de izolare a Uniunii Sovietice și a statelor satelit ei: „politica noastră trebuie să fie una globală, pe probleme separate. Trebuie avute în vedere toate statele de la granița cu Uniunea Sovietică. Statele Unite trebuie
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în războiul din Coreea a determinat pe sprijinitorii americani ai lui Cian Kai Shi să se opună prezenței Chinei comuniste în Organizația Națiunilor Unite. Secretarul de stat al Statelor Unite (1950-1960) John Foster Dulles, un anticomunist convins a continuat politica de îngrădire încercând să umple golul creat între Alianța Nord-Atlantică și poziția americanilor în Japonia. Astfel el a conceput a alianță care să se opună expansiunii comuniste în Asia de Sud-Est. Acordul a fost semnat la Manila la 8 septembrie 1954 de către reprezentanții Statelor Unite
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Bangkok în Thailanda, iar SEATO funcționa numai în baza votului unanim al statelor semnatare. Considerat a fi în multe privințe un analog al Tratatului Atlanticului de Nord SEATO a fost creat ca rezultat al doctrinei Truman și a politicii de „îngrădire” dusă de puterile occidentale în timpul Războiului Rece. Interesele americane și sovietice s-au ciocnit și în Orientul Mijlociu extinzând și aici Războiul Rece purtat între cele două superputeri. Prima criză majoră sovieto-americană a avut loc în martie 1946 când Armata Roșie
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
a blocului răsăritean. Uniunea Sovietică nu putea rămâne indiferentă la consolidarea supremației americane. Semnarea Tratatului de la Bruxelles la 17 martie 1948, blocada Berlinului, înființarea și extinderea NATO, detonarea primei bombe atomice sovietice, concepția americană referitoare la Războiul Rece și continuarea „îngrădirii”, războiul din Coreea erau tot atâtea motive pentru Uniunea Sovietică de a se gândi la crearea unei alianțe a blocului răsăritean care să contracareze Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Între 9-12 ianuarie 1951 la Moscova a avut loc Consfătuirea reprezentanților
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ușoară pentru Uniunea Sovietică, descrisă de Kennon (la 22 februarie 1946) ca o țară monstruoasă dornică de continuă expansiune. Acesta era motivul pentru care Administrația Americană a promovat o politică de rezistență, cunoscută în teoria relațiilor internaționale drept „containment” (îndiguire, îngrădire) față de Rusia. Turcia, paznicul Strâmtorilor, conform Conferinței de la Montreux din 1936, era la rândul ei slăbită și în imposibilitatea de a face față unui eventual atac sovietic. Când pretențiile și presiunile rusești au devenit foarte puternice, Turcia a cerut ajutor
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ajustări majore ale politicii de containment. O astfel de ajustare majoră a fost tocmai faptul că Statele Unite au realizat necesitatea unei implicări internaționale active și, mai mult decât atât, globale. URSS își redirecționa strategia de extindere, iar dacă politica de îngrădire avea să aibă succes, trebuia să se extindă la nivel global. Legitimarea acțiunilor americane continua să se centreze asupra dezinteresului Statelor Unite din punct de vedere strategic în teritoriile în care interveneau, susținându-se lupta pentru apărarea principiului universal al democrației
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
care interveneau, susținându-se lupta pentru apărarea principiului universal al democrației. Cele două superputeri își consolidează în această perioadă legitimitatea de a interveni pe teritoriul unor terți pentru a apăra o balanță de putere existentă (și configurată de politica de îngrădire), declarându-se informal păstrătorii acesteia. Particularitatea esențială a acestei perioade și a întregului Război Rece în ansamblu este tocmai faptul că între cele două superputeri nu există o ciocnire militară directă propriu zisă. De asemenea, nu există confruntări nici măcar indirecte
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
politicii externe americane cădea acum tocmai pe interesul național, pe fondul unei nevoi de eliberare de sub presiunile internaționale pe care și le asumase încă de la începutul Războiului Rece. Mai mult decât atât, spre deosebire de doctrina Truman care presupunea o politică de îngrădire a Uniunii Sovietice care să o determine în cele din urmă să implodeze, prăbușindu-se sub greutatea propriului sistem , doctrina lui Richard Nixon (președinte în perioada 1969-1974) nu mai face din schimbarea societății sovietice o precondiție a negocierilor. Cu toate
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
de a-i nega chiar și condiția de simplu cetățean. Este o viziune aparte în ceea ce privește conceptul de libertate. Există libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvântului, dar nu exista libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Aceasta îngrădire poate duce în final la obstrucționarea și anularea tuturor celorlalte libertăți. Practic, cetățeanului atenian i se impunea să-și exercite drepturile democratice, în caz contrar autoritatea statală având posibilitatea de a anula aceste drepturi. Se pune întrebarea dacă în acest
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și existenței. De la Je suis, de la quod, trebuie trecut la Que suis-Je moi qui pense, la quid. Atunci s-ar crea un paralogism pentru că am trece de la act ca unică certitudine incontestabilă la calitatea de lucru gînditor sau chiar la îngrădirea substanței ce conferă rezistență unui act căruia instantaneitatea nu-i va obține niciodată consistența. Necesitatea înțelegerii Cogito-ului nu doar ca intuiție ci deopotrivă și ca inferență ar părea să se opună textului din Al II-lea Set de Răspunsuri, unde
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vom folosi termenii introduși de arhitectul Kevin Lynch. Modul cel mai elementar este ceea ce Lynch numește stabilirea unui punct de referință, un centru față de care pot fi raportate alte locuri din mediul înconjurător. Ceva mai sofisticată este definiția locului ca îngrădire, pe acesta Lynch numindu-l district. Așadar, lumea ar putea fi constituită în esență fie din centri și rețeaua de relații dintre ei, fie din arii restrânse, delimitând spațiul real. Pentru scopul nostru compozițional ne vom referi la ambele. Îngrădirile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îngrădire, pe acesta Lynch numindu-l district. Așadar, lumea ar putea fi constituită în esență fie din centri și rețeaua de relații dintre ei, fie din arii restrânse, delimitând spațiul real. Pentru scopul nostru compozițional ne vom referi la ambele. Îngrădirile împrăștie energie Cele două procedee constituie înainte de toate instrumente ordonatoare și orientative. Ele folosesc pentru a indica ce locuri sunt, unde sunt și cum se raportează unul la celălalt. De o și mai mare importanță este necesitatea de a le
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vectorii în toate direcțiile și, prin urmare, se înconjoară de un câmp încărcat cu tensiune care se întinde și se pierde gradat în spațiul gol înconjurător. O atare organizare centrică este ceea ce un fizician ar numi un sistem deschis. O îngrădire ca ansamblu se comportă aidoma unui astfel de sistem centric. Ca și turnul sau vaza, ea își împrăștie energia în mediul înconjurător. Dar limitele unei îngrădiri - pereții unui turn sau ai unei vaze, la urma urmelor, constituie și ei îngrădiri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
O atare organizare centrică este ceea ce un fizician ar numi un sistem deschis. O îngrădire ca ansamblu se comportă aidoma unui astfel de sistem centric. Ca și turnul sau vaza, ea își împrăștie energia în mediul înconjurător. Dar limitele unei îngrădiri - pereții unui turn sau ai unei vaze, la urma urmelor, constituie și ei îngrădiri - sunt centri de energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii de energie pot lua orice formă. Fiecare dintre limitele care determină
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îngrădire ca ansamblu se comportă aidoma unui astfel de sistem centric. Ca și turnul sau vaza, ea își împrăștie energia în mediul înconjurător. Dar limitele unei îngrădiri - pereții unui turn sau ai unei vaze, la urma urmelor, constituie și ei îngrădiri - sunt centri de energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii de energie pot lua orice formă. Fiecare dintre limitele care determină îngrădirea se compune, în termenii noștri, dintr-o combinație de extensii centrice și excentrice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]