1,318 matches
-
în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. A fost descoperit într-o groapă ovală, la adâncimea de 1,70 m. Lipsesc picioarele de la genunchi. Este posibil să fi fost distrus de o intervenție ulterioară. Capul aplecat spre dreapta, este puțin îngrămădit pe omoplat și piept. Mâinile întinse pe lângă corp. Piciorul drept îndoit spre piciorul stâng în zona genunchiului. Orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Nu a avut inventar (Pl. 153/1; 228/3). Mormântul nr. 94. Înhumat, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Antonovici și nu numai), lucrarea profesorului Andrei Butnaru poate fi luată, deocamdată, drept model de realizare și de către alți intelectuali ai localităților noastre. Mai ales că după cum se știe și se subliniază și în postfață, instituțiile statului nu se prea îngrămădesc să susțină cutezătorii, iar aceștia o fac pe banii proprii, merită să faci istorie promovând tradiționalismul nostru care s a dovedit deosebit de sănătos. Dacă prefațatorul remarcă asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Acestea semănau perfect cu chiliile unor mânăstiri din nordul Moldovei, însă se deosebeau de ele în mod fundamental prin faptul că, privită din stradă, uriașa curte din fața lor, în formă de careu, nu era decât un maidan în care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
toate acestea, autorul însuși recunoaște că apelul la cifre rotunde s-a făcut din necesități de ordin practic, deoarece realitatea avută în vedere este una greu delimitabilă, un "timp al suprapunerilor" în care diversele tendințe culturale (barocul, clasicismul, luminile) "se îngrămădesc parcă una într-alta în chip necesar." În această ordine de idei, mai precaut ar fi poate să afirmăm pur și simplu că granițele dintre cele două mari epoci (clasică și iluministă) sunt extrem de fluide, fiind aproape imposibil de a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru pus la gît, pe care i-l trimisese mama lui, în cursul iernii 25. Dr. Alexandru Ștefanovici își mai amintea în 1909, tot din acel an școlar 1861/62, că Tîrțek, ca să economisească lemnele de foc, în timpul iernii îi îngrămădea pe toți elevii într-o singură cameră, iar la cină nu le da decît crupe de păpușoi, fierte cu lapte. Din pricina hranei proaste, băieții s-au mutat la altă gazdă, dar pe Mihai l-a oprit Tirțek, ca zălog, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
copertă ș...ț moartea cu o clepsidră în mână și alături o fecioară”. Imaginile o sperie pe Hedvig, dar în teroarea ei există și un dram de fascinație: fata visează să învețe să facă și ea gravuri. Toate aceste lucruri îngrămădite în pod, rămase de la un bătrân căpitan de vas care locuise odinioară acolo - i se zicea „Olandezul zburător”, dar nu era, de fapt, olandez și, la un moment dat, dispăruse nu se știe unde -, sunt obiecte legate de mare, de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
indivizi: un copil care își abandonează încercările de a lua mingea sărită peste un gard în curtea veciunului, poate găsi o altă formă de joc, arătându-se la fel de fericit ca și înainte; altul se străduiește, însă, din toate puterile, „se îngrămădește și intră sub gard, își găsește mingea și, epuizat și zgâriat, se bucură de triumful său”. (op. cit., p. 392). În funcție de modul de reacție la frustrare, se vorbește de succes și de insucces, dar, arată H.H. Kendler, prin aceasta „nu se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a conchis. Poate că-mi ești dator cu dușca asta. - Intră. Au intrat În turn. Nou-sositul a privit În jur, surprins, și a făcut ușor stânga-Împrejur, ca să cuprindă enorma pictură circulară, pe când pictorul de război dibuia pe sub masa unde se Îngrămădeau peneluri, cutii și tuburi cu vopsele, apoi printre cutiile de carton puse pe dușumea, hârtiile cu schițe, scărițele, șevaletele și scândurile pentru schele, două becuri cu halogen de 120 de wați care, montate pe o structură mobilă cu cârlige și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să Îndulcească de una singură temperatura de pe dig, când el s-a oprit și a sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din port, năvoadele brune și verzi Îngrămădite lângă bintele pescarilor care, la ora aceea, lucrau În larg, clinchetul fungilor clătinate de briză pe catargele duzinii de nave ancorate pe chei, sub zidul din secolul XVI și sub micul fort care pe vremuri ocrotea golfulețul și populația originară
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Veneția. Nu mai există barbari, Faulques. Sunt cu toții Înăuntru. Și nici măcar nu mai există ruine asemenea celor dinainte, avea să adauge mai târziu, la Osijek, pe când fotografia o casă a cărei fațadă dispăruse sub o bombă și care, din spatele molozului Îngrămădit În stradă, lăsa la vedere, Încă În picioare, canavaua intimă a odăilor cu mobile, ustensile casnice și fotografii de familie atârnate pe pereți. Pe timpuri, spusese (se mișca cu precauție printre fragmentele de beton și fiarele răsucite, cu aparatul de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
băncii, ca să scoată bani din cont, s-a dus la ferometalul unde comanda vopsele și a plătit ultima factură. După aceea, s-a dus agale spre dana pescărească, a stat o vreme neclintit, privind navele legate cu odgoane lângă năvoadele Îngrămădite pe chei. Când ornicul primăriei a bătut amiaza În spatele lui, s-a așezat sub umbrarul barului-restaurant cel mai apropiat; acesta avea cea mai frumoasă vedere a șenalului din port și a Întinderii de apă Încrețită de briza dinspre răsărit, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
amuze chiar În momentul plecării, În Încordarea așteptării, pe când verificau, tăcuți, bagajele În odaia oricărui hotel Înainte de a pleca Într-un loc cu probleme. Să verifici aparatele fotografice și rollfilmele, să-ți bagi În buzunare tot ce era necesar, să Îngrămădești În rucsac trusa sanitară, hărțile, apa, blocnotesul, markerele, aspirinele. Ca să iei cu tine numai ce puteai căra și nu te Împiedica la mers, alergat, supraviețuit, Înainte de a da deoparte orice era superfluu. Par o fetiță care se travestește, spusese ea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
greci ai Antichității, cărora Platon le este mult Îndatorat, și a putut trage concluzia că, pe anumite căi, gnosticismul derivă din speculațiile orfice 29. Am arătat În capitolul precedent că sistemele speculative sînt alcătuite din anumite „cărămizi”. Acestea pot fi Îngrămădite la nimereală, În aranjamente fortuite, sau combinate În funcție de anumite criterii ierarhice. La Începutul secolului nostru, unul dintre cei mai mari arhitecți ai tuturor timpurilor, Frank Lloyd Wright din Chicago, a avut ideea absolut remarcabilă de a construi clădiri care să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să fie firească, fără nici un efort. Rostirea în gând: rostiți în gând un cuvânt sau o propoziție. De exemplu, cuvintele „destindere” și „pace”. Un cuvânt pentru inspirație și altul pentru expirație. Scopul este să înlocuiți roiul de gânduri care se îngrămădesc în minte cu un singur gând pur și să ajungeți treptat într-o stare fără gânduri rătăcitoare, plină de destindere, bucurie, seninătate. Vederea mentală: priviți cu ochii minții înăuntru, la o anumită parte din trup, sau la un obiect din
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de-am pleca mai repede la înmormîntare. Sînt sigură că o să fie mai plăcut, zău așa! (observă și ea schimbarea poziției lucrurilor din colț; intră Mina cu dulceața) Mina, am impresia că lucrurile astea erau altfel așezate. De ce le-ai îngrămădit așa? (Mina se oprește rigidă, cu o privire febrilă) Acum de ce te uiți așa la mine? (Mina pune tava cu dulceață pe masă, se așează pe scaun și, încet-încet, începe să rîdă; Vera vine spre ea, întîi nedumerită, apoi, contaminată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la fel de zguduitor. E greu de acceptat că și suferința eroului din filmul său, și reveria lui Miroiu de pe scena micuță a Sălii Amfiteatru, și fiecare întâlnire cu profesorul-artist rămân doar de o parte a lucrurilor, iar că de cealaltă se îngrămădesc cei ce nu le-ar înțelege niciodată. Dar ele vor supraviețui mereu în memoria noastră afectivă, a celor care am avut bucuria de a le fi martori, grație unui om care trăiește doar pentru partea luminată de artă a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
destinate culturilor agricole irigate, așa cum sunt perimetrele agricole Rharb, Doukkala și Tadla din jurul metropolei Casablanca. În alte cazuri, pot fi zone suburbane-dormitor, precum numeroasele așezări de pe raza aglomerației Cairo-Gizeh. Multe dintre celulele suburbane sunt însă entități insalubre de tip bidonville, îngrămădite la periferia marilor ansambluri urbane, ca urmare a masivului exod rural din ultimele decenii; sunt caracteristice în arealul conurbației de pe valea Nilului, în aria exterioară a Khartoum-ului, a Algerului. Ca o consecință a clivajelor socio-economice din statele arabe și unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
răguși. Imn bucuriei naționale de partid Totu-i surâs E strălucire Lumea e blândă Și toți românii se iubesc De parc'ar fi surori Toți maiștrii-i leagănă-n uzine Pe bravii muncitori fruntași Ce strălucire, dragi tovarăși Și fericire! Îngrămădite-n staul vacile nu se-mpung Rezervele de furaj le ajung Atâta mulțumire în lume stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
refac Zână din veșnic leac. 29 decembrie Chiar și mireasma are un foșnet cald, Soarele înveșmântă orice poartă, Cel ce în sine sinea lui și-o poartă Trece prin lume ca fald peste fald De aripi desfăcute ca să ardă, Făclii îngrămădite sub o stea Ce-i cântă numele din zeu în zeu Până în secunda devenită cea de pe urmă, Chemată zămislire. Hölderlin: Asupra morții unui copil: Proprie copiilor frumusețea se cere, Dăruire a Domnului răsfrângerii; Au ca el odihnă și tăcere, Lucru
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
Siret și Prut, partea de la Bârlad spre sud, s-a păstrat pentru armata română în reorganizare jumătatea de nord a Moldovei dintre Prut și Siret; de fapt, abia o treime din teritoriul Moldovei. În acest colțișor de țară s-au îngrămădit frânturile de armate scăpate din dezastru, părțile sedentare ale armatei, răniții scăpați de la inamic și evacuați în Moldova - peste 20.000 - contingentele tinere (1917-18-1920) evacuate și nerecrutate încă, prizonierii, internații inamici și toată populația civilă plecată în băjenie dinaintea invaziei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s-a pomenit vreodată în țara noastră, într-o regiune cu capacitate de încartiruire redusă și în care depozitele și rezervele de hrană fuseseră golite de armatele rusești (subl.ns.) (...) De-a lungul drumurilor nămețite sau prin colibele sărace, se îngrămădeau victimele, mucenicii necunoscuți ai marii cauze, care-și dădeau sufletul fără glorie, înghețați, înfometați, uitați. Lunile ianuarie și februarie 1917 sunt groaznicele luni ale tifosului exantematic și febrei recurente, care au secerat zeci de mii de suflete. Trei erau greutățile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
L-am rostit totuși. Rostindu-se, l-am simțit ca pe un membru fantomă în greva tăcerii pe care am declarat-o înainte de revoluție. Toate cuvintele pe care n-am putut, n-am avut dreptul de a le rosti se îngrămădesc nepricepute să zboare (...). Ne vom înțelepți, ne vom maturiza fără îndoială". Acest articol vine ca un răspuns necesar peste articolul ce apăruse în ziua de 11 ianuarie 1990, analizat în capitolul dedicat discursului justificativ. Cum spuneam în deschiderea prezentului subcapitol
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de instituții de stat justificabile public presupune cultivarea unor subiecți care comunică și interacționează pașnic, pe cînd efectul violenței (cel puțin temporar) este de a-i reduce la muțenie, de a-i transforma în obiecte și adesea de a-i îngrămădi în vizuina morții. Formele cele mai "pure" și mai ușor identificabile de violență sînt, fără îndoială, acele acte care sfîrșesc prin moarte involuntară (sau ceea ce se numește în vorbirea curentă "moarte violentă"). Moartea este, potențial, consecința extremă a violenței. Pentru
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul. Se afla
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]