1,431 matches
-
Dar nici plânsul ei nu m-a înduioșat. Mi se părea că plângea numai ca să mă silească să ies din ascunzătoare. Apoi m-ar fi silit să-l sărut pe bătrânul acela cu obrazul ca de ceară și cu buzele însângerate; era tot ce reținusem din trupul bunicului meu. Și n-am răspuns. Mama a făcut o criză, tânguindu-se, cum nu plânsese nici în casă lângă bunicul. Asta m-a mulțumit, că plângea mai tare pentru mine. Însemna că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mă răzbuna. „Încheie-te, vezi să nu răcești”, și cu țeava puștii i-am arătat nasturii de la pantaloni, după care m-am întors spre poartă. O cioară dormea în vârful gutuiului. Am ochit-o, am tras, cioara căzu între urzici, însângerată. Am apucat-o de o aripă și am azvârlit-o spre Marta: „E cadoul meu pentru voi”. Soarele se ridica, în spate, deasupra cătunului când am ajuns la mlaștină. Nu vroiam să vânez. Pentru Dinu mă dusesem acolo; să pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
creierul înnebunit de setea de forță și de izbîndă”. În această lume pe dos, unde revolta și nebunia devin dezirabile, autodistrugerea euforică descrisă de tînărul autor rezonează, frapant, cu spiritul Dada ce va irumpe nu peste multă vreme: „Departe, bestia însîngerată sătulă de alergare s-a oprit pervertită de pofta subită de a-și mînca fesele. Și rătăcitul din alte lumi, în loc să liniștească delirul, ar căuta prin întunecimile sufletelor noastre ușa care să cedeze cheilor false”. Textul lui Poldy e urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu vehemență: „E o confuzie între instrucțiune și cultură, între civilizație și rafinament. Și între grefa dificilă a sufletului germanic și altoiul natural al spiritului francez. De aceea, oamenii politici și scriitorii Bucureștiului sînt atît de incomparabili esteticește celor de peste însîngerate stînci...” De pe poziții asemănătoare îi va replica B. Fundoianu care - deși recunoaște că, la talente comparabile, Blaga și Cotruș s-au „lansat viguros”, în vreme cu Maniu și Arghezi sînt „pentru izolați” - introduce niște bine-venite corecții: Școala Ardeleană, de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iar pistolul în mână, l-a dus la tâmpla lui Kanai, prăbușit pe sacii de ciment, și a apăsat pe trăgaci. Trecea un tren prin apropiere. Zgomotul de pe șantier era mai infernal ca oricând. Se apropia de ora prânzului. Degetele însângerate ale lui Kanai, agățate de sacii de ciment, au început să se miște ca niște viermișori. Endō privea încremenit pistolul. Încă nu realiza ce s-a întâmplat. A mai apăsat pe trăgaci, o dată, de două ori... dar credinciosul lui pistol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
văzut pe Gaston urmându-l șovăitor. — De ce vii după mine? Gaston nu-i răspunse. — Te întrebam de ce vii după mine? N-ai chef s-o ștergi? — Nu plec, Endō-san. Zâmbetul prietenos cu care se familiarizase Endō îi flutură pe buzele însângerate și dădu din cap: — Tu și eu... prieteni. — Prieteni? Glumești! Nu mai am ce face cu tine. Du-te dracului! Lasă-mă-n pace! Conform planului, Gaston trebuia să-l ajute doar la demararea acțiunii. Majoritatea japonezilor au o slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
milă. A mișcat un deget, și călăii au slăbit brusc frânghiile, după care a fost trasă cu toată puterea în jos de brațe. S-a auzit un zgomot sec, ca și cum s-ar fi rupt pe neașteptate un ham, și vârful însângerat al parului s-a ivit prin spinarea lui Romilde, la nivelul gâtului și al omoplatului stâng. Corpul, după ce s-a curbat, s-a făcut moale, alunecând încet în jos de-a lungul parului: ghemuit în pulbere și sânge. Atunci mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Gumbert a avut parte de o groapă de doi coți, și deasupra am ridicat o moviliță de pietre ca să nu fie tras afară de animale. Aproape că nu mai eram în stare să ne mișcăm degetele, și, din cauza unghiilor rupte și însângerate, seara n-am mai putut să prindem nicio orătanie, cât de mică. Ne-am temut și pentru viața Gailei, căzută într-un leșin agitat din care n-am reușit s-o smulgem nici recurgând la forță. Descurajați, ne-am adăpostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și tata nu făceau așa. Părinții nu se fut niciodată. Degetarul de vată se lovi de un obstacol insurmontabil și se blocă. Era complet blocat. Nu reușesc, spuse șoptind. Mă doare. — Frumusețea la durere rabdă, o certă Miria, aruncând proiectilul Însângerat care traversă baia, trecu prin deschizătura ferestrei și dispăru undeva afară, poate pe trotuarul de dedesubt. O privi În oglindă nemulțumită. Mi-a venit o idee. Te fac și mai atrăgătoare, spuse. Atelierul părea Închis, firma luminoasă era stinsă. Miria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
etichetate toate - vara 1996, 1997, 1998... În ultimii trei ani nu au mai filmat nimic. Ultimul va fi cel din noaptea asta. Iar acum, sângele Își continuă reacția chimică și se Încheagă pe pardoseală, pe zidurile goale, pe canapele. Urmele Însângerate desenează conturul fugii și al morții. O aureolă spectrală iradiază din corpurile acelea și din amprente. Lumina aceea este limita care le face intangibile. Semnul depărtării lor, granița care nu va putea fi niciodată trecută. În apartament ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stufărișul de răsură și iederă zăcea trupul unuia dintre tâlharii pe care îi azvârlise peste coroanele copacilor. Omul era mort, iar priveliștea cu totul răscolitoare. Eșarfa roșie îi atârna deasupra capului, pe o creangă. Trupul era zgâriat, iar în jurul gurii însângerate se adunaseră muștele. Lui Zogru îi venea să plângă. Se învinovățea și ar fi vrut să dea timpul înapoi. Nu vrusese să-i facă vreun rău acestui om. Pur și simplu, atunci era speriat, i se părea că este încolțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu amândouă mâinile copil încă prins de uterul ei, prin cordonul ombilical. Părea mort și anormal, modelat din ceară. În dreptul sexului, se vedeau trei creste mici, paralele. Apoi a căzut ceva pe gresia verde a băii, o bucată de carne însângerată, ca un creier zdrobit, și odată cu el și sângele pe care nu-l mai văzuse de câteva luni. A învelit copilul în bluza de la pijama, a spălat pe jos și s-a strecurat în cameră, tremurând de teamă că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lăcustă printre stânjeneii albi ce grațioasă e! Haiku 2 concert de broaște, bunicul ursuz în leagăn doar o muscă... Haiku 3 gărgăriță în păr... și rochia mea roșie cu cercuri negre... Haiku 4 sub laba pisicii un liliac apusul mai însângerat... Haiku 5 cu narcise spre cimitir prieten în urmă doar un câine. Harțanu Iulian, clasa a VI-a Școala Gimnazială “Ștefan Bozian” Șeitin - Arad profesor coordonator Georgiana-Ioana Deliman Primăvara Pe-o potecă foarte înaltă Trec un stol ce ni se-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
m am întors acasă, am primit un telefon cum că s-a întâmplat ceva îngrozitor pe strada din fața restaurantului unde părinții mei obișnuiau să meargă. Am fugit cât de repede am putut. Când am ajuns la locul accidentului, două trupuri însângerate zăceau în mijlocul străzii. Erau părinții mei. Cineva, Andrei, i-a lovit. Când am aflat, pur și simplu am înnebunit, am turbat și imediat ce l-am văzut am luat briceagul din buzunar și l-am înjunghiat, cât mai adânc, cu multă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Ele nu sărbătoresc primul sânge al celor care vor da viață și nici nu-l înapoiază pământului. Au lăsat la o parte Deschiderea, care este îndatorirea sacră a femeilor și i-au lăsat pe bărbați să se fălească cu cearșafurile însângerate ale fiicelor lor, deși nici măcar cel mai meschin idol n-ar cere un asemnea tribut degradant. Mama a văzut că nu prea înțelegeam. - Nu poți să înțelegi încă totul, Dina, a spus ea. Dar curând vei afla tu singură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și să nu ne fie frică de Frunză ăștia, c-o să le arătăm noi lor că nu-i bine să se tragă de șireturi cu noi. Nimeni n-a ripostat, am tăcut cu toții, uitându-ne la Prodan și la porumbelul însângerat și la foaia mototolită de la picioarele lui, și atunci Prodan și-a întins pumnul către cer, lovind de trei ori în aer și strigând, uraaa, de-au început să zornăie țintele de pe brățara lui lată de piele, după a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
O pată de sînge se lățea pe suprafața vălului. Uitînd de orice urmă de stăpînire de sine, dădu drumul vălului cu stropi purpurii de sînge, care se deschise În cădere cu grația unei corole de floare. În mijloc zăcea cadavrul Însîngerat al unui pescăruș. Urletul atroce se repercută În toată clădirea. 2 Era un pic trecut de miezul nopții cînd izbucni incidentul Între Gildas și Ryan. Anne fusese cea care, fără să pară interesată, Îi sugerase lui Christian să-l invite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bată aproape normal. La naiba cu tradițiile! Se simți ispitită să se ducă după Christian, să i se arunce În brațe, să se facă mică la pieptul lui, ca să alunge neliniștea surdă care o chinuia. Preț de o clipă, muselina Însîngerată se suprapuse peste spuma roșie de sînge. Apoi privi marea și valurile mărunte ale căror creste argintate scînteiau blînd sub lumina lunii, și Își spuse că era o idioată. Marea nu Îi era dușman. Fusese vorba doar de un coșmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vălul de mireasă. Niște pescăruși Înverșunîndu-se asupra trupului lui Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort În vălul Însîngerat. Christian vorbise de hazard. Vreun ștrengar omorîse un pescăruș cu praștia. Un văl se afla În fața unei ferestre deschise. O biată viețuitoare venise să moară acolo. Nimic altceva. Jeanne se grăbise să plece cu vălul ca să repare stricăciunea, spunînd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
drumul unui rîs scurt, sarcastic. Marie preferă să nu-i dea atenție și trecu mai departe, la o machetă mare care reproducea monoliții de la Ty Kern. Niște personaje micuțe și naiv reprezentate Întruchipau șase oameni supuși la suplicii pe menhirii Însîngerați. Pe un ton neutru, ea explică modul În care femeile de pe insulă Îi răstigniseră pe jefuitori ca să-i pedepsească pentru scufundarea vasului Mary Morgan și uciderea bărbaților lor. Fersen se Întoarse spre ea, zeflemitor. - Și femeile de pe la voi sînt tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
faleza se fărîmiță, iar cel care refuza să creadă În fantome, dezechilibrat, căzu În gol, luînd cu el fugara imagine a doi ochi verzi Încadrați de plete lungi fluturînd În vînt, și a unui chip palid cu gîtul tăiat și Însîngerat... Ochii lui clipiră sub lumina prea vie. Faimoasa lumină de la capătul tunelului, așa cum o descriu cei care au avut parte de o experiență În preajma morții, a near death experience. Fără doar și poate că murise, sau era pe cale să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Ochii i se măriră. De cealaltă parte a geamului, părînd că plutesc În văzduh, doi ochi mari și verzi se uitau la el. Preț de o secundă, văzu chipul palid, părul lung și brun plutind În vînt, gîtul căscat și Însîngerat! Apoi imaginea dispăru. Gura bătrînului se deschise, căscîndu-se Într-un țipăt tăcut. Se sufoca. Cu respirația tăiată, cu pieptul parcă strîns de o gheară, se Îndreptă greoi spre noptiera de la căpătîiul patului, scotoci febril prin sertar, scăpă pe jos cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Sexul i se Întărise În chiloți; și-l scoase cu o mână, se lipi de suportul chiuvetei, iar cu cealaltă mână Încercă să se spele pe dinți. Tremura atât de violent că Își răni o gingie; scoase din gură periuța Însângerată. O picătură Începea să se formeze pe capul sexului său, care era fierbinte, umflat, străbătut de furnicături cumplite. Una dintre fete, o brunetă zveltă, ieși de sub duș; luă un prosop și Își tamponă sânii tineri cu satisfacție. O roșcovană micuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
viscol. Îmi smulse sulița din mâini, o frânse de deasupra vârfului, Își sfâșie botul și se târî degrabă În apă, unde suratele o așteaptau: se năpustiră asupra ei, care mușcând-o de coadă, care de burtă, care chiar de botul Însângerat, rămas căscat. O azvârliră În sus, Îi smulseră solzii groși, o ridicară din apă ca pe un fulg și-o afundară apoi În adânc. Iar apărură cu ea, tot sfârtecând-o bucăți În timp ce o pasăre măruntă și neagră le dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu teroriștii masați în boscheții de lângă fântâna arteziană din scuarul din partea dreaptă a Județenei, cum privești dinspre bulevard. Burtăncureanu a compus chiar și o inscripție de 27 rânduri, amplasată pe un panou separat, la poalele monumentului. L-au redenumit „Triumf însângerat“. Cu acea ocazie s-a înființat și un comitet de inițiativă, subvenționat de Goncea, pentru strângerea, studierea și publicarea tuturor documentelor și mărturiilor privind Revoluția de la Județeană... Abia pe la ora zece au venit două echipaje de pompieri și l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]