2,199 matches
-
priviți de ochiul despotic al bătrînului. Dar dacă l-ar fi privit pe el însuși cu atenție, în ceasurile lui de reculegere, cînd se socotea neobservat de nimeni, oamenii și-ar fi dat seama că, așa cum privirea lui Ahab îi înspăimînta pe ei, propriii lui ochi erau îngroziți de privirea de nepătruns a partului; sau, în orice caz, erau adînc tulburați de ea în anumite momente. Căci, de la o vreme, zveltul Fedallah căpătase o înmlădiere atît de bizară și părea veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Din superioritatea morală a comuniștilor, din devotamentul lor fără margini pentru cauza socialismului, din perspectiva revoluționară care le permite să vadă deopotrivă de limpede viitorul și ceea ce trebuie făcut astăzi pentru cucerirea lui - iată de unde izvorește acea forță care Îi Înspăimântă pe dușmani și poartă masele spre victorie. (Ă). (Ă) prin romanul său, Petru Dumitriu a depus eforturi pentru a scoate pe militantul de partid din strâmtoarea schemelor abstracte, convenționale, În care acesta este Înfățișat adeseori În literatura noastră și ni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
laturi a corpului. Animalele sălbatice Cel mai bine este, probabil, să puneți păsările sau alte animale sălbatice mici Într-o cutie de carton prevăzută cu orificii pentru a intra aerul Înainte de a le trata, deoarece contactul cu oamenii le poate Înspăimînta, iar șocul le poate cauza unora chiar moartea. Dacă se Întîmplă să trebuiască vreodată să oferiți Reiki unui animal care ar putea fi periculos (de exemplu, Într-o grădină zoologică) sau care este prea Înfuriat ca să vă lase să vă
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
dar nu mă lasă buna mea creștere. - De, a zis ea, asta e. Mi-am dat seama că auzise doar un cuvânt din trei și că nu credea ce-i spusesem. Lumea paralelă în care s-a refugiat Merle - femeia-fetiță înspăimântată de cea mai mică atingere a unui bărbat - e alcătuită din idoli infailibili, ce nu pot fi doborâți de dovezi de felul celor furnizate de Marlowe. Detectivul se simte învins, incapabil să găsească o cale spre mintea fetei care optase
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
soț și amantul-șantajist - murind în împrejurări similare, în urma cărora ea devine principalul suspect: Găsindu-l pe Mitchell mort în balconul ei, Betty retrăiește împrejurarea în care-l descoperise pe soțul ei, Lee: amândoi erau beți, amândoi aveau gâtlejurile rupte. Era înspăimântată că nu poate să-i explice lui Marlowe ce se întâmplase. Pentru ea, evenimentele erau o repetare, sau un playback, în jargonul de televiziune întrebuințat de Chandler (Marling, 1986, p. 149). Nu e singura explicație oferită de exegeți. E bine
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
important are loc pe 9 februarie, când Țurcanu l-a acuzat pe Pătrășcanu că a omis informații importante și l-a trecut din nou prin torturi. Asemenea pedepsiri ale acoliților care erau dovediți ca nesinceri aveau rolul de a-i înspăimânta pe ceilalți (cu atât mai mult cu cât bătăile erau și mai crunte în aceste cazuri), arătându-le că nu era suficient să treci de partea lui Țurcanu pentru a fi scutit de torturi. Pătrășcanu crede că torturarea sa timp
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
probabil dezaprobat de ceilalți deținuți, care aflaseră de la o fostă victimă de-a sa din Gherla că obișnuia să bată. În mai 1952 a fost transferat la Jilava, unde a stat în aceeași celulă cu Țurcanu și alți câțiva. Încă înspăimântat de prezența lui Țurcanu, Cerbu l-a turnat pe Leonard Gebac, spunând că acesta ar fi lăsat-o mai moale cu acțiunea la Canal, dar Țurcanu, foarte resemnat, i-a răspuns că e mai bine dacă a făcut așa, după
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, însă cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu spre blond, ondulat și nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albaștri, erau foarte expresivi. Când se încrunta, te înspăimânta. Bărbia specifică tipului voluntar. Râdea arareori și râsul lui era plăcut, atrăgător. Corpul bine proporționat părea corpul unui atlet de performanță. Când îți da un pumn sau o palmă, te dobora la pământ. Când se enerva era atât de crud
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exemple mai recente, precum și un scurt studiu despre identificarea refulării printr-o probă proiectivă. Primul caz este prezentat în Revue française de psychanalyse (1991) de către Steward: O pacientă în vârstă de 45 de ani, doctorul E., cercetătoare foarte cunoscută, „era înspăimântată la ideea că își va pierde memoria. An de an, cazul său se agrava. Era incapabilă să lucreze fără a utiliza mai multe bilețele fixate de îmbrăcăminte. Ba chiar avea unul prins cu un elastic la încheietura mâinii. Aceste tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
secunde foarte departe de acest dublu al său fericit și foarte emoționat de întoarcere. Trecu de tufișul de la marginea satului, mai trase o dată de poalele tunicii și se opri brusc, apoi alergă și se opri iarăși. Ceea ce văzu nu-l înspăimântă, atât de adâncă era liniștea. Verdeața livezilor sălbăticite acoperea aproape în întregime rămășițele izbelor prefăcute în scrum. Copacii crescuseră la întâmplare, de-a curmezișul uliței, rupându-i linia dreaptă. Dolșanka nu mai exista. Dar ruinele ei nu aveau violența unei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende ca înspăimântându-l pe elefant, până la a-l face să-și piardă controlul de sine. Această semnificație aceasta este deosebit de valorizată în imaginarul destinat poveștilor pentru copii. Numeroase desene animate au ca erou un șoarece, cel mai cunoscut fiind Mickey Mouse. Reducând
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și recunoscute. Din acest punct de vedere seamănă cu emoțiile ce însoțesc procesul terapeutic, atunci când analizele permite ridicarea interdicțiilor. În orice caz, frica dă intensitate visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul trebuie să înțeleagă ce îl înspăimântă, care este natura endogenă sau exogenă a pericolului și simbolismul agenților agresori. Vezi Agresiune. Plăcere Plăcerea este simțită fie fizic, fie sub forma unor senzații agreabile și pozitive. În expresia ei fizică, este adesea corolarul viselor erotice, putând merge până la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tribul lui Dan, sau, după Ieronim, din tribul lui Isahar. El avea o soție care se numea (nuncupata est) Cyborea. Într-o noapte, după ce și-au Împlinit amândoi Îndatoririle [conjugale], Cyborea, adormind, a avut un vis (somnium vidit) care a Înspăimântat-o și pe care i l-a povestit cu gemete și suspine bărbatului ei, zicând: „Mi s-a arătat (videbatur mihi) că voi naște un fiu plin de vicii (flagitiosum), care va fi cauza pieirii Întregului nostru neam”. Ruben Îi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
tablouri de un realism dur, dar și altele, fantastic-onirice ori halucinante. Straniul și un comic hâd întovărășesc dialogul lui Ramses cu propria-i conștiință. El însuși este o reușită figură caricaturală. Personajul, slăbănog, strâmb, evoluează între tragic și ridicol, când înspăimântat de el și de „carnea grea și multă”, când autopersiflându-se și scoțând „panglici pe nas și pe gură”. Capriciile lui, pe măsura ritualurilor golite de noimă ale existenței, capătă, nu o dată, tentă absurdă. În încercarea de a fora în propriul
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
cu bolnavi de ftizie, a căror suferință se află, de cele mai multe ori, în vecinătatea morții. Orașul este „o fată bolnavă în agonie”, casele par „femei tăcute”, poetul se închipuie într-un sanatoriu, unde moartea face parte din cotidian. Thanatos nu înspăimântă, ci izbăvește de osânda suferinței, prezența iubitei dispărute dăinuie, totul fiind transpus într-un filigran de culoare și sunet, în care nota simbolistă domină. Dimineața are aparența unei picturi „cu tonuri fragede și crude”, soarele transformă amintirile în „bănuți strălucitori
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
datorită fosforului. Cupa fosforescentă, cu gura imensă înghițea orice ființă întâlnită în cale. Dedițelul de mare sau Degetul de mare prindea între tentaculele sale, pe oricine care îndrăznea să treacă în fața lui. Cei zece pitici rătăciți în lumea acvatică erau înspăimântați pe bună dreptate. Se impunea să se ascundă urgent, ca să nu fie găsiți de străjerii temuți ai Reginei întunericului. Alergau în toate direcțiile până să-și găsească un adăpost cât mai sigur. Piticul Sid s-a urcat pe Gorgonaria, care
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ta începe să se trezească. De acum înainte, mă aștept să nu mai dormi deloc. Nici foame nu-ți mai este, așa-i? întrebă pe un ton ce se asemăna cu mândria. El o fi mândru. Totuși, pe mine mă înspăimânta ceea ce îmi zicea el. Cred că mă înspăimânta mai mult punctul în care vroia să ajungă. Sau faptul că ceea ce zicea era adevărat? Într-adevăr, nu-mi mai era foame. Nu-mi mai fusese foame în ultimul timp, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mă aștept să nu mai dormi deloc. Nici foame nu-ți mai este, așa-i? întrebă pe un ton ce se asemăna cu mândria. El o fi mândru. Totuși, pe mine mă înspăimânta ceea ce îmi zicea el. Cred că mă înspăimânta mai mult punctul în care vroia să ajungă. Sau faptul că ceea ce zicea era adevărat? Într-adevăr, nu-mi mai era foame. Nu-mi mai fusese foame în ultimul timp, iar eu eram un veritabil gurmand. Ultima masă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
al familiei. Ce veste! Tatăl meu este... a fost omul de bază al Împăratului. Era... un membru din familia Împăratului. Tatăl meu era fratele Împăratului! Eram mândru. Atât de mândru și atât de trist. Oare venise mama acasă? Nu se înspăimântase când văzuse că lipsesc? Sau nu se mai întoarse? Dacă eram orfan? Ce gânduri deprimante! Un zâmbet triumfător înflorise pe chipul lui Vladimir, dar pierise atât de repede de pe fața sa albă, încât puteam să jur că nu surâse. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Govar pe scenă și se aștepta probabil să coboare în orice moment, căci după părerea sa, acolo nu era locul unui elev. Directorul părea să aibă aceleași gânduri, căci era vădit deranjat de prezența lui George. Șefii de clasă erau înspăimântați, căci știau ce îi așteaptă... moartea. Câțiva erau albi, iar pe fețele celorlalți se scurgeau lacrimi. Profesorii erau foarte liniștiți, căci se gândeau, probabil, că vor fi răzbunați pentru faptele de ieri. Cineva lipsea, dar nu știu cine. Erau prea mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să-i observ turela. Era un tanc! Era urmat de două camioane, iar acestea erau urmate de un al doilea tanc. Și cum am observat eu, așa făcură și alții. Se speriaseră și începură să umble ca bezmeticii pe coridoare, înspăimântându-i și pe alții. Păstrați-vă calmul! Dacă ei nu fac nici un semn de agresiune, nici noi nu vom da dovadă de ostilitate. La urma urmei, nu ne încalcă granița stabilită. Toate armele erau ațintite spre ei. Din tanc se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ți se pare moartea un vis frumos. — N-are de ce să ne fie frică de moarte, rostește pe neaștep tate Pusio. Tot ce, în aparență, piere se transformă de fapt. — Ce-ai zis? se tulbură Rufus. — Moartea de care ne înspăimântăm atâta și de care fu gim... — Eu n-am dat niciodată bir cu fugiții înaintea morții, co mentează sarcastic gladiatorul. — Moartea nu pune punct vieții, ci doar o întrerupe. Instructorul se scarpină nedumerit în creștet. Păi tot morți suntem, se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de rău augur, con tinuă preotul, cu excepția clipelor de spaimă, sau de teamă, ca acum... Rotește o privire victorioasă: — Atunci, alungă grijile! Regele Sacrificiilor înalță brațele: — Îndurare! Marele Pontif răspunde ca un ecou: — Îndurare...! Se îneacă ușor de emoție. Adunarea, înspăimântată de minu nile petrecute, înțelege că, în sfârșit, jertfele au fost prielnice și, după chiote de bucurie, un glas - amplificat de mii și mii de alte voci - se ridică spre cer: — Litare! — Litare, reiau flaminii și preoții în cor. Zeul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
femeile mai mari. Întorc fiecare pagină, și știți ce nu-mi vine să cred? Nu-mi vine să cred că cineva ca Brad ar putea să se excite cu aceste femei imense, dar ce naiba caută în casa lui? Partea mai înspăimântată din mine nu vrea să se uite, vrea să fugă plângând la fusta mamei și să spere că lumea aia mare, rea și obraznică o să treacă. Numai că partea cealaltă, partea fascinată, nu se poate opri din a tot da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
a râului. Era un sunet jos care se termina În niște mârâieli ce semănau cu o tuse. Părea că se află chiar acolo, lângă cort și când Francis Macomber s-a trezit și l-a auzit În noapte a fost Înspăimântat. O putea auzi pe soția sa respirând ușor În somn. N-avea cui să-i spună că i-e frică și n-avea cu cine să-și Împartă frica, și, cum stătea singur, nu avea de unde să știe proverbul somalez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]