3,121 matches
-
IV, îngr. Dora Scarlat, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; ed. I-III, pref. Nicolae Manolescu, Alexandria, 2003; Introducere în opera lui Cezar Bolliac, București, 1985; George Bacovia. Nuanțări, București, 1987; Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Un romantic întârziat, pref. Romulus Toma, Alexandria, 2002. Antologii: Antologia Unirii. 1918-1983, București, 1983 (în colaborare cu Ion Horea); Poezie veche românească, postfața edit., București, 1985; Climat poetic simbolist, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: M. N. Rusu, Un ceas dedus, AFT, 1974
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
sentimentul compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satirică/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofă lirică./ Dar când știu c-o să vă-nghețe/ Iarna mizerabilă/ Mă cuprinde o tristețe/ Iremediabilă”. El este, în același timp, un poet melancolic al singurătății, al liniștii silvestre și
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
18; Miron Blaga, „Firul de iarbă”, F, 1984, 12; Viorel Gheorghiță, „Firul de iarbă”, O, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 173-174; Ruja, Parte, I, 131-134; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 142-144; Gheorghe Mocuța, Horia Ungureanu: o proză cu explozie întârziată, „Arca” (Arad), 1999, 10-12; Cornel Marandiuc, Enclava Ridișului și miracolul fântânii, „Arca”, 2000, 10-12; Micu, Ist. lit., 491; Popa, Ist. lit., II, 889; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 126-128. A. St.
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Salcâm uituc (1973), care sintetizează aproape o jumătate de veac de experiențe lirice. Cu toate acestea, nici chiar piesele cele mai reușite nu îl scot pe U. din sfera unui romantism elegiac minor, care i-a atras calificativul de „poet întârziat, chiar vetust, al caducității lucrurilor omenești” (Al. Piru): „Frunzele de aur peste noi, de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
cea adevărată care tot mai păstrează firea ei din bătrâni” oferind garanția autenticității. De aici, și idealul unei literaturi pe înțelesul tuturor, pentru țăranul de la vatră, servind implicit idealul unității culturale. Credința în rostul propagandei culturale era reflexul unui iluminism întârziat, încă persistent în gândirea ardelenilor (Coșbuc, Slavici), adaptat însă timpurilor. Cu recomandarea de a fi alese potrivit „cu gustul poporului român”, programul nu exclude traducerile, întrucât considera operele de valoare ca sinteze ale culturilor naționale. V. se voia pe plan
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Tzara, dar acordă un spațiu larg mai ales comentariilor critice de actualitate, semnatarii de cronici și recenzii fiind Eugen Budău, Dan Silviu Boerescu, Adriana Iliescu, Petre Isachi, Vasile Spiridon, Iulian Boldea, Al. Florin Țene ș.a. Interesante, nonconformiste, sunt rubricile „Debuturi întârziate: scriitori fără cărți” (ținută de Nicolae Oprea), „Foaia de temperatură”, „Monograme” și „Profil”, ultimele două consacrate unor portrete atât de autori cunoscuți, cât și în curs de afirmare. Din sumar nu lipsesc traducerile, detașându-se cele grupate sub genericul „Latinitas
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
experimentului și activității directe cu copii cer (în ceea ce privește eșecul și abandonul școlar) necesarul aprofundării soluționării acestor probleme într-un cadru mult extins. Eșecul școlar se traduce prin dificultatea copilului de a se menține la același nivel cu clasa, prin asimilările întârziate și apoi prin repetenție, dacă nu, chiar prin abandon școlar. Cauzele pot fi atribuite: elevului (leneș, împrăștiat), școlii (clase supraîncărcate, învățător fără vocație, lipsa unei bune relații profesor-elev), familiei (mediu defavorizant, care motivează puțin sau este puțin disponibil și interesat
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
demoni, LCF, 2002, 12; Gheorghe Grigurcu, Comedia literaturii, RL, 2002, 22; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 105-114; Dicț. scriit. rom., IV, 410-412; Vasile, Poezia, 258-261; Octavian Soviany, Experimentul perpetuu, LCF, 2003, 6; Raluca Dună, O bombă cu efect întârziat, LCF, 2003, 14; Dicț. analitic, IV, 61-63; Firan, Profiluri, II, 277-278. R.D.
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării societății întârziate românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare: disputa asupra „formelor fără fond” Generația pașoptistă conferă conceptului de dezvoltare sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a cercetat problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului al XIX-lea întrucât ei au apreciat eronat că sufletul omenesc este o entitate substanțială, universală, ce poate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 129) În societatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă, credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 137) Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor în individualizarea raporturilor sociale (valorificarea vocațiilor individuale) cu ajutorul „personalităților de faptă sau de caracter”. Normalitatea versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gândire propuse de teoriile modernizării sunt, în principal, două: legitimarea ordinii asimetrice a „relațiilor de putere între societățile tradiționale și moderne”; ideea societăților-lider și a legitimității rolului lor, căci, de vreme ce Occidentul și SUA sunt societăți avansate, iar oricare altă societate întârziată „este tradiționalistă și înapoiată, ultima trebuie s-o adopte pe cea dintâi ca model și linie directoare” (So, 1990, p. 36). Teoriile modernizării susțin, în al treilea rând, ideea și „politica ajutorului străin”, ca factor de ameliorare, promovată ca atare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru competență (sporirea capacităților) în lumea a treia. Constantin Dobrogeanu-Gherea - „legea epocii dominante sau a orbitării” Unul dintre cei care au dat o formulare aproape canonică ideii că influențele și deci contactele cu lumea occidentală avansată devin sursa dezvoltării țărilor întârziate a fost Constantin Dobrogeanu-Gherea, prin teoria și legea orbitării. În lumina acestei teorii, „țările rămase în urmă intră în orbita țărilor capitaliste înaintate; ele se mișcă în orbita acelor țări și întreaga lor viață, dezvoltare și mișcare socială sunt determinate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este consemnată prin gruparea teoriilor dependenței. Modernizarea și deci așa-numita tranziție nu înseamnă fatalmente dezvoltare, adică trecerea de la o societate tradițională nedezvoltată spre una modernă dezvoltată, ci poate îmbrăca forma necunoscută a decalajelor structurale durabile ce întrețin în societățile întârziate alte procese dominante, dintre care cele mai relevante sunt: subdezvoltarea, dependența de metropole, războiul mental, cu mari dislocări de tradiții și de forme culturale neurmate de mobilizări creatoare pe măsură, declasare socială cu toate efectele subsecvente etc. Teoriile dezvoltării dependente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gândire (sincronismul) este difuzat ca „instrument al colonialismului mental”, și nicidecum ca sistem funcțional de gândire. Care sunt așadar diferențele notabile dintre cele două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea. Numim această asociere dependență. Critici în lanț ale teoriei tranziției. De la M.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o exprimare pompoasă. Unii sunt fascinați de cuvinte și jocuri de cuvinte, dar nu folosesc vocabularul lor ca mijloc de interacțiune socială sau comunicare reciprocă. Ca o concluzie, se poate afirma că tulburările de comunicare se caracterizează printr-o dezvoltare întârziată și necorespunzătoare a limbajului. Unii copii cu autism nu pot vorbi curent, corect sau pot fi suspecți de mutism. Chiar dacă uneori verbalizarea este corectă și plină de sens nu poate avea întotdeauna valoare comunicativă. Se poate constata: incapacitatea de a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
2005). Există o serie de aspecte de bază care caracterizează această categorie de vârstă, însă cele specifice se pot manifesta diferit de la un copil la altul. În ceea ce privește relațiile sociale, sugarul autist poate: să zâmbească puțin sau să aibă o reacție întârziată; să nu prezinte contact vizual; să nu întindă brațele când este luat spre a fi plimbat; refuză sau este dificil de calmat; preferă singurătatea; respinge îmbrățișarea; nu prezintă atașament față de persoanele care-l îngrijesc. Dificultățile de comunicare pot consta în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat de către Întârziații afectivi( prin atitudine „captativă”), prin mare sugestibilitate, prin tendința de imitare, În urma forțării atenției și milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
serie de caracteristici atipice ale dezvoltării mentale la copii. De exemplu, pot fi întâlniți copii care la vârste mai mici nu reușesc să rezolve o serie de sarcini, aparent normale pentru vârsta lor riscând să fie catalogați ca deficienți sau întârziați mintal, iar ulterior să impresioneze prin ineditul și rapiditatea soluțiilor la sarcinile primite în cadrul programului școlar, la fel cum pot fi întâlniți și copii care să lase impresia că ar fi inteligenți prin modul lor de a reproduce unele informații
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
se află într-o permanentă dilemă care-i frământă, îi neliniștește, legat de faptul că trebuie să se destăinuiască, să-și descopere intimitatea propriilor probleme sufletești, unor persoane necunoscute. Din aceste motive întâlnirea cu medicul, consultul medical, este de obicei întârziat. Adesea ei sunt aduși la medic împotriva voinței lor. De modul de comportare al medicului, de momentul „primei întâlniri” va depinde ceea ce va urma, cum va fi relația dintre acesta și bolnav. Un prim contact pozitiv va influența favorabil atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Bradipsihia este o stare de lentoare sau de inhibiție ideativă. Producția ideilor este mult diminuată, precum și capacitatea de asociere a acestora. Această transformare psihopatologică se reflectă și în sfera limbajului prin sărăcirea și lentoarea acestuia. Reacțiile bolnavului sunt mult întârziate, iar răspunsurile acestuia sărace. d) Perseverarea este tendința patologică de a repeta un cuvânt sau o fraza cu caracter stereotip, înlocuind răspunsul corect la întrebarea adresată. Este o „intoxicație prin cuvânt” a bolnavului. e) Barajul constă în oprirea bruscă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sens nou al ordinii educaționale se va naște sub formă de relații noi între profesori și elevi, culminând într-o nouă concepție a curriculumului 167. Ar putea fi suspectat de simpatii nondirectiviste - dar Doll jr. nu a fost un antimodernist întârziat; dimpotrivă, a admirat, în tinerețe, marile realizări ale gândirii curriculare moderne. Înainte de a fi devenit postmodernist, Doll jr. a fost un fervent progresivist și structuralist. În 1980 publicase în Journal of Curriculum Theorizing apreciatul studiu „Play and Mastery: A Structuralist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
posibilitatea de a studia și câteva dintre lucrările lui Doll jr. (în curs de apariție) cu privire la rolul controlului în educație 183. Se pare că el a adoptat, în acest sens, o poziție negativistă care îi conferă o aură de dadaist întârziat - ceea ce poate însemna, așa cum suspectam mai sus, și o cădere jenantă în mrejele himerei nondirectiviste de la începutul secolului XX. După el, controlul ar fi, în exclusivitate, „inchiziția” curriculumului modern, „stafia care bântuie curriculumul” (ghost which haunts the curriculum): Controlul nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]