1,535 matches
-
de așa-zisa egalitate negativă sau formală, cu alte cuvinte, aveau misiunea de a se asigura că nu există niciun impediment în calea vreunui candidat. Cel mai important avantaj în acest context a fost obținut de votul secret, o cerință întărită uneori (ca în Marea Britanie și Belgia) de obligativitatea legală ca voturile să fie numărate nu la nivel de secție de votare, ci la nivelul unei unități mai mari. Cerința de tăinuire a fost simplă și reușită. Respinsă de autoritățile Uniunii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comorbidă cu o tulburare afectivă (Judd et al., 1998). S-a descoperit că diagnosticul de TAG este asociat cu un nivel semnificativ de asistență medicală și cu dificultatea de îndeplinire a rolurilor sociale și profesionale (Wittchen et al., 1994), asociere întărită și de prezența comorbidității cu alte tulburări mentale. Dacă prezența altor tulburări psihice comorbide cu TAG a fost asociată de obicei cu un nivel ridicat al incapacitării, cercetările realizate de OMS asupra asistenței medicale primare au indicat că pînă și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Reginei Maria - n.n.), totuși, ține să-și spună părerea că ar fi bine ca chestia prințului Carol să fie închisă definitiv, căci gânduri de revenire ar face mult rău României, slăbind-o. Deci, situația regelui Mihai și a regenței trebuie întărită”. Sâmbătă, 1 decembrie. Se sărbătoresc 10 ani de la unirea Transilvaniei și Banatului cu România. Decembrie. „La pomul de Crăciun, mama a spus, în fața tuturor, lui Mihăiță că automobilul este de la mine”, nota ex-prințul Carol la 1 ianuarie 1929, în însemnările
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Simeon se simți În dimineața următoare mult mai bine. Mai avea dureri, dar se putu ridica din pat și făcu câțiva pași prin Încăpere. Bău o ceașcă de lapte, mâncă o bucată de pâine proaspătă cu miere și se simți Întărit. Astfel că, atunci când tânărul lui doctor veni și-l Întrebă dacă ar fi În stare să vină cu el, Simeon se arătă gata să-l urmeze. Sprijinit de acesta, trecu printr-un coridor lung și Întunecat, cu uși pe ambele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
curte, Încre dințându-se că nu se auzea nici un zgomot. Apoi dădu poruncă de plecare. Ceata se puse În mișcare, trecând peste podul În lanțuri, și se Îndepărtă ca un convoi de umbre. În urma lor, podul se ridică și paza Întărită rămase sus În turnul porții, veghind cu strășnicie ca nici o suflare omenească să nu părăsească fortăreața. Ducele călărea În frunte, lângă Arnold cel cu ochi de pisică, cugetând la cele petrecute cu puțin Înainte. Trecuse pe la ducesa Sophie, cu care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
altă parte, obiectivul major declarat al U.D.M.R. constă În dobândirea autonomiei culturale; printre români există Însă temerea că sub această cerință s-ar ascunde proiectul unei adevărate autonomii teritoriale, susceptibilă de a mina caracterul unitar al statului român (bănuială Întărită În urma recentei revendicări a autonomiei secuiești). Sentimentul multor români este că liderii maghiari se preocupă strict de problemele etniei lor, și mai puțin de ale țării și că, odată rezolvate actualele revendicări, vor urma altele, la nesfârșit. Ungurilor din România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trăi. Speranța într-o normalitate „cât de cât”, chiar și într-un regim pe care, fatalmente, lumea civilizată îl accepta ca atare, speranța că generațiile viitoare, tinerii și copiii nu vor mai trebui să se hrănească cu false valori, speranța întărită, hrănită la rândul ei de acea „nostalgie” a multora după o Românie dispărută, de care noi și părinții noștri fuseserăm atât de bucuroși și mândri. Și-mi place, apropo încă o dată de acest cuvânt emblematic, carieră, să-mi „amestec” propria
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aș putea face altceva? Un strigăt ce se aude afară ne aduce pe amândoi la fereastră. În jur, numai dealuri acoperite cu calcar alb și cu acoperișuri roșii strălucind în soare. Complexe rezidențiale, vile juxtapuse, fiecare aglomerare constituind un castel întărit dominând fundul de căldare în care ne găsim. Ia te uită, zic, nu-mi amintesc de blocul de alături, îi zic. Când am venit, acum un an, fortăreața asta nu era. Cresc mai repede ca ciupercile. N-ar fi trebuit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai larg, și-a așezat tabăra lângă târgul Romani-Vasar, pe care aceia îl traduc „Târgul Roman”; acesta are întărituri din lemn, înzestrate cu val și cu șanț; îl scaldă râul Sereth; la malul lui se află o cetățuie de lemn, întărită mai mult cu straja ei, decât prin arta „militară”. Dlugosz scria și el că regele, ieșind din munți, a mers pe la Bacău - Târgul Romanului și Neamț. A ars tot ce a întâlnit în cale și a ucis „fără nici o cruțare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că turcii au trecut Dunărea la mijlocul lunii iunie. Generalul Radu Rosetti consideră că traversarea Dunării s-a făcut la începutul lunii iulie. Traversarea Dunării a durat trei zile. Prudent, după ce a trecut toată oastea și s-a organizat o tabără întărită, atunci a trecut și sultanul fluviul împreună cu garda sa personală. Pășind pe pământul Moldovei, turcii au găsit, după cum relatează Angiolello, martor ocular, „toate satele și așezările părăsite și ogoarele arse”. Locuitorii s-au retras din calea turcilor în pădurile dinspre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pus de le-au așezat în fața oștii asemenea unui zid de apărare. Și așezând multe tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar fi împiedicat pe moldoveni să atace sau să se opună încercării adversarului de a pătrunde în tabăra întărită. Așezați cu fața spre pădure, caii, odată încălecați, o puteau porni la fugă prin pădure. Corectă este descrierea lui Kemal-Pașa-Zade
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar fi împiedicat pe moldoveni să atace sau să se opună încercării adversarului de a pătrunde în tabăra întărită. Așezați cu fața spre pădure, caii, odată încălecați, o puteau porni la fugă prin pădure. Corectă este descrierea lui Kemal-Pașa-Zade. Despre felul în care s-a desfășurat bătălia există un punct de vedere al istoricilor militari, generalul R. Rosetti, coloneii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vești la Constantinopol, potrivit cărora domnul era hotărât să nu apere cetățile, din cauza superiorității numerice a adversarului, preferând să urmeze strategia tradițională românească: retragerea din fața dușmanului, pustiirea locurilor pe unde trecea acesta, hărțuirea lui și primirea luptei într-un loc întărit, pregătit dinainte. Este de presupus că Ștefan a încercat să le producă turcilor pierderi la trecerea Dunării. Flota turcă ridica ancora la 1 iunie, și văzând încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1484, Ștefan cel Mare n-a făcut altceva decât să respecte tradiția de luptă a românilor. În fața unui adversar superior numericește se impunea retragerea, pustiirea locurilor prin care trecea inamicul, hărțuirea și atacarea lui într-un loc cel puțin întărit de natură, care să nu îngăduie desfășurarea forțelor inamicului. Grigore Ureche, care a deținut dregătorii cu caracter militar, spătar, mare spătar, vornic al Țării de Jos, scria că boierii lui Ștefan, în 1476, văzând cât de mare era puterea sultanului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind un expert militar, amănuntele furnizate de acesta fiind făcute „de cineva interesat de amănunte militare”, după cum crede Gorovei. Am discutat în amănunt despre afirmațiile făcute de cronicar în legătură cu lupta de la Baia. Un cronicar care nu știa că un loc întărit nu poate fi atacat cu cavaleria, neștiutor cu privire la organizarea militară a Moldovei, înseamnă că nu este nici măcar un amator în probleme de istorie militară. Afirmațiile sale în legătură cu lupta de la Șcheia sunt confuze. Nu numai că nu este un expert militar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deoarece e la hotarul Podoliei, de unde se pot lua provizii pentru armata cea atât de mare, fără să se împotrivească cineva. De aici se pot apoi lua ușor alte poziții, cu puterea sau prin predare, după ce Ștefan, pierzând câteva puncte întărite, va fi adus la disperare.” Regele a fost de părere că trebuie să meargă direct spre cetatea Sucevei, bizuindu-se pe forța armatei sale. După opinia lui Fr. Papée, regele s-ar fi bizuit și pe faptul că mulți moldoveni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole, o cetate foarte bine întărită, dărâmă și arse Premislia, Radimno, Iaroslavia, Prevorsko, Prochinik și alte foarte multe orașe, așa încât mari grămezi de pradă trebuie să fi adunat, ca într-o țară care a avut parte de pace îndelungată. Și aceste largi ținuturi erau luminate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca vamă și moară, deoarece privilegiul vechi îi fusese furat, când i s-a prădat casa. Este vorba de un boier, care avea o moșie destul de mare, și avea și o curte, dar care, se vede, că nu prea era întărită din moment ce e prădată de hoți. Iar dacă boierul nu reușise să se apere de hoți, cum ar fi putut înfrunte puterea domnească ? La 12 iunie 1459, are loc un alt process. Ivașco din Serețel l-a pârât cu nepotul său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așezate unul lângă altul, într-un singur hotar, formând o enclavă, cu imunitate, deci un stat în stat”. B. T. Câmpina considera și el că domeniul feudal (boieresc) era unitar din punct de vedere teritorial, având în mijlocul său o curte întărită, așa cum era organizat un domeniu feudal din apusul Europei. Pentru a vedea cum erau alcătuite moșiile boierești în Moldova, în secolul al XV-lea, trebuie să avem în vedere privilegiile din prima jumătate a secolului, deoarece în ele sunt menționate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
intra în comuna cu acest nume. Rămân două sate, unul la Nord, Românești (azi comuna Miron Costin) și altul la Sud, Arămești, comuna Bahna. Felul cum sunt distribuite pe hartă infirmă imaginea unui domeniu, care avea în mijloc o curte întărită (castel, cetate), în jurul căruia se grupau satele. Curtea lui Oană Porcu se afla într-o margine a moșiei, în timp ce celelalte sate se aflau mai aproape de Siret și de drumul care leagă Romanul de Bacău. Două sate din moșia lui Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihalăuți, la Vadul de Piatră, și alte locuri de cealaltă parte a Ciuhrului, la Vadul de Piatră și la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
morilor domnești din Baia, unde putea să își facă pive, dârste, etc. Din cele prezentate până aici, reiese limpede că, spre deosebire de domeniul feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde putea sfida puterea domnului. În ceea ce privește soarta domeniului lui Mihul, după hiclenirea sa ne-am fi așteptat ca acesta să fie confiscat de către domn. Din salvconductele pe care Ștefan cel Mare le dă Mihului ca să se întoarcă în țară, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu se poate spune că erau curți întărite, dovadă că termenul de curte nu este sinonim cu acela de castel, de fortificație. La 14 decembrie 1458, domnul întărea dania făcută de Marușca, fiica lui Andrieș Slujăscul, soția lui Negrilă. Împărțind moșia cu frații și cu surorile sale, Mărușca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]