KorAP: Find »[drukola/base=întemeiere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...137 >

3,412 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105. Idem, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997. Grămadă N., Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459. Grecov B. D., Iacubovschi A. I., Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. Grecu V., Bizanțul și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Grecov B. D., Iacubovschi A. I., Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. Grecu V., Bizanțul și catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10, p. 556-568. Grigoraș N., Românii de la est de Carpați și organizarea lor până la întemeierea statului medieval Moldova, în Cercetări istorice, 8, 1977. Idem, Țara românească a Moldovei până la Ștefn cel Mare (1359-1457), Iași, 1978. Grigorovitza Em., Românii în monumente literare germane medievale, București, 1901. Gudea N., Ghiurco I., Din istoria creștinismului la români, Oradea

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1994). Idem, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964. Idem, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969. Papacostea Ș., La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei și românii din Transilvania: o nouă sursă (l. fr.), în RRH, 1978, nr. 3, p. 389-408. Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei și românii din Transilvania: o nouă sursă (l. fr.), în RRH, 1978, nr. 3, p. 389-408. Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139. Idem, Începuturile politicii comerciale a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139. Idem, Începuturile politicii comerciale a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii Moldovei, în AIIAI, 1984, p. 112-114. Idem, Studii asupra evului mediu românesc, București, 1984. Idem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Românii în secolul XIII. Între

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii Moldovei, în AIIAI, 1984, p. 112-114. Idem, Studii asupra evului mediu românesc, București, 1984. Idem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Idem, De la Romanii la România. Formarea unei națiuni

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit., București, 1967, p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei în timpul lui Lațcu: luptă pentru independență și afirmare politică, în RdI 29, 1976, 8, p. 1135-1151. Sânpetru M., Înmormântări pecenege din Câmpia Dunării

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în M.O., 1985, nr. 3-4, p. 199-244. Stoicescu N., Continuitatea românilor, București, 1980. Idem (coord.), Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Idem, "Descălecat" sau "întemeiere ? O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele XII-XIII, Cluj, 1932. Șerbănescu N.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
nr. 9-10, p. 109-127. Șotropa V., Tătarii în valea Rodnei, în AIINC, III, 1924-1925, p. 255-274. Ștefan Gh., Formarea poporului român, București, Editura politică, 1973. Ștefan Gh., I. Barnea, Dinogetia. I. Așezarea feudală timpurie de la Bisericuța-Garvăn, București, 1967. Ștefănescu Șt., "Întemeierea" Moldovei în istoriografia românească, în Studii 2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Așezarea feudală timpurie de la Bisericuța-Garvăn, București, 1967. Ștefănescu Șt., "Întemeierea" Moldovei în istoriografia românească, în Studii 2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în SAI, XVII, 1972, p. 94 și urm. Idem, Tradiția daco-romană și formarea statului românesc de-sine-stătător, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980. Tentiuc I., Populația din Moldova centrală în secolele

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934. Vuia Romulus, O legendă heraldică: legenda lui Dragoș, în AIINC, 1921-1922, p. 300-309. Vulpe Radu, De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 16-22. Xenopol A. D., Întemeierea țărilor române, în Rev. pentru ist., arh. și filolog. 3, 1885, 5, p. 1-28, 285-309. Idem, Un document asupra lui Bogdan, descălecătorul Moldovei, din 1349, în RIAF 3,vol. V, 1885, p. 166-170. Idem, Descălecarea Munteniei, în Viața Românească, VI

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
375 CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL XIII-LEA 379 Contextul extern 379 "Secolul mongol" (1241-1359) 384 Societatea românească 398 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea 406 Cruciadele și românii 418 Coloniile italiene la Marea Neagră 419 CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI 423 Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat 423 De ce au fost două state românești ? 425 Întemeierea statelor medievale românești 425 Țara Românească-"prima libertate românească" 427 Mitropolia Țării Românești 450 Întemeierea Moldovei"a doua libertate românească" 452

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
398 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea 406 Cruciadele și românii 418 Coloniile italiene la Marea Neagră 419 CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI 423 Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat 423 De ce au fost două state românești ? 425 Întemeierea statelor medievale românești 425 Țara Românească-"prima libertate românească" 427 Mitropolia Țării Românești 450 Întemeierea Moldovei"a doua libertate românească" 452 Moldova înainte de descălecat 453 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova 456 Mitropolia Moldovei 475 Întregirea Moldovei 476 BIBLIOGRAFIE 484 Pe ultima

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
italiene la Marea Neagră 419 CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI 423 Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat 423 De ce au fost două state românești ? 425 Întemeierea statelor medievale românești 425 Țara Românească-"prima libertate românească" 427 Mitropolia Țării Românești 450 Întemeierea Moldovei"a doua libertate românească" 452 Moldova înainte de descălecat 453 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova 456 Mitropolia Moldovei 475 Întregirea Moldovei 476 BIBLIOGRAFIE 484 Pe ultima pag de pus În aceeași colecție au apărut (selectiv): ATENTIE CUPRINSUL! 1

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690

și altele, printre care „Tribuna”, „Astra”, „Transilvania”. În asociere cu Șt. N. Ricman scoate la Caracal periodicul „Vremea” (până în 1931 figurând numai el ca director), iar cu Eugen Constant, la Sibiu, „Provincia literară” (1932-1934) și „Armonia literară”. A contribuit la întemeierea grupării sibiene „Thesis” (1931). Alături de Șt. N. Ricman, Fr. Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a județului Romanați. Ca profesor de administrație și legislație militară, a întocmit, singur sau în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a

CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735

Arieșul” (Turda), colaborează la „Patria”, „Darul vremii” și „Herald”, „Fruncea”, apoi la „Gând românesc” „Universul literar”, „Curentul literar”, „Blajul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”, iar după război, la „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „România literară”. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla

COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764

ca revistă literară (14-15/1926). Al. Hodoș este autorul necrologului La moartea lui I. Slavici (15-16/1925), urmat de tipărirea unei povestiri a acestuia, Ileana cea șireată. Dintre articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui Avram Iancu (16/1922), 60 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu (9-10/1924). La „Cronica științifică” e schițat un proiect pentru o călătorie în Lună (7/1922). În definirea profilului

COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818

folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al

CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6. A.C.

CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6. A.C.

CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767

la stratul prim, întunecat, din care, prin revoltă și sete de absolut, se ridică omul (Testament). Extremele între care se zbate el sunt „bolnava și palida maimuță” și Mântuitorul - prefigurarea și transfigurarea omenescului (Cei doi orbi). Revolta ca prag al întemeierii („E-ndreptățirea ramurei obscure/ Ieșită la lumină din pădure/ Și dând în vârf, ca un ciorchin de negi,/ Rodul durerii de vecii întregi.”) și voința de a aprofunda „realitatea omului” prin asumarea contradicțiilor, a zbuciumului („Ca un norod de pașnici și

ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983

la D. Anghel, dar și altele care imaginează subiecte din epoci legendare, în reconstituiri cu un caracter fantast. Mai târziu, în romanele Biciul lui Dumnezeu (1884) și Fontana zinelor (1896), unul despre domnia lui Vlad Țepeș, celălalt coborând spre vremea întemeierii Moldovei, B. oscilează între adevărul istoric și scenariul fabulos. Cel mai cunoscut în epocă a fost un alt roman al lui, Misterele Bucureștilor (I-III, 1862-1864). Semnificativ este că, până la 1860, poligraful a dat versiuni românești după romanele unor scriitori

BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056

poeților Văcărești, dar și a unor lucrări de literatură modernă, Ion Ghica, cel care a oferit manuscrisele unor lucrări ale lui N. Bălcescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, dar și ale altor revoluționari pașoptiști. De numele lui D. A. Sturdza este legată întemeierea cabinetelor numismatic, de stampe, de cartografie, precum și a fondului de documente istorice, tot el făcând donații deosebit de valoroase ce proveneau atât din colecțiile proprii, cât și din fondurile de carte veche și manuscrise descoperite la diferite mănăstiri și biserici din

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251

Prin ipohondrie se înțelege după A. Athanasiu: a) starea de supraevaluare (cu anxietate și îngrijorare) a unor tulburări existente somatice și psihice, dar obiectiv lipsite de importanță; b) un tip al comportării sufletești; bolnavul care se plânge medicului fără o întemeiere obiectivă. Omul “poate să fie ipohondrie” deoarece este o ființă “îngrijorată”. Grija referitoare la corp corespunde oarecum grijii pentru mântuirea sufletului - o caricatură a “anxietății existențiale” (Weitbre Cht.). Ipohondricul este incomod pentru medic. De exemplu: există ipohondricul capabil să sâcâie

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

să-și întinză supremația și asupra poporului românesc, iar silințele lui prinseră greutate și succes în măsura. În care sporea puterea și însemnătatea primatului roman, se-ntăriră îndeosebi după ruptura deplină cu biserica grecească (1054) și preced cu mult epoca întemeierii celor două principate românești, Moldova și Valahia. Căsătoriile regilor maghiari de lege catolică Bela III (1175 - 1196) și Bela IV (1235 - 1270) cu prințese bizantine de lege grecească, a celui dintâi cu Anna Comnena, a celui din urmă cu Maria

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]