2,648 matches
-
Institutului Politehnic din București (1955- 1960) și Facultatea de Filosofie a Universității bucureștene, luându-și licența în 1968 și doctoratul în 1971. Lucrează doi ani ca inginer, apoi ca redactor la ziarul brașovean „Drum nou” (1962-1965), numărându-se ulterior printre întemeietorii revistei „Astra”, al cărei redactor-șef este în 1974. Concomitent predă filosofia la Universitatea din Brașov (1969-1975), apoi se transferă la Institutul de Filosofie din București. Valorificând perspectivele deschise de tehnologia computerelor, s-a ocupat de sunetul de sinteză și
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
și a pionieratului intelectual, precum și un veritabil talent organizatoric. P. este membru fondator (împreună cu Ion Pop și Ion Vartic) al cenaclului și al revistei „Echinox”(1968), deținând și funcția de redactor-șef (1973-1983), fondator și director al Editurii Echinox (1990), întemeietor și director al Centrului de Analiza Textului de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, fondator și director al revistei „Studi italo-romeni”(1997), coordonator al colecției „Bibliotheca romanica” a Editurii Dacia (1990), inițiator și coordonator al Enciclopediei relațiilor culturale româno-italiene, coordonator - în
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
În 1861 Astra îl desemnează membru de onoare. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Român. În 1870 va fi primit în Societatea Academică Română, cu un discurs de recepție despre Gh. Lazăr. E unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice din București și ai Muzeului Național de Antichități. Destoinic discipol al lui Gh. Lazăr, P. s-a devotat de-a lungul întregii vieți învățământului românesc. În calitatea sa de director al Eforiei Școalelor (1832-1848), s-a străduit să
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
despre O scrisoare pierdută și un raport academic în favoarea premierii volumului Momente. Este și autorul unui amplu studiu monografic intitulat Teatrul la români (I-II, 1897-1898), unde, folosindu-se de o bibliografie extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a realizat și reușite traduceri din Horațiu, modernizând prozodia antică, adoptând versul, ritmul modern și chiar rima. A proiectat să tălmăcească în întregime opera scriitorului
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri și
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile lor extremiste, antiobiective, atrag atenția asupra unui aspect important: realitatea socială se constituie prin intermediul unor mecanisme cognitive, atât individuale, cât și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și În sociologia din cel mai imediat prezent. În sensul „reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Încheiere ar trebui să afirm că scrierea acestor rânduri a fost impulsionată de o triplă aniversare: 125 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti, 80 de ani de la prima ieșire monografistă, la Goicea Mare, și 50 de ani de la moartea Întemeietorului școlii. Dar, de fapt, aceste gânduri mă preocupă de mult timp. Acest an Însă poate fi Începutul unei discuții necesare și utile asupra moștenirii gustiste. Dan Dungaciu: Strategiile culturale și ocultarea politicului. Un model. Fundalul prestației pe care o evocăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aria de interferență geopolitică În care ne-a găsit și statornicit istoria, modelele sociologice occidentale, dar și cele orientale nu puteau să nu se facă simțite În țara noastră. Cu certitudine Însă, putem afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli sociologice occidentale printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plecat să observ pelerinajul ce se desfășura cu ocazia hramului Sfântului Ioan cel nou la Suceava, am constatat cu surprindere că participanții veniți din Maramureș sau din Năsăud erau mai numeroși decât localnicii; prezența lor continua o străveche tradiție locală. Întemeietorii statului moldovean sau al celui muntean, veniți din Transilvania, de peste munte, nu făceau decât să se ducă În partea cealaltă a unei regiuni ce avea ca centru Carpații, regiune familiară și cunoscută ansamblului populației românești de pe ambii versanți. Lungă vreme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din trecut identificate adesea cu confederațiile de vale, ce reuneau Într-o singură unitate socială satele aflate pe o vale. Și În acest fel de societate ideea de sânge supraviețuiește și urcă, de obicei, până la nivelul satului, care pomenește un Întemeietor de sat. În cazul unic al Țării Vrancei se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
singură unitate socială satele aflate pe o vale. Și În acest fel de societate ideea de sânge supraviețuiește și urcă, de obicei, până la nivelul satului, care pomenește un Întemeietor de sat. În cazul unic al Țării Vrancei se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nivelul satului, care pomenește un Întemeietor de sat. În cazul unic al Țării Vrancei se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui În viață. Într-o societate tribală fiecare membru poate să urce la Întemeietorului neamului, fratriei, tribului. Se cunosc și În secolul al XIX
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se citează un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui În viață. Într-o societate tribală fiecare membru poate să urce la Întemeietorului neamului, fratriei, tribului. Se cunosc și În secolul al XIX-lea neamurile, dar caracterul lor nerealist este evident, Întrucât se clasează ca aparținând unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui În viață. Într-o societate tribală fiecare membru poate să urce la Întemeietorului neamului, fratriei, tribului. Se cunosc și În secolul al XIX-lea neamurile, dar caracterul lor nerealist este evident, Întrucât se clasează ca aparținând unui aceluiași neam persoane care nu sunt rude de sânge. Ansamblul societăților tribale sud-est-europene evoluează spre societăți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Crnagora (nume geografic indicând, de fapt, o confederație tribală) debine statul Muntenegrului. Numele strămoșului comun poate sta la originea unei regiuni, a unei așezări. Capitala, de pildă, are o legendă legată de numele unui erou eponim (care dă numele), Întemeietor, ciobanul Bucur. Orașul purta odinioară numele strămoșului la plural, indicând descedenții lui. Cu timpul, s-a uitat legenda de Întemeiere și ,,Bucureștii” (adică descendeții moșului Bucur) au devenit Bucureștiul, nume de așezare În care legătura cu Întemeietorul a fost uitată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care dă numele), Întemeietor, ciobanul Bucur. Orașul purta odinioară numele strămoșului la plural, indicând descedenții lui. Cu timpul, s-a uitat legenda de Întemeiere și ,,Bucureștii” (adică descendeții moșului Bucur) au devenit Bucureștiul, nume de așezare În care legătura cu Întemeietorul a fost uitată. Astfel de cazuri se regăsesc În multe alte locuri ale Sud-Estului european, exprimând o aceeași evoluție socială. Pretutindeni, Într-o societate tribală sau sătească, proprietatea pământului este În relație cu rudenia de sânge și e Întovărășită de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost de mai multe ori opera personală a „filosofilor”, așa, morala evreească este opera lui Moise; aceea a creștinismului este opera lui Iisus Hristos; aceea a budismului este plăsmuirea lui Budha; și așa mai departe, cu Luther, Calvin și cu Întemeietorii altor secte religioase; ca Raskolnicii din Rusia, mormonii din America, care inspiră totdeauna obștiilor lor oarecare principii morale particulare. Cum voim noi oare ca asemenea plăsmuiri absolut individuale să constituie științe? Dar să părăsim critica a ceea ce volumul ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o instalație de raze X. În același timp, învățământul de radiologie s-a extins și s-a organizat tot mai puternic. La Facultatea de Medicină din Iași, este numit profesor de radiologie Emil Radu, iar la Cluj profesorul Dimitrie Negru, întemeietorul învățământului radiologic din Transilvania și al primului Institut de Radiologie din România, fiind totodată autorul primului tratat complet de radiologie: “Radiodiagnostic, radiofizica, radioterapie”. În 1900 Roentgen este ales profesor și director al Institutului de Fizica al Universității din Munchen, iar
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
timp din cauza războiului, și secția de istorie-geografie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie, unde îi are profesori pe N. Iorga, D. Russo, G. Murnu, Dimitrie Onciu, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți. După licență (1922) activează ca profesor în învățământul secundar (fiind întemeietor și director de liceu), iar din 1934 își începe cariera universitară. Își luase doctoratul magna cum laude în 1932, cu teza Theodor Anastasie Cavallioti. Este fondator și ulterior director (1937-1948) al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (care va trece
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
generat de priveliști silvestre. Să îngropăm trecutul (1992) reconstituie, cu documente vii, coșmarul demolării satelor din jurul capitalei, iar Bătrânii nu mai sunt utili (1998) e o utopie înfățișând o așezare de bătrâni pe un munte. Deciși să își învingă condiția, întemeietorii ciudatei colonii își mențin „adolescența” sufletească făcând tot felul de proiecte temerare. Cine a furat o minge? (2002) e un roman despre copii. Sub titlul impropriu Dincolo de Lisabona (1992), proiectat să fie editat înainte de 1989, se evocă cifrat încercarea disperată
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
extracție autohtonă, precum și cascada de efecte comice, burlești vin dintr-o intuiție remarcabilă: cuvântului i se transferă rolul de prim-plan, vorba se autonomizează. P. creează, astfel, o lume în care forfota cuvintelor are dimensiuni puțin obișnuite. El intră, ca întemeietor, într-o familie de spirite căreia îi vor aparține Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. Povestea vorbei este o comedie a cuvintelor pure și în același timp o comedie umană integrală, făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
și în același timp o comedie umană integrală, făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de înțelepciune milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
secretar al Fundației „Regele Ferdinand I”. În 1935 se retrage la Piatra Neamț. Din 1898 a fost redactor la „Șezătoarea” (Fălticeni), unde a și debutat ca istoric literar (Notiță asupra manuscriptelor lui Ion Creangă, 1899). În 1908 s-a aflat între întemeietorii revistei „Ion Creangă” (Bârlad). Pe lângă revista „Șezătoarea”, a colaborat mai insistent la „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos” și „Ion Creangă”. În 1948 este ales membru de onoare al Academiei RPR. Întreaga activitate a lui K. este legată de studierea
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
excepțională, implică și ea acestă contradicție: nu numai năzuința de a fi cel dintâi, Marele Preot al culturii, dar și imposibilitatea de a se desprinde cu totul de trecut [...]. Structura însăși a operei lui Maiorescu este contradictorie: spiritului „religios” al întemeietorului îi răspunde spiritul „polemic” al celui care neagă. [...] Spiritul „religios” și cel „polemic” nu sunt însă, la Maiorescu, numai simultane: adesea, ele se confundă [...]. Dacă există o ratare, o renunțare în cazul lui Maiorescu, rădăcina ei trebuie căutată în zonele
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]