1,492 matches
-
milă la mînie e un spectru vast de nuanțe ale seducției și represiunii. Conachi le exaltă mai ales pe cele din urmă. Chiar seducția (cînd seducția vine din cealaltă parte) este resimțită ca o formă de agresiune. 12. O agresiune Întoarsă, ca toate celelalte, spre petrecere. Simptomele descrise pînă acum n-au nici un Înțeles dacă la capătul lor nu vedem ceea ce este esențial În această poezie jeluitoare: plăcerea, desfătarea, bucuria simțurilor bolnave de o boală dulce. SÎnt cîteva momente de jubilație
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întotdeauna mai rămâne ceva, conchise Efrem. Papi chicoti, ciocănind paharul gol cu unghiile ei lungi, sidefii. — Mie aici nu mi-a mai rămas nimic... Efrem se ridică, iar curcubeul se căzni, zadarnic, să se lipească de haina lui din piele întoarsă. — La fel ? întrebă, luându-i paharul. — Campari Orange, le explică Papi. E băutura în care oricine poate găsi ce-i place... — Te mulțumești cu atât ? întrebă Filip. Papi își dădu capul pe spate și râse. Apoi arătă, șăgalnic, spre bar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zice nimic despre asta. Poate că nu are cu ce să se laude... — Dar tu ? nu se lăsă Papi. Tu cu ce te lauzi ? Filip privi lung spre Cosmina și răspunse, fără să ascundă o aluzie tristă, ca o piramidă întoarsă : — Ei, ce m-aș mai lăuda eu... Shiva bătu din cele două aripi și se înălță deasupra tuturor. Astfel încât, combinând și creând din bucăți de gheață, felii de portocală și sticle destupate, barmanul dădu tuturor din puterea dansului său. Efrem
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ști exact ce vrea să spună. De aceea adăugă : Să pun muzică. Se întoarse spre etajeră. Penderecki, inițierea în moarte. Știi, îmi imaginez moartea ca pe o piramidă în trepte, cum sunt cele din Mexic, de pildă. Dar o piramidă întoarsă, pe care nu urci, ci, ca să ajungi la vârf, cobori. El nu o întrerupse. Făcea parte din tablou. — Ciudat, mai spuse Cosmina, nedezlipindu-și ochii de la fereastră. De ce nu mă mir că l-am găsit aici pe Penderecki ? De ce am, de la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată măreția lui. — E ceva de lucru aicea... — Vai de capul meu, se tângui chelul iar, trăgându-și fesul țuguiat ca pe un ciorap întors. Pârnaie se întoarse și ridică palma. Iadeș ! răcni celălalt, ca din gură de șarpe. — Așa că vezi, zise Pârnaie, lăsându-și palma jos și evaluând grohotișurile. Chisăliță întoarse pe verticală ceva ce odinioară fusese un sertar și nu era acum decât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că e mai rău de-atât... Calu se bosumflă brusc. Îl apucase tristețea de după. Ridică ochii spre muntele de gunoi, apoi trecu peste toți, așezați cum erau în jurul focului. Isaia privea prin fundul sticlei, la foc, ca printr-un ochean întors. Calu întinse degetul spre vale, acolo unde orașul fremăta, lăsând un vuiet surd, ca de mare spartă. — Ia uitați-vă ! exclamă. Ce de lumini ! Parcă a luat foc orașu’... Se ridicară, unul câte unul, și se uitară. Nu înțelegeau, așa că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
efecte", adică mirări, bătăi din palmă, râsete, schime ale feței, creând replici mimate. La fel proceda Gaittany. Când voia să indice excelența unei fapte sau a unui om despre care se vorbea, făcea cu mâna o spirală ascensivă. O spirală întoarsă, descensivă, însemna discreditare. Dacă cineva cânta la pian, Gaittany își lăsa capul cu ochii închiși pe speteaza scaunului, extaziat și plin de o fericire teatrală, și cu degetele mâinii drepte în vânt schița gestul execuției pe claviatură. Avea grijă totuși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
probabil spre a-și face o idee de similitudinea sau diferența dintre cele două apartamente, de acolo foarte repede trecură alături la Gulimănescu, fără a fi văzuți de Dan Bogdan, din cauză că locuințele se sprijineau spate în spate, una fiind replica întoarsă a celeilalte. La Gulimănescu șezură mai îndelung, își făcură unele proiecte și trecură în birou chiar la tratative cu privire la contract. Reprezentantul oferi din proprie inițiativă o chirie disproporționat de mare față de valoarea localului, la care Gulimănescu, lacom, mai reclamă un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prezența lui e întotdeauna sărbătoare; din nefericire, câmpul său de activitate îmi e complet refuzat, iar el e atât de absorbit în arhitectura lui, încît nu acceptă prezența profanilor. De departe, totuși, îmi inspiră o filozofie, chiar și în formă întoarsă. Deci așa au stat lucrurile cu profesorii. Într-o zi, la o singură oră, ca suplinitor improvizat, a venit în clasă Gavrilcea, în locul profesorului de istorie. Pentru mine a fost o revelație. Un moment sufletesc crucial. În loc să examineze sau să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în câte patru grupuri pe cele patru direcții ale răscrucii. În urmă, pe șosea, s-a postat undeva și acuzatul. Când trăsura subprefectului a fost zărită venind dinspre oraș, căruța cu boi a fost împinsă drept în răspântie și astfel întoarsă ca din încăpățînarea vitelor, încît s-a izbit de oiște și s-a pus de-a curmezișul trăsurii. La acest semnal, cele patru grupuri formate din oameni ai acuzatului, toți cu căciulile trase pe frunte și nerași, ca să nu fie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sumbru, experiența noastră este perimată. Deși madam Pomponescu declara a voi să protesteze contra necuviinței lui Gaittany, Pomponescu ordonă subretei să ducă toate proiectele în odaia de lucru și să le așeze lângă un perete, unul peste altul, cu fețele întoarse. Găsi că nimeni nu este obligat a primi o donație pe care n-o apreciază. Imaginile din câmpul arhitecturii începură să devină odioase fostului ministru, care, spre a se distra, încercă să facă lectură. Neorientat în literatura mai nouă, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la toate gândurile lui. Neștiind aceasta, Ioanide închipuia, plimbîndu-se prin casă, un exemplu mai pregnant. Trimitea în gând pe Elvira să vadă ce este cu începutul de incendiu care i se spusese că izbucnise la primăria construită de el. Elvira, întoarsă acasă, își vedea liniștită de treabă și ștergea bibelourile de praf. "Ai fost în oraș?" întreba Ioanide impacient. "Da, Ioanide, e o vreme mizerabilă." "Asta văd eu și de aici." " Ce vezi de aici e simplu spectacol într-un fotoliu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cinci lei, neavând mărunțiș. Olteanul își deplasa căciula pe cap, uimit de așa memorie. Erminia nu proceda astfel din avariție, ci din sentimentul exactității și al justiției. Și - ce e mai ciudat - delicata, dezinteresata Erminia se căina de ciudă când, întoarsă acasă, băga de seamă că a fost înșelată la un magazin, reținîndu-i-se mai mult. Uneori, dacă mai era posibil, mergea să reclame. "Îngerii, zicea Ioanide, au în iconografii aspect efeminat ca să se poată înțelege de ce sunt implacabili. Numai cine are
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
355 franci, iar în 1960, 64 835 franci. În sfârșit, putem estima că în 1961 profitul adus de cafea se va ridica la minimum 400 000 franci. Trebuie adăugată la aceste două surse bănești masa monetară reprezentată de economia citadinilor întorși pentru a se instala în sat. Ei au fost patru 132. Să încercăm să facem o estimare foarte superficială a banilor ajunși la Okelataka în timpul anului 1960. Nu putem cunoaște ce s-a primit la nivelul jocului de prestații familiale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aleatoriu în alte zone în scrisul lui Caragiale. Astfel, încheierea din Cănuță, om sucit poate suporta în anumite cazuri o dublă interpretare, exprimată pe rând de popă și de nevastă. La parastasul de șapte ani, oasele lui Cănuță sunt găsite întoarse în coșciug: ,,hârca sta-n sus, și țurloaiele erau pornite către grătarul oaselor’’. Explicația pozitivă, respectiv aceea, sinistră, a îngropatului de viu, nu este oferită singură, alături de ea o putem regăsi și pe cea alegorică: oasele se întorc în coșciug
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
realitate, în nerecunoștință, iar apoi, când își dau seama de toată stricăciunea omenească, se ridică la o îngăduință care e ultima treaptă de dispreț. Recunoștința îmbracă trei forme: un sentiment din adâncul inimii, o expresie de mulțumire și un dar întors. Recunoștința este cea mai neînsemnată virtute, iar lipsa ei, cel mai mare viciu. Dacă oamenii vrednici nu sunt niciodată lipsiți de recunoștință, nerecunoștința este o slăbiciune atât de răspândită, încât, dacă ar fi să-i condamnăm pe toți nerecunoscătorii din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
tapetat la fel, o deschizătură pătrată într-unul din pereți, la înălțimea capului. Încerc să mă ridic în deschizătură, dar de fiecare dată mâinile și coatele îmi alunecă pe carnea însîngerată și recad în "visceralitatea" camerei, în acest trup uriaș, întors, ca o mănușă, pe dos. Alunec și cad fără încetare, tăvălindu-mă în carnea vie. Cel mai frumos vis din viața mea este subsumabil ideii de instanță protectoare, și el mi-a insuflat cel puțin o vreme certitudinea că urmează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
străjuit de ambele părți de brazi uriași pudrați cu alb și sufocat de ghirlande și lumini. A aruncat o privire piezișă pe sub sprâncene, a mârâit și a declarat că nu e tentat să treacă pragul acestei lumi. Am făcut cale întoarsă. Apoi ne-am despărțit din nou. El a revenit în România, eu am rămas încă un an în Germania. Sejurul din Heidelberg nu schimbase mare lucru între noi. Când am ajuns, în pubertatea lui, să stăm mai mult unul cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
opusul absolut al imaginilor îndelung vernisate, misterioase și melancolice. Numai că bucuria taclalei, aparența dăruirii integrale în ceremonialul petrecerii, indiscreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în sfârșit, senzația pe care o lasă neavizaților că trăiește ca o mănușă întoarsă, maschează de fapt un eu distant, enorm de pudic și lesne de rănit. De aceea, când scrie, se evită și tot ce își are originea în intimitatea ființei lui este deturnat către un registru impersonal. Jurnalul de la Tescani este un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei le-au înțeles pre dos, pentru că țesătura falselor noțiuni fundamentale i-au făcut incapabili de a cugeta drept. Cine nu știe acuzațiunea ce ni se face nouă românilor pentru că solicităm pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru dînșii? Ce întoarsă, ce minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineși croiește o virtute! Tot ce constituie viața lor internă e o minciună. De ce să ne mirăm dacă alegerea la ei înseamnă beție, bătaie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șbuneț pe care divinitatea le creează pentru noi și pe care natura ni le pune la Îndemână, de unele ne lipsește. Mai corect spus, materia Însăși este În sine perisabilă, supusă degradării. Foarte adesea materia, supusă fiind pieirii, face cale Întoarsă, degradându-se. Originea acestui proces are o cauză superioară. După părerea mea, perisabilitatea forțelor profetice și dispariția lor au o altă cauză. Zeul Îi dăruiește omului multe și mari calități. Nici una dintre ele nu este veșnică. Așa Încât dispariția forțelor profetice
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în afara județului), scoate săptămânalul Bârladul, donator de carte, documentarist multilateral. Avram D.Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare personalitate a științei viticole românești, aproape 30 de cărți, putere de creație de excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
rare) mai multe puncte de intersecție a curbei cererii cu cea a ofertei. Este suficient pentru aceasta ca una dintre cele două curbe să fie anormală. În figura 3 se prezintă o curbă normală a cererii și o curbă anormală (întoarsă sau pliată) a ofertei<footnote O curbă anormală a ofertei este aceea care prezintă atât porțiuni ascendente, cât și porțiuni descendente. Este, de exemplu, cazul ofertei de muncă unde sporirea salariului antrenează o creșterea a ofertei de muncă, dar după
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]