104,540 matches
-
înțeles de ce el n-a vrut să mai treacă prin Zumikon. Putea fi însă de un devotament, de o fidelitate, și de o generozitate incomparabile. Pe renumitul scriitor și muzicolog Luigi Magnani, după cum mi-a relatat el însuși, l-a întrebat într-un rând cum se face că de la o vreme nu o mai vede la Salzburg pe mama acestuia. Ť - Și este greu să se deplaseze și regretă atât de mult că nu mai poate veni să vă admire cântândť
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Oreste, d'Ajace. Teribilă prin chemarea dezastrului cosmic de către eroina trădată în dragoste, teribilă prin dificultatea vocală pe care o implică. Nu-mi venea să cred, dar nu m-a oprit niciodată. - Ai cântat rolul ăsta pe scenă?, m-a întrebat. - Nu, dar poate l-am cântat într-o viață anterioară, i-am răspuns râzând. - Sunt convinsăť, a zis ea. Iar când am întrebat-o cine a fost o mare Elettra, mi-a spus: - Nu-mi amintesc dacă Elisabeth Grummer a
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
venea să cred, dar nu m-a oprit niciodată. - Ai cântat rolul ăsta pe scenă?, m-a întrebat. - Nu, dar poate l-am cântat într-o viață anterioară, i-am răspuns râzând. - Sunt convinsăť, a zis ea. Iar când am întrebat-o cine a fost o mare Elettra, mi-a spus: - Nu-mi amintesc dacă Elisabeth Grummer a cântat sau nu rolul Elettrei. Și a adăugat spre uluirea mea și a celor de față: - Dacă nu, vei fi prima. Nu știu
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa?): Adrian Cioroianu, Rose Marie Mociornița, Tudor Octavian, Horia Roman Patapievici, Dan Pavel, Sandra Pralong (- Cine-i doamna?, mă întreabă Haralampy în șoaptă, enervându-mă...) și Liviu Mihaiu - participantul din urmă fiind, conform nestrămutatului precept biblic, primul (la publicația "Academia Cațavencu"!)... Din nefericire, și suportând orice oprobriu public, din cauza situației atmosferice ( plus 37 de grade Celsius în sufragerie), niciunul dintre
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
cum sunt ele,... tăticule,... - că am un fecior bun și mă ia și așa, cu respect - cum credeți că i se părea lui, când vedea iar pământ, și tăcu, așteptând. Tăcui și eu făcându-mă că mă gândesc. Cum?, am întrebat serios. - Ca atunci - a zis - când își zbârcește calu-pielea, ca să alunge musca...
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
un dar și că trebuie să fim atenți ce facem cu el. Cum trăim, este teribil dacă descoperim valoarea lui CUM. Cred că Virgil a avut șansa ca, de la un moment dat, să intre în lumea lui "cum". M-a întrebat, acum cîțiva ani, ce regret cel mai mult. Reținerea de a spune ce simt față de oamenii pe care îi iubesc, i-am răspuns fără nici o ezitare. M-a luat în brațe. I-am promis că fac eforturi să nu mai
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
scris Ibrăileanu, de critica franceză de la mijlocul secolului al XX-lea, Picon, Genet. Aproape merg cu aceleași cuvinte despre personajul la Proust, aceleași cuvinte folosite de Ibrăileanu. - Iată, ne apropiem de sfîșitul divanului nostru. Aș vrea în încheiere să vă întreb, ca pe un om care a străbătut un lung drum prin istoria românească, unul marcat de multe rupturi și prăbușiri, de pierdere a speranței binelui, cum vedeti ziua de mîine a românilor? - Bună, dacă fiecare dintre noi își va face
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
lui de a opta, cu alte cuvinte, divina lui libertate este în continuare încălcată de diletantismul celor cu creierele colbuite, mândri vrăjmași ai memoriei și demnității spiritului, mulțumiți de a face ceva ce nu pot în realitate face. L-am întrebat de una, de alta. Mi-a spus că din când în când mai iese cu Chopin la o ,partita" de Bach, că mai comentează cu Cherubini ori Bizet avatarurile genului liric sau că dialoghează cu Poulenc pe marginea destinului muzicii
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
Chopin la o ,partita" de Bach, că mai comentează cu Cherubini ori Bizet avatarurile genului liric sau că dialoghează cu Poulenc pe marginea destinului muzicii contemporane. S-a făcut că ne-am luat cu vorba și am uitat să-l întreb dacă și-ar mai dori să se întoarcă la Tescani, acolo unde inițial intențioase să-și doarmă somnul de veci. Ne-am despărțit, nu înainte de a îndepărta promoroaca de pe lespedea-i rece, modestă (poate prea modestă), mulțumindu-i pentru mărinimia
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
aranjamentele sonore astfel încât maleabilitatea și productivitatea fiecărui membru al familiei celor patru saxofoane să facă obiectul unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese. Necredincios (cum din păcate sunt), dar și curios (cum aș vrea să fiu) m-am întrebat la final ce a reprezentat în definitiv concertul din Sala Jaques Brel: spectacol de revistă, teatru instrumental, cabaret-show sau concert pur și simplu? Ieșind în ploaia de afară m-au picurat cuvintele lui Proust: ,Muzica este o lume ce pentru
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
și justificată ca refuz al ipocriziei, în fine, înțelepciunea unui septuagenar pe cât de pudic, pe atât de vulnerabil, cu alte cuvinte, imposibil de înduplecat în sfioșenia și în decența lui nevinovate, dar lesne de atacat și de lezat. M-am întrebat dacă, dincolo de bucuria de a fi împreună, de reperele și referințele comune, se mai cuibărește ceva care, stilistic vorbind, ne-ar putea aduna și lega. Adevărul este că Radu Stan și cu mine suntem într-un anume fel foarte singuri
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
care le aranja promovări spectaculoase, îi dota cu apartamente și le îngăduia să călătorească în voie în străinătate. propos de călătorii: într-o discuție din 25 noiembrie 1982 despre "Europa Liberă", A. B. / Augustin Buzura se adresează securistului: "S-a întrebat și el de ce unii dialoghează cu cei de la Europa Liberă, de ce bat la ușa lor El este de bună credință și nu poate crede că o mare valoare, un mare talent poate să fie un dușman al țării, al societății
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
mai rare și se referă tot la mijloace de transport - "așa că au adus o rablă de microbuz" (poezie.ro); "o rablă de elicopter rusesc a provocat un accident aviatic" (gardianul.ro) - sau în genere la aparate, instrumente, obiecte tehnice: "am întrebat dacă n-au cumva o rablă de calculator fără monitor și care nu-i trebuie nicicui" (moldova.net). Tipică este - ca în exemplele de mai sus - folosirea termenului ca epitet depreciativ, cu precizarea obiectului, în construcția o rablă de... În
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris despre această întrebare fără răspuns: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se revarsă peste maluri, dacă Nilul inundă ogoarele, dacă cerul nu trimite ploaie, dacă pământul se cutremură, dacă e foamete, dacă se ivește vreo molimă, îndată se strigă: (christianos ad leonem) La leu cu creștinii! Atâția la unul singur? Vă întreb: înainte de Tiberiu, adică înainte de venirea lui Hristos, câte nenorociri nu s-au abătut asupra pământului și asupra orașelor?” (Tertulian, Apologeticul, XL, 23, în PSB, vol. 3, p. 95) Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori „Iar Iisus auzind S-a dus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
al celor dimpreună cu el, V, 2-5, în PSB, vol. 11, p. 144) „Iar proconsulul, stând pe scaunul de judecată, a zis: Cum te numești? Fericitul a spus: Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp. Proconsulul a spus: ÎȚi sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ori te pun la chinuri. Montanus răspunse: Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos. Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri; și când era mai crud muncit, Probus îl întrebă: Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor? Montanus răspunse: Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfit”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, presviterul din Singidunum, un preot daco-roman, în PSB, vol. 11, p. 188) ,, Atât de departe era
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din partea împăratului: o slujbă de frunte în oștire, belșug de bani, tot ce-ar fi voit. Când prefectul a văzut că nu i-a reușit încercarea (că fericitul bărbat la auzul făgăduințelor a râs de nebunia lui și l-a întrebat dacă socoate că i ar putea da ceva de aceeași valoare cu împărăția cerurilor), atunci mânia lui n-a mai cunoscut margini”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 530
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, în PSB, vol. 72, p. 298) „Pe când erau cu toții duși la moarte, venind mai marele magilor, îi întreba pe ei dacă vor să trăiască și să aducă închinare regelui, și soarelui. Și cum nici unul nu alegea asemenea viață, călăii pregăteau martiriul morții. Simion, care era de față, îi îmbărbăta pe toți și vorbea despre înviere și evlavie și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. 75, p. 418) „După ce a trecut un an, faptele lui (ale diaconului Veniamin - n.n.) au fost aduse la cunoștința regelui. Adus la el, i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să mai aștepte, pentru a învăța și a întări poporul. Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: Doamne, unde mergi? A răspuns Hristos: Vin să Mă răstignesc a doua oară. Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. Ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14, în PSB, vol. 53, p. 118-119) „... venind (Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
religios, cap. 18, în PSB, vol. 30, p. 314-315) „Ba mai mult, (împăratul păgân Iulian Apostatul - n.n.) a poruncit ca Teodor să fie scos din închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături foarte crude. El însă a răspuns că la început a simțit ceva durere, apoi, ah, s-a arătat cineva, care ștergea mereu sudoarea de pe fața lui cu o pânză moale
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
scoase și dezgropate și erau mutate cu mare cinste la basilica ambroziană, nu numai aceia care erau zdruncinați de duhuri necurate se vindecau, după mărturisirea acelorași demoni, dar chiar un orb de mai mulți ani, foarte cunoscut în cetatea sa, întrebând care era cauza pentru care poporul se agită cu veselie, auzind răspunsul, a sărit și a rugat pe călăuza sa să-l ducă acolo. Dus acolo, a obținut să i se permită să atingă cu batista sa sicriul sfinților care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
când e vorba să vânezi nu un animal, ci un frate duhovnicesc, pentru care a murit Hristos, și să-l scapi de la pieire? Și n-ai nevoie să străbați dealuri și munți, ci doar să ieși pe poarta cetății! Te întreb: Mai poți avea oare iertare? N-auzi pe un înțelept că sfătuiește și spune: Este rușine aducătoare de păcat (Înț. Sir., 4, 23). Te temi să nu te Țină cineva de rău? Dă vina pe mine! Spune: Așa mi-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]