3,589 matches
-
aspect politic. Iar rezultatul ei final a fost, fără îndoială, cedarea terenului de către întreprinzătorii inițiali - la început în materie de finanțe, iar apoi în materie de conținut, inclusiv de conținut ideologic - în favoarea capitalului internațional sau al capitalului autohton. În prezent, întreprinzătorii „liberi” și „independenți” autohtoni au fost fie eliminați, fie împinși către zona marginală a presei locale, fie ea scrisă sau audio-video. Iar confruntarea care are loc - și a cărei miză este suficient de mare pentru a deveni o temă majoră
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a integrării occidentale a României - se poartă între capitalul autohton, aflat în pierdere semnificativă de influență, și capitalul străin, în plină ascensiune. În același timp, chiar dacă unii dintre cei care s-au lansat încă din primii ani ai tranziției ca întreprinzători pe piața mass-media au devenit cu adevărat bogați, nici unul dintre ei nu a devenit un capitalist autohton important, prin capitalul pe care îl controlează și prin mărimea pieței pe care o domină. Iar bogățiile acumulate pe această piață nu s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei nu a devenit un capitalist autohton important, prin capitalul pe care îl controlează și prin mărimea pieței pe care o domină. Iar bogățiile acumulate pe această piață nu s-au transformat în capital semnificativ nici în alte domenii. Insuccesul întreprinzătorilor români care ținteau capitalul deținut de populație pentru cheltuielile zilnice a fost asigurat mai întâi de faptul că le lipsea capitalul necesar pentru extinderea vânzărilor cu amănuntul, apoi de obstacolele ridicate de economia socialistă - care a amânat multă vreme privatizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ridicată marelui capital - de regulă străin sau în asociere cu cel străin - în defavoarea micului capital autohton. Când, în 2000, primarul Capitalei, în prezent președinele României, a decis desființarea spațiilor comerciale improvizate, așa-numitele „chioșcuri”, care reprezentau coloana vertebrală a noilor întreprinzători români din domeniul comerțului cu amănuntul, el nu a introdus o nouă politică în domeniu, ci doar a confirmat-o pe cea existentă și care deja acționa, de ani buni, în favoarea marelui capital. Iar marele capital venea fie din surse
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doar a confirmat-o pe cea existentă și care deja acționa, de ani buni, în favoarea marelui capital. Iar marele capital venea fie din surse internaționale, fie din asocierea surselor internaționale cu rarele lor legături autohtone. „Lovitura de grație” pentru micii întreprinzători autohtoni a venit însă din partea capitalului străin, care dispunea nu doar de capitaluri net superioare ca volum, dar și de o expertiză superioară în materie de desfaceri cu amănuntul, concretizată în ceea ce este îndeobște cunoscut sub numele de „supermarket” sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și voință politică, autoritățile românești au făcut cam tot ce le-a stat în putință pentru a menține o astfel de imagine. Văzută și tratată mai ales ca o piață de desfacere pentru produsele occidentale, piața românească a favorizat acei întreprinzători care au fost capabili să importe și să desfacă pe piața pentru populație produse pe scară largă. Iar aceștia au fost cei care au reușit să reprezinte pe piața românească marile firme producătoare străine. Doar în primii doi ani de după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să reprezinte pe piața românească marile firme producătoare străine. Doar în primii doi ani de după revoluție, pe piața românească s-au vândut peste un milion de televizoare color, toate din import, cea mai mare parte prin intermediul unui mic număr de întreprinzători autohtoni ce funcționau ca reprezentanți ai firmelor producătoare. Avuțiile astfel formate au devenit capital, dar el nu a rămas să domine sectorul comerțului cu populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
10% din populația țării, dar asigura jumătate din vânzările de produse nealimentare din întreaga țară. Iar în cei zece ani de tranziție care au precedat pătrunderea pe scară largă a capitalului străin în vânzările cu amănuntul pe piața românească, micii întreprinzători iviți imediat după revoluție nu au putut acumula suficient capital și suficientă expertiză pentru a face față corporațiilor. Cu atât mai mult cu cât, din a doua jumătate a primului deceniu al tranziției, sprijinul politic pe care îl primiseră la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orice soluție în această privință trebuia să îndeplinească trei condiții esențiale. În primul rând, era necesară o construcție instituțională, cu atât mai ușor de realizat cu cât legislația națională prezenta mari lipsuri în domeniul gestionării private a banilor populației. Primii întreprinzători în domeniu și-au construit instituțiile pur și simplu inventând forme ad-hoc pe care mai târziu autoritățile s-au străduit să le legifereze, în contextul dificil în care autorităților le lipsea orice experiență în domeniu, iar cei reglementați aveau deja
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rețele de colectare vaste, bine organizate și eficiente. Iar înființarea unor asemenea rețele necesită investiții considerabile și perioade relativ mari de timp pentru a recupera cheltuielile din profit. De aceea, în acest domeniu foarte rar avem de a face cu întreprinzători care pornesc de la zero și se dezvoltă până în momentul în care devin semnificativi, sau cu treceri spectaculoase de la stadiul de „chioșc” la stadiul de instituție financiară. Deși există cel puțin o excepție remarcabilă în acest sens. În schimb, avem de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltă până în momentul în care devin semnificativi, sau cu treceri spectaculoase de la stadiul de „chioșc” la stadiul de instituție financiară. Deși există cel puțin o excepție remarcabilă în acest sens. În schimb, avem de a face cu asocieri ale unor întreprinzători autohtoni cu capitalul străin, mai mare sau mai mic, inițial provenit din Orientul Apropiat, iar mai târziu din Occident. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, a treia condiție care trebuie îndeplinită este motivarea populației să-și cedeze economiile sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capital străin pe piața românească întăreau această convingere. Ea, însă, era adevărată într-o singură privință: singurii bani care „pluteau” pe piață și puteau fi colectați erau banii populației. Iar colectorii lor nu era populația, ci un mic grup de întreprinzători privați care au făcut din această colectare o profesie. Iar pentru a-i colecta au utilizat motivația îmbogățirii fără muncă. Statul însuși nu a procedat astfel atunci când s-a împrumutat de la populație pe scară largă, lansând pe piață obligațiuni de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca urmare a tendinței României de a adera la Uniunea Europeană. „Chioșcurile” de schimb valutar care au împânzit România imediat după liberalizarea schimbului de monedă nu au fost, totuși, o afacere prioritar românească. Principalii artizani ai procesului au fost mai degrabă întreprinzătorii mici și medii veniți în România din Orientul Apropiat, mai experimentați în privința piețelor monetare și ale schimbului de monedă. Această activitate a avut o dezvoltare rapidă. Populația, precum și un mare număr de firme, mai ales mici și mijlocii, au trecut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
depășind-o repede pe cea a oficiilor de schimb ale băncilor, care, fiind mai puțin interesate în desfacerea cu amănuntul a acestor servicii și fiind nevoite să respecte condițiile legale de schimb, au trebuit să lase piața schimbului valutar pe seama întreprinzătorilor specializați. În 1991, primul lor an de funcționare, oficiile de schimb valutar au cumulat o cifră de afaceri de 36 milioane $, depășind cu puțin pe cea a băncilor comerciale (34 milioane $). După care, însă, s-au instalat solid pe piață
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
excepțională. Cea de a doua „rețea de chioșcuri” care s-a dezvoltat rapid după 1989 a fost cea a amanetului, adică a posibilității de a transforma rapid obiectele de valoare în bani. Aceasta a aparținut în mult mai mare măsură întreprinzătorilor autohtoni decât celor străini. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, imediat după revoluție s-a dezvoltat camăta, în forma unui sistem informal de împrumuturi cu dobândă mare, facilitat, pe de o parte, de lipsa de credit pentru populație pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației și apoi să-i redistribuie în favoarea unui număr mic de potențiali capitaliști. Cei mai mulți dintre ei se vor îmbogăți, dar nu vor reuși să rămână capitaliști. O mică parte, însă, vor avea succes. Primul mecanism de acest fel utilizat de „întreprinzători” este jocul piramidal, care piramidal presupune creșterea în progresie geometrică a numărului celor care depun bani într-o instituție, în schimbul promisiunii că vor primi înapoi, după o perioadă de timp, o sumă mult mai mare. Aceste sume mai mari se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avantajoase clienților, ceea ce a atras și un număr însemnat de depuneri ale populației. O bună parte dintre băncile private nu au funcționat altfel decât tot asemenea unor jocuri piramidale: au colectat bani din toate sursele posibile - de la populație, de la micii întreprinzători și, de câte ori au putut, din surse publice -, canalizându-i apoi spre un număr de capitaliști, de regulă autohtoni, dar și străini, pe care i-au finanțat în condiții deopotrivă preferențiale și ilegale. Primul faliment bancar care a avut loc în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
colectare) mai lent (căci concentrările de fonduri se făceau în timp), iar sumele concentrate nu erau, de regulă, foarte mari. Dar erau semnificative și prezentau avantajul de a fi relativ la adăpost față de intervențiile politicii și ale autorităților statului. În raport cu micii întreprinzători și cu desfacerile cu amănuntul, concentrarea economiilor populației și a fondurilor private se diferenția esențial prin mărimea capitalurilor redistribuite concentrat. În vreme ce micii întreprinzători au avut o contribuție minoră la producerea marelui capital autohton, aceste mecanisme de colectare a fondurilor de la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și prezentau avantajul de a fi relativ la adăpost față de intervențiile politicii și ale autorităților statului. În raport cu micii întreprinzători și cu desfacerile cu amănuntul, concentrarea economiilor populației și a fondurilor private se diferenția esențial prin mărimea capitalurilor redistribuite concentrat. În vreme ce micii întreprinzători au avut o contribuție minoră la producerea marelui capital autohton, aceste mecanisme de colectare a fondurilor de la populație au avut, dimpotrivă, o contribuție majoră la formarea unei noi clase de capitaliști români. Într-o măsură mai mare sau mai mică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să colecteze de la zecile sau sutele de mii de acționari ai unei societăți certificatele de proprietate sau cupoanele deținute de aceștia. De altfel, cel puțin în privința cupoanelor, care erau nominale, procedeul era complet ilegal, ceea ce nu îi împiedica însă pe întreprinzătorii autohtoni să le achiziționeze, împreună cu o procură care îi dădea voie noului proprietar să le utilizeze „în numele” proprietarului legal. Ca urmare, mai toate privatizările importante negociate cu statul ca urmare a preeminenței politice de care se putea bucura o mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
într-o sursă de capitalizare proprie. Întregul proces a avut, între multe alte consecințe, și una cu o puternică influență social-politică. Așa cum am spus, întregul proces de valorificare a afluenței de bani privați occidentali - și nu numai - depindea de capacitatea întreprinzătorilor români de a construi rețele naționale. Capacitatea de colectare de la populație a certificatelor de proprietate și a cupoanelor de privatizare ce puteau fi transformate în acțiuni la societăți bine determinate era un avantajul major. Aceste hârtii de valoare erau într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întreprinderile producătoare, precum și de accesul la managerii acestor unități, ei având un rol important atât în colectarea lor, cât și în a-i convinge pe muncitori să le pună în vânzare. Ca urmare, rețeaua de care trebuia să dispună un întreprinzător autohton pentru a putea colecta o cantitate semnificativă de acțiuni nu era una obișnuită, de felul celor cu care occidentalii sunt obișnuiți când este vorba de colectarea deșeurilor menajere. Ea trebuia să fie simultan o rețea de persuasiune, de relații
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avantajele capitalului străin și cu obiectivul clar de a se finanța cu banii introduși de acesta pe piață. Nici inițiativa, nici profitul nu le-a aparținut, în acest domeniu, oamenilor din fosta Securitate, chiar dacă salariile care le erau plătite de către întreprinzătorii autohtoni erau mult mai mari decât salariile medii pe economie. De multe ori mai mari erau însă profiturile pe care le produceau activitățile acestora și, ca urmare, începând cu 1993-1995, a început o adevărată „vânătoare de capete” din partea capitaliștilor autohtoni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efectua transferul acestuia din proprietatea publică în proprietatea privată. În primul rând, în cea mai simplă formă a acestui capital - în formă de bani. Aici mai întâlnim o particularitate specifică tranziției postcomuniste și deloc specifică doar României. Căci, în vreme ce proaspeții întreprinzători își exercitau talentele și noile atitudini „reformiste” în comerțul cu amănuntul - inclusiv prin contrabanda cu produse ale țărilor vecine sau chiar îndepărtate -, clasa conducătoare a economiei socialiste românești intra în „război fratricid” (Pasti, 1995). Cel puțin în primii ani ai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialiste românești intra în „război fratricid” (Pasti, 1995). Cel puțin în primii ani ai tranziției postcomuniste, adevărata confruntare pentru controlul economiei nu s-a purtat între foștii conducători ai economiei socialiste și noii agenți ai economiei de piață - adică micii întreprinzători -, potrivit paradigmei ideologice a confruntării dintre neocomuniști și procapitaliști, ci chiar în interiorul clasei conducătoare a economiei de stat, între gestionarii capitalului bănesc și conducătorii companiilor producătoare. Prima etapă a formării clasei capitaliștilor români a luat forma confruntării interne - adică, în interiorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]