2,365 matches
-
-o niciodată dacă fiica mea ar suferi ceva grav, așa cum au suferit multi alți copii și adulți, complet degeaba, în România. Familiile noastre sunt altă sursă de gânduri care ne țin treji nopțile. Nu suntem nemuritori niciunul din noi, ma întristez la gândul că pierdem timp pe care l-am putea petrece cu părinții noștri, la gândul ca fetița noastră o sa crească fără familia extinsă de care am avut noi parte și care ne-a făcut cine suntem astăzi. Părinții noștri
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă () [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
Marius și Manuela Zarioiu au șase copii. Pe Judith, care are trei luni, am găsit-o dormind. Despre Theo, care are aproape 3 ani, tatăl ei ne-a spus că se întristează atunci când ceilalți frați mai mari își iau sandvișurile și pleacă la școală, așa că primește și ea un pachețel pe care și-l mănâncă liniștită la bucătărie. Rebeca este în clasa pregătitoare și primul lucru pe care ni l-a povestit
„Când am văzut sutele de voluntari pe șantier nu ne vedea să credem. Erau tineri care puteau să se ducă să își petreacă altfel timpul lor liber, dar ei au ales să se dăruiască” () [Corola-blog/BlogPost/338786_a_340115]
-
Bine, am priceput. La sterpe când mergi? - Mă... oricând! - Nu... serios acuma. Vreau să merg la sterpe cu dumneata. Fără bani. Nea Mihai și-a încruntat mustața de Hitler. Mi-am ținut respirația. - Mă... nu-i bun așe! M-am întristat, dar nu m-am dat bătut. - Îmi iau eu mâncare, cortul, tot, numai să vin cu dumneata. Și fac și treabă. - Mă... te duci numa tu! Inima mi-a urcat în gât. - Mai am juma de săptămână, de miercuri înt-una
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Ministrul Agriculturii, Petre Daea spune că privește cu „îngrijorare și preocupare” fenomenele meteo din ultimele zile. „Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara pentru că solul și plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluția și pe urmă vom face determinări în câmp și vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producții. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se vede
„Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara, dar ne întristează aceste fenomene extreme” () [Corola-blog/BlogPost/338922_a_340251]
-
stârnit zâmbete. În urmă cu câteva săptămâni ministrul Agriculturii afirma că privește cu „îngrijorare și preocupare” fenomenele meteo din ultimele zile. „Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara pentru că solul și plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme”, spunea Petre Daea. În luna martie același ministru, aflat într-o deplasare într-o comună din Giurgiu, vorbea despre „primarul care este germenele localității", „echipajul APIA lucrează nonstop, până seara târziu", iar „eu, intru în casele oamenilor
„Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier” () [Corola-blog/BlogPost/338977_a_340306]
-
spre linia orizontului României se aflau nori mari și groși de fum. Am ieșit din apă, cu preocupare omului care are o misiune de îndeplinit și un scop de urmărit și am început să fumez. Să fumez și să mă întristez. Dacă altcineva mi-ar fi povestit scena asta, mi-ar fi fost milă de el. În timp ce părinții mei, nefumători convinși, îmi vorbeau despre riscurile fumatului, îi priveam cu compasiunea de care poate da dovadă cineva care trăiește într-o dimensiune
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență () [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
o fisură ce se deschidea în învelișul perfecțiunii, nevoia de o țigară. Am ieșit din apă, cu preocupare omului care are o misiune de îndeplinit și un scop de urmărit și am început să fumez. Să fumez și să mă întristez. Dacă altcineva mi-ar fi povestit scena asta, mi-ar fi fost milă de el. Faptul că nu puteam trăi în prezent și că nu mă puteam bucura de un moment frumos fără o țigară m-a marcat mai mult
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență () [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
cu privire la numărul de militari și de birocrați concediați, pe când toți europenii m-au întrebat «de ce au fost deținuți atâția soldați, de ce au fost concediați atâția oameni din sectorul public?». În loc să prezinte empatie, liderii occidentali au avut reacția opusă. Asta ne întristează și este inacceptabil”, a spus președintele turc pentru Le Monde. Cum au fost reluate relațiile dintre Turcia și Rusia? Vizita în Rusia reprezintă prima ieșire din țară a lui Erdogan după tentativa de puci, insă merită subliniat că Vladimir Puțin
cum să privim această imagine () [Corola-blog/BlogPost/338541_a_339870]
-
Lupta aceasta este o luptă dreaptă, se cade să lupți pentru legile noastre, pentru libertatea noastră, pentru patria noastră“. Energia colosală pe care ți-o dă proiecția mentală a Idealurilor Naționale l-a făcut pe Iorga să constate, pe jumătate întristat de silniciile istoriei, pe jumătate mândru de vigoarea Neamului Românesc:“Oricari alții s-ar fi risipit în lume. Pentru mai puțin se părăsesc și cele mai dulci patrii. Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările
Națiunea, eterna iubire… () [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SONET 35 Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sonetele shakespeariene văzute de mine Nu-ți mai întrista inima pentru ceea ce-ai făcut până și trandafirii au spini, iar fântânile din argint, noroi norii și eclipsele rod al lunii și-al soarelui țesut cangrena se-ntrevede-n bobocul vesel, din cel mai de soi Toți oamenii greșesc
SONET 35 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340105_a_341434]
-
un plus de noutăți și note specifice, pe care în țară nu le-am întâlnit. M-a uimit dezinvoltura cu care românii se apropie și comunică în acest cenaclu, împărtășind impresii și opinii despre diverse, din țară și din lume, întristându-se sau bucurându-se împreună, ca într-o adevărată mare familie. Niagara este centrul unei zone turistice unde poți întâlni oameni de pe tot globul. Am înțeles că și pe malul opus, aflat pe teritoriul S.U.A., se prezintă la fel. Cele
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
și de viață - Eu cred că locul său este tot în cercetare, a fost de părere Lazăr. - Am considerat că e bine să-l aduc aici, lângă mine, că nu am pe nimeni. Eu nici neamuri nu am, s-a întristat Horia. - Până la urmă, se va găsi și aici la noi un loc potrivit pentru el. Altfel, își irosește forțele, nu se valorifică la întreaga capacitate, l-a completat Licuță pe Lazăr, gândindu-se la nivelul copiilor cu care lucrează el
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
da piept cu inamicul. Nu a apucat să o expedieze, fiind răpus de un atac inconștient. Comandantul companiei a expediat-o totuși, pentru a avea și familia lui o bucurie, înainte de a fi primit vestea cea grea care le va întrista întreaga viață. Altă categorie cuprinde pe cei care stăteau numai cu gândul acasă și dacă vor primi pământ, alții la ce or să pățească pe front.... -Tu din care faci parte? a crezut că glumește Mircea, dar Călugăru a luat
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
Marcel, oameni foarte credincioși. -Nu mai sunt în viață? -Nu i-am cunoscut nici eu. -Dar de când ești aici? -Curând voi împlini doi ani de când am ajuns aici, dar de acasă plecasem mai înainte, împreună cu sora mea, Ludmila, s-a întristat Irina. -Unde ați avut casa? De ce ați părăsit-o? i-a dispărut somnul lui Manu. -E o poveste mai lungă. Pe scurt, părinții mei au fost învinuiți că nu au vrut să intre în colhoz cu pământul de-l aveau
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
cu scorțișoară și nuci pisate, sau acoperindu-se cu fulare groase de lână”. Din îndepărtatul Egipt, Evelyne Stănescu-Elmasry aduce tot ce nouă ne-ar putea reține atenția și ne-ar stârni curiozitatea. Paginile de final, despre moartea lui Adham, nu întristează întrucât iubirea le-a fost calmă. Despre ceea ce evocă, autoarea, fiind și pictoriță apreciată, anexează într-un capitol, fotografii după lucrări în ulei și acuarelă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
nu mai au ce să facă, singura posibilitate fiind operația, dar nu în România ci în Statele Unite ale Americii. “Dacă nu vei fi operat”, au spus ei, “vei rămâne pitic și gârbov toată viața.” Bineînțeles că acest lucru m-a întristat atât pe mine, cât și pe părinții mei. Îmi aduc însă, aminte că m-am rugat Domnului și am zis: “Doamne, dacă tu ne ajuți să plecăm din România și să fiu operat în America,” (ceea ce din punct de vedere
JOHN TODOR, SINGURUL ROMÂN STABILIT IN QUARTZSITE, STATUL ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340852_a_342181]
-
cânt, dar voi învăța de mâine dimineață cu oițele pe pajiște... A mai trecut ceva timp. Căruța cu jucării ajunse la conac și boierul împărți toate jucăriile la copiii din sat. La sfârșit își aduse aminte de Ionel și se întristă. Uitase să-i oprească și lui câteva. - Ptiu! Cum de am uitat tocmai de amărâtul ăsta? Boierului îi era foarte drag și mai că-i venea să-l adopte ca pe fiul său. Dar voia să-l învețe cu munca
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
îl va da la scoală și poate îi va lăsa moșia să aibă grijă de ea când el și conița nu vor mai fi în lumea asta. Bănuind că Ionel va afla de darurile făcute în sat și se va întrista,conașul hotărî să meargă la el, să-l mângâie și să-i promită că data viitoare îi va aduce și lui mult mai multe jucării. Înainta cu calul la pas prin zăvoi, pe lângă un izvoraș, când deodată i se păru
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
în juru-ți, cruda întristare Va cuprinde-n taină sufletul curat, Vezi că-n lume astăzi prea curând se moare Sub înfrigurarea unui greu păcat... A Eu tot vreau să-ți semăn zâmbetu-n privire Tu te-ascunzi în toamne și mă întristezi; Ploi și vânt sădești în prea trista-ți fire Și o grea amprentă peste ochii-mi verzi... M Nu îți fie ochii triști ca despărțirea Sufletul iubirii astăzi să-l predai, Lasă-mi mie iarna, ia doar fericirea Și lumină
DIALOG POETIC ADINA ŞI MIRCEA (D-ALE NATURII) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341290_a_342619]
-
Africane și pe cele Americane Am vizitat, am locuit, am învățat și am mai Împărtășit mâncare nouă, mâncare cunoscută Sarmale cu varză și mămăliguță cu brânză Ce-am văzut m-a impresionat și m-a încântat Dar unele m-au întristat; cât vezi cu ochii Înainte și înapoi, la dreapta și la stânga, toți Oamenii sunt la fel și buni și mai nebuni Sunt deschiși și sunt și mai închiși Și-mi amintesc de “Prostia omenească” Râd una bună și continui pe
CĂLĂTORII de STELLA REEVES în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341444_a_342773]
-
laicilor și-a avut originea în această mântuitoare temere și în acest sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmăresc Sfânta Liturghie, ar putea să le pară rău pentru păcătoșenia și nevrednicia care-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați". Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevărată. Generații peste generații
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
laicilor și-a avut originea în această mântuitoare temere și în acest sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmăresc Sfânta Liturghie, ar putea să le pară rău pentru păcătoșenia și nevrednicia care-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați". Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevărată. Generații peste generații
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Se sperie și dispare Așa cum timpul face, De-atâtea veri încoace. Mă-ntorc în locul unde Odinioară, alunecam voios, În sortul negru, plin de spoiala udă Sperând ca să aud în curtea casei Celei vechi, pe-ai mei, ce-i dragi... Mă întristez, că timpul, Pe tatăl meu , mi l-a luat Sunt doar cu mama, Fără el, de-atâtea veri încoace. Klaunseburg, România septembrie 2007 Referință Bibliografica: Timpul... / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014
TIMPUL... de COSTI POP în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341870_a_343199]
-
doi frați mai mici( locuiam în căminul de elevi) să-mi spună că nu mai poate trăi cu tatăl meu la Rușețu și că a plecat la bunici, la Cireșu în județul Brăila, satul ei natal. Despărțirea lor m-a întristat și m-a marcat mereu fiindcă nu am putut ierta faptul că unul din frați a fost lăsat tatălui( eram patru copii la părinți) și eu am suferit mult de dorul lui, fiind primul după mine și la creșterea căruia
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
A făcut toate as-tea ani de zile, cu smerenie și-o credință de neclintit. Până când, încetul cu încetul, a început să prețuiască din nou viața, de data asta cu o însuflețire aparte, nebănuită până atunci. Nici un eșec nu-l mai întrista, nici o amenințare nu-l mai speria, nici o ticăloșie nu-l mai învenina. Până la urmă, orice se poate rezolva dacă ai bunăvoință și știi să te rogi. Până atunci, îmi complicam viața cu tot felul de nimicuri, mă lăsam dus de
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]