1,080 matches
-
să plâng și nu mai pot să dorm Și-n mine sufletu-i de-a valma. N-am cui să spun cât mi-e de greu, Îmi plânge inima mai tare, Privesc atent copilul meu Și-n gânduri iarăși e-ntristare, Odihnă nu mai am și nici nu pot, M-apasă dorul și nu mi-e bine, De-ar mai trăi mama s-o revăd Aș trece mai ușor prin zile. Eu nu mai am nici o putere Să lupt cu morile
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pune o Întrebare inteligentă ca de obicei unui bătrînel pe piept cu două decorații cum a fost În război, greu? Greu, confirmă eroul, „că se trăgea din toate părțile, nici nu știai de cin’ să te ferești”. Pentru comparație și Întristare a se studia documentarul menționat, secvențele unde vorbesc foștii combatanți ruși și nemți. Cuvinte torsionate, mirosind a schije, Încă fierbinți, despre sacrificiu, curaj, luptă, flăcările războiului aprinzîndu-li-se din nou În ochi cu fiece amintire, după o jumătate de secol. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
al psihiatrului care-mi recomandă zoloft și patriotism, cu un pahar de apă Înainte de culcare. Mărturisesc că eram curios să aflu cum scrie Druță. Am aflat, spre deosebire de Fincher care și-a privat Sevenul de replici din piesa Casa mare, spre Întristarea spectatorului american. Ce este provocator În acest act dramatic, e că seamănă izbitor cu ce se scria În dramaturgia românească din linia a treia În perioada interbelică (1877 1914). Simplul fapt că omul vine din Basarabia este automat un atestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
faptul că nu putea Împiedica folosirea copiilor ca instrumente de cult”. E tristă și acum. Da’ noi! Deschid televizorul să văd un meteo. Din buletinul meteorologic Vremea aflu că și domnul nostru Păunescu e bîntuit de nouri, deznădejde, spaime și Întristare. „Ura s-a intensificat. Mirii fug unul de altul În ziua logodnei.” Păi cum să nu-ți vină să te spînzuri? Mai ales că urmează o constatare pe teren, de mare interes pentru vînători și alți iubitori de animale. „Căpriorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
De n-aș ști Elena Marin Alexe De n-aș ști că mâna-Ți blândă Mă cuprinde și mă ține Aș simți o grea osândă Cuibărindu-se în mine Și în gânduri întristarea Loc și-ar căuta degrabă Iute-ar fugări cântarea Uscând verdele de iarbă Aș rămâne-nsingurată Căutând prin lacrimi cerul Inima-mi abandonată Ți-ar disprețui misterul Dar în brațele divine Simt iubirea ce mă poartă Ma agăț cât pot de
De n-a? ?ti by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83306_a_84631]
-
beat mort în ziua de chenzină, Greșind și ușa, ce mai tura-vura, A nimerit în pat la o vecină! Vezi, uite unde duce băutura! La catafalcul unei concupiscente Te-ai dus la locul cel divin Între-ale cărui frontiere Nu-i întristare nici suspin Și (vai!) nici geamăt de plăcere! Nestatornica-mi iubită O caut. Mi s-a explicat Că ziua-ntreagă-i la bronzat. Revin spre seară, dar belea, Acum „bronzatul” e la ea. Septuagenarului care se plânge că „ia luat
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
mele nu ar fi bine-venite. Încerc să mă gândesc la tine fericită fără mine fără să las asta să mă facă nefericit. N-am să cutez, gelos, să-ntreb cu teamă pe unde mergi, ci, robul tău, mă nărui În Întristare, dar de bună seamă ferice-s cei cărora ziua-ți dărui.1 Scrii atât de frumos despre copii - lecțiile de citire ale lui Emily, felul În care Ben Încearcă să vorbească cu tine - Încât Îmi dau seama că ești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
făcuseră să crească mereu grijile pentru cei lăsați acasă. Întors în sat după patru ani, odată cu regimentul unde fusese concentrat, la casa părintească nu găsise decât vântul. Părinții își dormeau somnul de veci în cimitir, morți cu inima grea de întristare după ce rămăseseră fără nici un sprijin la bătrânețe, fratele mai mare, Pătru, fiind înrolat imediat după cedare conform noilor legi în armata maghiară. Plecase și nimeni nu mai știa nimic de el. De la o vecină aflase că bătrânii priviseră mereu, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
șira spinării ferfeniță. Undeva în lungul cărării soldații sapă în pământul tare o groapă lată, cât mai adâncă să nu ajungă lupii la ei. "...odihnește sufletul răposaților robilor Tăi, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea ..." murmură cântat tânărul preot militar lângă năsălia improvizată din câteva scânduri, unde se află întinși cei trei. Cineva înlăturase de pe fețele morților negreala cheagurilor uscate de sânge, apoi le încrucișase pios mâinile pe piept, cea dreaptă peste cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fluture diform și uriaș", o pisică de mare (de văzduh) care plutește halucinatoriu pe deasupra capetelor și pătrunde fulgerător în sângele cald al receptorului. Contactul cu Pampu, prima lui "gazdă", nu-l va uita niciodată, iar moartea tânărului e văzută cu întristare. Vampirul acesta de treabă a intrat adânc în sufletul și mintea lui Pampu, iar Doina Ruști intră, la rândul ei, fără mari inhibiții narative în creierul și inima lui Zogru: "l-a cuprins o jale imensă. Pampu zăcea mort, iar
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
-ne-ai pe noi păgânilor spre robie și spre pradă si spre junghiere și spre jefuire celor fără de lege și nici așa n-am înțeles, nici ne-am depărtat de la vicleșugurile noaste și de la fără-de-legile noastre. Nici prin cele de întristare, nici prin cele rele nu ne-am înțelepțit, nici prin facerile tale de bine si prin darurile tale nu ne-am făcut mai buni! Și astfel a fost totdeuna. În loc de a urma prescripțiunile unei morale aproape tot atât de veche ca si
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici n-am sta vrodată la vorbă în afaceri private și pe cari numai starea țării ne silește de-a-i combate din răsputeri, precum Cicero combate pe Catilina. "Romînul" poate deci să esclame "triumf", poate să ne atribuie bucurie ori întristare; lucrul e irelevant. Noi știm ce știm și nu ne preocupăm de aceste ace cu care radicalii se apără de ghiulele. Sânt foarte contrariați d-nii radicali de cum au ieșit alegerile în Senat; acesta e adevărul. Știm asemenea că majoritățile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și meșteșugarii, arși de o căldură toridă, primesc în orice mână niște băuturi pe cari le cred răcoritoare și cari prea adesea sânt ucigătoare. Am cunoscut personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acele care-mi zicea cu o întristare adevărată: "Îmi e aproape cu neputință să țin mai mult timp pe aceiași lucrători. Îndată ce-i întrebuințez la lucrări cari constrâng să șază la câmp, sânt pierduți. Evreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptămânii și-i înveninează în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Leibu Iancu, Mandel Miser, Alter Moritz, Pantazi Ghica, Pătîrlăgeanu, "Fundescu și alți asemeni nu prea țin la părerile ce au alții despre dânșii; și bine fac! Ne gândim însă că e vorba de țara noastră, și ne cuprinde o adâncă întristare când vedem că se creează o permanentă cauză de perturbațiuni sociale într-însa. Cine poate să ne spună unde are să ne ducă această dezbinare făcută acum între romîni? cine, eu inima curată, poate să ia răspunderea pentru urmările unei sfidări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bucurie comprimate cari aveau să însoțească din partea presei guvernamentale votarea pe articole și în total a legii răscumpărării drumurilor de fier. Pe noi nici nu ne-a uimit trecerea repede a acelei legi prin Adunare, nici ne-a mai cauzat întristare măcar. Întristarea cea mare care apasă sufletul nostru e de un caracter atât de intensiv, încît, orice s-ar mai petrece în țara aceasta, ea nu mai poate fi augmentată. Pentru un om ca și pentru o țară indiferent daca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari aveau să însoțească din partea presei guvernamentale votarea pe articole și în total a legii răscumpărării drumurilor de fier. Pe noi nici nu ne-a uimit trecerea repede a acelei legi prin Adunare, nici ne-a mai cauzat întristare măcar. Întristarea cea mare care apasă sufletul nostru e de un caracter atât de intensiv, încît, orice s-ar mai petrece în țara aceasta, ea nu mai poate fi augmentată. Pentru un om ca și pentru o țară indiferent daca un fluviu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să-i ofer banii mâine, între patru ochi, se gândi imediat prințul, însă acum greșeala nu mai poate fi îndreptată! Da, sunt idiot, un idiot veritabil!“ își dădu el verdictul în sinea lui, într-o criză de rușine și nespusă întristare. Între timp, Gavrila Ardalionovici, care până atunci stătuse deoparte și tăcuse cu încăpățânare, ieși în față la invitația prințului, se opri lângă el, apoi, calm și clar, începu să dea raportul asupra problemei pe care i-o încredințase prințul. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe la noi o rază de artă adevărată din Apus ar fi de datorie publică de-a onora reprezentațiile cu prezența sa, de ochii lumii măcar, chiar daca nu e capabil de-a le 'nțelege. În adevăr, nu ne putem esprima îndestul întristarea când vedem lumea grămădindu-se la operete, cafenele chantantes, și la alte vicleimuri ale Venerei vulgivage, și lipsind cu totul de la reprezentații de model, din cari poate învăța ce este arta adevărată. Cititorul ne va îngădui acest ton de aspră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și nepăsarea lor în ceea ce privește viitorul acestei sărmane țări. Să ne fie permis să conchidem zicând că cu întristare vedem cele ce se petrec, căci nu numai că sunt precedente nenorocite pentru un popor tânăr prin experiența lui față cu regimul constituțional, care ar trebui să devie principala sa instituțiune, tânăr încă {EminescuOpXII 146} pentru a pricepe limitele în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să țină publicul deștept asupra invențiilor și basmelor ce se fac pe socoteala situației interioare a Rusiei. Îndărătul acestei lugubre fantasmagorii sunt, pentru cine știe și vrea să judece bine, două figuri reale: suveranul și națiunea rusească. El, cu toată întristarea de care este cuprins, lucrează fără preget pentru bunăstarea și progresul națiunii. Ea este plină de devotament cătră suveran. Cu astfel de elemente, adaogă "Le Nord", se pot trece cu victorie dificultăți și strâmtori mult mai mari și mai critice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecut de pe tribuna Parlamentului, că progresiștii și liber schimbiștii vor arunca pe succesorul său în brațele centrului, se realizează mai repede de cum ar fi putut-o prevedea pesimiștii chiar. Cancelarul, rostindu-se precum am spus mai sus, a recunoscut cu întristare că problema de-a duce poporul cel german daca nu la unire, cel puțin la concordie, întrece puterile sale, deși pentru acest scop a lucrat toată viața. Nu s-ar gândi de-a se retrage de la continuarea acestei opere dac
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați. S-au scos peste 120 cadavre; majoritatea pare a fi dintre cei din galerie, căci publicul din loje și din parchet
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cetate stătătoare, ci „trebuie să o cău‑ tăm pe aceea ce va să fie” (Evrei 13, 14) și pe Cel ce este netrecător pentru a ne uni cu El și a Împărăți cu El În veci, unde nu este „durere, Întristare sau suspin”. Scriitorul bisericesc Paladie 34 istorisește și despre un oare‑ care Ștefan, libian de neam, care ședea de șaizeci de ani pe coasta Marmarica și Mareotului, Marmarica fiind regiunea maritimă Între Egipt și Cirene, iar Mareotu, parte din Libia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
invitându‑ne să reflectăm mai mult asupra ei. „Robul” suferă, nu pentru El, ci pentru noi. Dar cum ? Și de ce ? El are tristețea unei lumi păcătoase pe umeri. Într‑un anume sens, El a luat asupra Sa povara suferinței și Întristării noastre. Unii lectori ai acestui pasaj scripturistic se pot pripi spre o concluzie greșită : a fost condamnat de Dumnezeu !68 Dar evenimentele ulterioare relevă clar că nu acesta este Înțelesul. Într‑un fel, noi sun‑ tem cei condamnați, iar „Robul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nelegiuiți (mai În urmă). Dar și Însoțitorii ei de mucenicie erau adânc Întristați de a lăsa o așa de bună prietenă și Însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile Înaintea muceniciei, uniți cu toți În aceeași Întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins‑o durerile naș‑ terii. Și pe când suferea, plângându‑se de greutatea firească a unei nașteri În luna a opta, unul dintre paznicii celor Închiși i‑a zis : Dacă acum tu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]