1,698 matches
-
Eminescu 130 {EminescuOpXVI 131} 78 [D. ANTIPA] [Iași, 11/23-14/26 octombrie 1875] [Nr. 258] Adresa dv. N-o 8637, prin care îmi anunțați "spre știință" că ați încuviințat permutarea școalei din cot. Ipatele în cot. Borăștii, m-a uimit întrucîtva, pentru că cuprinde în sine o procedură incorectă. Vă aduc aminte: 1. Că în actuala comuna Borăștii se află două școli, trecute în bugetul ordinar al statului și care n-au fost desființate nicicând prin vreo hotărâre ministerială, și anume una
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Domniilor sale Domnilor membri ai Societății "Eminescu" Strada Plantelor N-o 12 București 222 [V. C. MORȚUN] Botoșani, 10 noiemvrie 1887 Mult iubite amice, Boala îndelungată de care am suferit m-a împiedecat de la ținerea unei corespondențe regulate. Acum, fiind întrucîtva mai restabilit, vin a vă ruga să v-aduceți aminte de mine, de lipsa aproape absolută de mijloace de subzistență în care mă aflu. Dacă vă este cu putință de-a-mi veni în ajutor, vă rog a o face cât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ce ni le impune meseria de gazetar să publicam în întregul său scrisoarea întîia". [V. G. MORȚUN] [Botoșani, 10 noiembrie 1887] Mult stimate amice, Boala îndelungată de care am suferit m-a împiedecat de la ținerea unei corespondențe regulate. Acum fiind întrucîtva restabilit, vin a vă ruga să vă aduceți aminte de mine și de lipsa absolută de mijloace de subsistență în care mă aflu. Dacă vă este cu putință de a-mi veni în ajutor, vă rog s-o faceți cât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că eram de față si atunci când gazda noastră l-a primit și atunci când l-a dat. În ambele cazuri, a făcut-o cu aceeași neîncredere, după săptămâni de gândire. Așa stând lucrurile, trebuie să recunoaștem că societatea i-a pervertit întrucâtva firea, altminteri simplă și deschisă din născare. Luați notă că nu-l judec. Socotesc că neîncrederea lui e întemeiată și aș fi și eu ca el dacă, așa cum puteți vedea, firea mea comunicativă nu mi-ar sta împotrivă. Sunt, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
la celebritate, câștigai, în același timp și în aceeași măsură, dar cu mijloace mai economice, adevărata faimă. Asta mă și încuraja să depun eforturi vrednice de toată lauda ca să-i fac să plătească cât mai puțin: atât cât plăteau, plăteau întrucâtva în locul meu. Indignarea, talentul, emoția pe care le cheltuiam mă scuteau, în schimb, de orice datorie față de ei. Judecătorii pedepseau, acuzații ispășeau, iar eu, liber de orice îndatorire, în afara oricărei judecăți și a oricărei pedepse, tronam, liber, într-o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cum mă cuprinde mânia. Testul era cât se poate de convingător. M-am dus în zona sudică, să mă lămuresc în legătură cu Rezistența. Dar, o dată ajuns acolo și având toate informațiile necesare, am început să ezit. Hotărârea mea mi se părea întrucâtva nebunească și, la urma urmei, de-a dreptul romantică. Cred mai cu seamă că acțiunea subterană nu se potrivea nici cu temperamentul, nici cu gustul meu pentru înălțimile scăldate în lumină. Aveam impresia că mi se cere să țes zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
zicea că lucrarea nu e îndeajuns de bine dezvoltată și cam lipsită de preciziunile cuvenite. Avea negreșit și impresia că circumstanțele - oare-cît - diferă; că Don Juan, care totuși era "prototipul'' și deci si patronul lui, ar fi avut o personalitate întrucîtva deosebită. Cu papuci și pijama de flanelă scoțiană maron, doctorul Rim repusese cu grijă textul la locul lui, nedumerit și conchizând foarte judicios că: în cadrele vieții de acum impulsiile se văd împiedecate de curenți contrarii și mișcările inimii sunt
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sănătate, bucurii și împlinirea viselor de a dărui tot ce știe din multa-i muncă, tot ce a făcut bun și de folos pentru știința celor ce se vor ridica și acționa după noi”. Autoarea scrisorii încheia cu ceva care, întrucâtva, mă privea și pe mine: „Îți mulțumesc pentru această carte și conținutul ei cât și pentru munca ta de a scoate din colbul vremii, spre știința celor de azi și din viitor, oameni și vremuri trecute...” Scrisoarea doamnei (Constanța, str.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
sănătate, bucurii și împlinirea viselor de a dărui tot ce știe din multa-i muncă, tot ce a făcut bun și de folos pentru știința celor ce se vor ridica și acționa după noi”. Autoarea scrisorii încheia cu ceva care, întrucâtva, mă privea și pe mine: „Îți mulțumesc pentru această carte și conținutul ei cât și pentru munca ta de a scoate din colbul vremii, spre știința celor de azi și din viitor, oameni și vremuri trecute...” Scrisoarea doamnei (Constanța, str.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de o spurcată de diaree, țâșnitoare, și subțire și puturoasă,încât, domnului prefect, i se făcu scârbă de propria persoană. Soția, de-alături, nu știa ce să mai facă. Îl părăsi pentru câteva momente. Se duse în salon, să aplaneze, întrucâtva, nervozitățile. Motive medicale,îl mai rețin, puțin. Vă rugăm să-l scuzați. Așa a fost să fie inaugurată sărbătorirea zilei de azi. Asta-i viața. O suportăm. Un pic de răbdare, și, gata, dăm drumul petrecerii. Se auzi apropierea lui
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care-i făcuse intrînd și deodată Își dădură seama cît era de murdară și parcă spusese ceva abia șoptit. Dar Juan Lucas nu mai era acolo și pentru Susan ea Încă nu reușise să intre, pentru Susan totul se petrecea Întrucîtva În subconștient, Întrucîtva În trecut, pînă ce bău o Înghițitură de Jerez, puse din nou păhărelul pe masă și acum desigur n-o să mai treacă mult timp și-o să-și dea seama că a venit Arminda, o să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
intrînd și deodată Își dădură seama cît era de murdară și parcă spusese ceva abia șoptit. Dar Juan Lucas nu mai era acolo și pentru Susan ea Încă nu reușise să intre, pentru Susan totul se petrecea Întrucîtva În subconștient, Întrucîtva În trecut, pînă ce bău o Înghițitură de Jerez, puse din nou păhărelul pe masă și acum desigur n-o să mai treacă mult timp și-o să-și dea seama că a venit Arminda, o să se ocupe de ea, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aștepte În salon, dar Al Capone Îl țintui cu privirea, parcă mai văzuse privirea asta undeva. — Ești așteptat, tinere. Își umflă și mai mult pieptul și-și schimbă victima, o alese din nou pe Țanțoșa, care Între timp Își recuperase Întrucîtva rotunjimea, dar acum se micșora iar văzînd cu ochii În fața unei forțe cu mult superioare. — Grăbește-te, Julius. Trebuie să-ți curăț uniforma și e timpul să te duci să-ți faci lecțiile. Țanțoșa simți că i se sparge glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ani, moartea mamei. Dispariția ei a așezat o cortină - nevăzută, însă, totuși, atât de prezentă - între mine și oamenii satului meu. La fel de năpraznică a fost stingerea bunicii, chiar dacă bătrâna atinsese, de mult, vârsta senectuții. Pentru că această mână de om alinase întrucâtva, suferința pricinuită de pierderea mamei; mai rămăse cineva acasă care să mă vadă tot copil, tot puștanul de altădată... Bine, cel puțin, că deocamdată satul a rămas același. Neschimbarea m-ar ajuta să-l recunosc dintr-o mie, chiar și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pregnant prezența culmilor semețe și vraja Întunecată a pădurilor Germaniei, acele păduri care sînt parcă ceva mai mult decît niște simpli copaci, care emană o putere, un farmec, o vrajă, umplînd sufletele oamenilor - mai cu seamă ale celor care sînt Întrucîtva Înrudiți cu acest pămînt - de o muzică sumbră, de amintiri obsedante, ce nu pot fi nicicînd conturate cu precizie. Este sentimentul copleșitor al descoperirii imediate șl inevitabile, așa cum Îl trăiesc cei care vin pentru prima oară În patria părinților lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
drumului, albia presărată cu pietre strălucitoare a pîrÎului și umbra plăcută și răcoroasă a copacilor de dincolo de rîu. Apoi s-au oprit la capul podului și au privit apa. Apoi au văzut golul rămas la vechea moară roșie, care semăna Întrucîtva cu amurgul, cu răcoarea, cu tristețea și bucuria, și privind chipurile tinerilor care zăceau În lanul de grîu, chipurile banale și, vai, atît de cunoscute și de străine În moarte ale americanilor căzuți, au rămas o clipă nemișcați gîndind, simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
abia În clipa cînd ceilalți Îi atrag atenția asupra Înălțimii sale. Astfel, era odată un om Înalt și, cînd era singur, nu se gîndea nici o clipă la Înălțimea sa neobișnuită, nu-i trecea niciodată prin minte că statura lui diferă Întrucîtva de cea a majorității oamenilor pe care-i vedea zilnic pe stradă În preajma lui. De fapt, era victima unei teribile amăgiri: dintr-un motiv pe care nu-l putea defini, avea o anumită credință tainică și nemărturisită - o imagine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Doi stăteau cât se poate de nemișcați. Și i se păru indicat să-i imite câtă vreme "excelența sa" cugeta la vorbăria care constituise răspunsul "prizonierului". Nu era prea greu de ghicit ce se întâmplase. Se părea că instrumentele lor reacționaseră întrucâtva la procesele mintale cu ajutorul cărora realizase cele două acțiuni de fotografiere mentală, cu acuratețe dodecimală, a celor două locuri din încăpere pe care le alesese ca fiindu-i foarte necesare în eventualitatea că, mai târziu, s-ar fi întâmplat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
cazan. Ce face, în asemenea situație, UDMR? Ce strategie aplică? Păi, poate tuși semnificativ și protector acustic. Sau altfel. Un zâmbet ușor poate însoți o formulare oarecare în care poate fi atrasă atenția spre altceva. Spre orice altceva. Situația este întrucâtva asemănătoare acelei muște care a inoportunat pe secretarul general al PSD în timpul unei conferințe de presă, filmată și reprodusă anume la Cronica cârcotașilor de la canalul Prima TV. Atunci, secretarul general s-a descurcat de minune. A reușit să se descurce
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din exterior îl făcu să-și ridice privirea. Pastorul stătea pe cărarea luminată de soare, dincolo de umbra verandei, urmărindu-l cu un anume interes. Figura lui îmbrăcată în haina încheiată pînă la ultimul nasture era așa cum și-o amintea Thaw, întrucîtva mai mică, iar fața mai amabilă. — Mi-au spus că nu te simți bine, zise el. — Mă simt mult mai bine în dimineața asta, mulțumesc. Pastorul păși pe verandă și se uită la unul dintre desene. — Și cine-i insul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o pojghiță groasă de viață, o materie ale cărei elemente se reînnoiau înghițindu-se reciproc. Cam la patru-cinci sute de kilometri spre sud era un șanț unde se afla o adunătură de piatră și metal - Glasgow. Acolo, se simțea sprijinit întrucîtva de sentimentul că se află printre oameni și poate cineva îl aude și-l ajută dacă țipă suficient de tare. Dar a țipa aici, în munți, era inutil; durerea lui era la fel de nesemnificativă ca durerea sturzului izgonit de cuc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aplecase atît de tare peste el, că își dădu seama că va crăpa sau se va prăbuși. Deveni greu din nou, apoi ușor, și de data asta doar capul se ridică și reveni cu un zgomot îndesat, care-l ameți întrucîtva. Cînd văzu din nou obeliscul, arăta perfect vertical, iar focul strălucitor din vîrf era puternic. — Spune-mi, ce se întîmplă, zise Rima. Stătea ghemuită pe pămînt, cu mîinile peste ochi. Toți stăteau pe pămînt cu excepția lui Alexander, care stătea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fidel. "Pare de treizeci și cinci de ani. Statură mijlocie. Umerii puternici. Obrazul aproape dreptunghiular. Ochii întunecați și drepți, dar fălcile proeminente. Nasul gros este regulat. Părul negru tuns foarte scurt. Gura este arcuită, cu buzele pline și aproape întotdeauna strânse. Are întrucâtva înfățișarea unui țăran sicilian cu pielea lui arsă de soare și hainele lui în tonuri veșnic închise, dar care îl prind bine. Umblă repede. Coboară de pe trotuare fără să-și schimbe mersul, dar de două ori din trei se urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu puteau găsi la ceilalți adevăratul grai al inimii, se resemnau să adopte limba care se folosește pe toate drumurile și să vorbească, și ei, într-un mod convențional, acela al simplei relatări și al faptului divers, al cronicii zilnice întrucâtva. Și acolo, durerile cele mai adevărate au luat obiceiul să se traducă în formulele banale ale conversației. Numai cu acest preț puteau prizonierii ciumei să obțină mila portarului lor sau interesul celor care îi ascultau. Totuși, și acesta este lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pe loc a unor seruri din substanțe improvizate. Rieux și cu el sperau că un ser fabricat din culturi ale însuși microbului care infesta orașul ar avea o eficacitate mai directă decât serurile venite din afară, deoarece microbul se deosebea întrucâtva de bacilul ciumei, așa cum era el definit în mod clasic. Castel spera să obțină destul de curând primul său ser. Iată de ce era de asemenea firesc că Grand, care nu era nicidecum un erou, să devină acum un fel de secretar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]