261,921 matches
-
îndrumător al tinerilor elevi și studenți, reprezintă a doua parte importantă a activității sale, pe aceeași linie și poate de aceeași însemnătate cu aceea de fruntaș al mișcării revoluționare din 1848-1849 din Transilvania. El a acordat o foarte mare importanță învățământului, fiindcă a crezut că și prin școală vor putea fi scoase masele populare din mizeria în care erau ținute de clasa exploatatoare. Bărnuțiu a știut să trezească un mare interes pentru toate disciplinele pe care le-a predat, prin claritatea
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
63 centre educaționale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidențiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădinițe sociale și after-school, 14 locuințe protejate, 94 centre de informare, consiliere și resurse, 1 instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără și alte 117 de instituții sociale cu specific diferit. Sunt convins că și celelalte culte au contribuții
TABLETA DE WEEKEND (134): DE LA ANA LA CAIAFA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1449992087.html [Corola-blog/BlogPost/378644_a_379973]
-
licență, studii postuniversitare și master Disciplinele principale studiate/competențele profesionale dobândite Teologie, istorie, doctrină și morală bisericească, securitate și siguranță națională, ecumenism și dipolomație, comunicare și relații publice, economie socială, antreprenoriat social și pedagogie socială Numele și tipul instituției de învățământ/furnizorului de formare Facultatea de Teologie, CNAP din cadrul UNAP, IDR din cadrul MAE, FCRP din cadrul SNSPA (cursuri, seminarii, colocvii și simpozioane) Oradea, Sibiu, Craiova, București și Thessalonic (România și Grecia) Nivelul în clasificarea națională sau internațională Nivel superior Aptitudini și competențe
VĂ RECOMAND CU MULTĂ BUCURIE ACEST BLOGG, DORINDU-VĂ LECTURĂ PLĂCUTĂ ŞI FOLOSITOARE!... CU PREŢUIRE, STELIAN GOMBOŞ. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Va_recomand_cu_multa_bucurie_a_stelian_gombos_1361527097.html [Corola-blog/BlogPost/341302_a_342631]
-
ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Prof.Botiș Mircea / Pr.Botiș Radu De la sfârșitul antichității, pe parcursul evului mediu și până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învățământul și școala erau strâns legate de biserică, primii învățători fiind de fapt preoții. Cum era si normal,cărțile tipărite în spațiul românesc și, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni-Țicău este prima din zonă în
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima școală atestată documentar pe teritoriul comunei. Învățământul în limba română va lua avânt în Transilvania în special după intrarea în vigoare a celebrei “Ratio educationis” (1777) a Mariei Tereza, o reformă ce avea să pună în valoare perioada monarhiei luminate a împărătesei austriece. De altfel, dominația habsburgică
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
împărătesei austriece. De altfel, dominația habsburgică în Transilvania avea să se arate net superioară, prin consecințele ei, autorității țariste sau otomane care s-au exercitat asupra Moldovei sau Țării Românești. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se organizează învățământul românesc pe lângă biserici, în locuințele cantorilor, care ocupau și funcțiile de învățători, fiind plătiți de către părinții copiilor. Printre primii cantori-învățători sunt amintiți Sas Vasile si Cupcea Alexandru; numărul elevilor varia intre 15-20, la nivelul localității. Într-o altă conscripție școlară
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică, aceasta având o singură sală de clasă. Pentru a-și exprima acordul în legătură cu beneficiile morale ale învățământului confesional, locuitorii români de confesiune greco-catolică din Ulmeni, au trimis o declarație în acest sens episcopului din Gherla, prin protopopul Noțigului, Vasile Gheție. Școala confesională a funcționat la Ulmeni până în anul 1912. Cel mai vechi învățător român din localitatea Ulmeni
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
zilnic invitat să ia masa la părinții copiilor, deoarece nu avea salariu de stat. Serbările școlare erau interzise, singura zi festivă fiind atunci când se dădea examenul școlar, în fața părintelui protopop. Legea Appony din anul 1908 va avea efecte dezastroase pentru învățământul în limba română; acesta va fi interzis, tot tineretul școlar fiind obligat să învețe în limba maghiară. Acest lucru se întâmplă și în Ulmeni, în anul 1912, elevii trebuind să renunțe la învățământul în limba română, trecând la cel în
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
anul 1908 va avea efecte dezastroase pentru învățământul în limba română; acesta va fi interzis, tot tineretul școlar fiind obligat să învețe în limba maghiară. Acest lucru se întâmplă și în Ulmeni, în anul 1912, elevii trebuind să renunțe la învățământul în limba română, trecând la cel în limba maghiară. Sigur, această lege nu urmărea altceva decât deznaționalizarea elementului românesc din Ardeal. Alți învățători care și-au desfășurat activitatea în această perioadă tulbure, au fost Ioan Mateșan, Costan Păcurar, ș.a. După
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
acoperită cu țiglă, ce avea o sală mare de curs, în care încăpeau până la 100 de copii, și o locuință pentru învățător, acesta fiind Ștefan Setiel, originar din satul Tohat. În anii următori ai perioadei interbelice, atunci când la conducerea Ministerului Învățământului s-a aflat Dr. Constantin Angelescu, numărul școlilor a crescut simțitor; se poate vorbi de o explozie a rețelei școlare, în contextul în care, covârșitoarea majoritate a românilor (peste 80%), erau neștiutori de carte. În perioada ministeriatului său (1922-1926), au
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
În anul 1927, s-a construit la Mânău, pe locul vechii școli de lemn, o clădire nouă, cu două săli de clasă și locuință pentru cadrele didactice; este vorba despre cele 3 cadre didactice retribuite de către stat. În satul Vicea, învățământul pe lângă biserică se organizează în anul 1858. În perioada 1924-1925, a fost construită școală care avea 27 de elevi, iar ca învățătoare, pe Bud Mărioara. Din anul 2009, o nouă școală a fost dată în folosință. În satul Tohat, se
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste (1940-1944) în școlile din Ulmeni, Mânău și Arduzel, a fost introdus
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste (1940-1944) în școlile din Ulmeni, Mânău și Arduzel, a fost introdus samavolnic, învățământul în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
Horthyste (1940-1944) în școlile din Ulmeni, Mânău și Arduzel, a fost introdus samavolnic, învățământul în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate localitățile mari mari ale comunei, s-au construit localuri noi de școală, s-au extins spațiile existente. Astfel, la Chelnița, în anii 1960-1961, a fost construită clădirea
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
introdus samavolnic, învățământul în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate localitățile mari mari ale comunei, s-au construit localuri noi de școală, s-au extins spațiile existente. Astfel, la Chelnița, în anii 1960-1961, a fost construită clădirea școlii actuale, cu 4 săli de clasă și două săli pentru
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
În toate localitățile mari mari ale comunei, s-au construit localuri noi de școală, s-au extins spațiile existente. Astfel, la Chelnița, în anii 1960-1961, a fost construită clădirea școlii actuale, cu 4 săli de clasă și două săli pentru învățământul preșcolar. Tot în aceea perioadă, se extind localurile școlilor din Mânău, Arduzel, Someș Uileac, cu câte două săli de clasă, asigurându-se și o mai bună dotare a unităților cu material didactic și mobilier școlar. În penultima decadă a secolului
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
de pe teritoriul comunei activa multă populație tânără, din comună sau chiar din satele învecinate,populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
multă populație tânără, din comună sau chiar din satele învecinate,populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
Local al Orașului Ulmeni, Baia Mare, 2008, p.49 3. Micaș, Lucia, Vicsai, Ioan, “Schița monografică a orașului Ulmeni”, Baia Mare, 2006, p.42 4. Arhivele Statului Baia Mare, Fond. Oficiul Parohial Reformat Ulmeni, dosar nr 3-1904-1912, nr 4-1917 5. Aspecte ale dezvoltării învățământului din Sălaj, Zalău, 1971, p.84 6. Micaș, Lucia, „Istoria localității Ulmeni”, lucrare pentru obținerea gradului didactic I, 1994, p.64 7. Ulmeanu, Matei, “Pagini memoriale” vol.I, Editura Solstițiu, Satu Mare, 2000, p.59. Referință Bibliografică: CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
funcționat și în cazul Simonei Halep! La fel ca și la echipa Steaua. Dar, cu Steaua, deja, m-am obișnuit. Să sperăm că îi va fi învățătură de minte! Dacă nu, se va alătura altor meteoriți, sute de olimpici din învățământul românesc și a altor vârfuri de moment din alte domenii, care au intrat în marele anonimat din cauza aceluiași virus. E greu de luptat cu el! Bunicul meu a fost atât de sărac încât toamna își încheia haina cu greieri ... (Girel
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1409565364.html [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
Cluj-Napoca) a fost pictor, grafician, artist decorator și profesor la Institutul de Artă „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Cariera lui artistică jalonează, mai mult chiar, se confundă cu istoria postbelică a acestui „accelerator” de talente care a fost noua instituție de învățământ artistic superior creată la Cluj Napoca, în anul 1948. A făcut parte din prima generație de studenți (1948 - 1953), evoluând prodigios de la poziția de asistent (1953), profesor, șef de catedră, decan, până la cea de rector în anul 1990. De numele lui
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca by http://www.zilesinopti.ro/articole/9655/expozitie-retrospectiva-emil-bacila-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
în urma unui stadiu profesional al Academiei Pietro Vanucci din Perugia (1965), și a aprofundat contactele stimulatoare cu cei de la Academia de Artă din Offenbach am Main, mai ales în domeniul gestionării formelor artistice industriale, adăugând un plus de complexitate modernă învățământului de artă clujean. Creația sa proprie s-a edificat în timp, cu preferință pentru mediile solubile ale acuarelei și picturii în tempera, autorul găsind o „cheie” universală pentru a atinge performanțe cromatice uluitoare, rămânând în sfera unor principii teoretice imuabile
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca by http://www.zilesinopti.ro/articole/9655/expozitie-retrospectiva-emil-bacila-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
promova oficial de guvernarea comunistă. La Moscova avea să primească și prima lovitură din partea securității. De la Chișinău este primit un demers, semnat de persoane mari ai partidului: P. Petric, secretar al C.C. al PCM pentru ideologie; I. Sandu, vice-ministru al învățământului superior; V. Iovv, prim secretar al C.O. Bălti al PCM; ș.a. În acest demers se cerea rechemarea de la studii a d.Vasile Dobrogeanu, inplicândui-se următoarele: 1. În așa numita Problemă Basarabeana se află pe pozițiile istoriografiei burgheze românești... 2. Pledează pentru
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
însoțește același vis- deșteptarea și identificarea națională spre a nu ne autodistruge, așa cum ne-o doreau și ne-o doresc dușmanii. Anume el, Dobrogeanu ne-a mobilizat pe toți profesorii, aflați la cursuri, în lupta pentru păstrarea în instituțiile de învățământ a cursului de Istorie a Românilor, de rand cu profesorii Veronica Conoval și Aurel Benu (Chișinău), Vasile Coteț(Cahul),Ion Ardeleanu (Bălti) ș.a. fiind susținuți de toate cercurile și partidele politice democrate din ROmânia Mică în frunte cu Asociația Istoricilor
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]