1,026 matches
-
care mi-l arată cu vârful nuielușei sale spunându-mi: Iată-mă și pe mine mic! Îl văd mic de tot, palid și blond, privind cu ciudații săi ochi oblici spectacolul neobișnuit al tatălui său și al acestor domni mari înveșmântați cu lungi mantii cu trenă roșie, la fel ca doamnele. La ce se gândea el oare? Își amintește de incidentul memorabil care trebuie să corespundă, în amintirile lui de copil, de copil excepțional, cu ceea ce a fost pentru noi toți
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cele bazate pe neîncredere. În fine ar trebui ca toată lumea, dar mai ales formatorii de opinie să știe că disprețul pentru oamenii politici reprezintă un pericol pentru democrație, deschizând calea către salvatorii neamului. Cei care apar pe cai albi și înveșmântați în cămăși verzi, sau mă rog, cu tancuri verzi și steaguri roșii. Și execuții pe stadioane, sau case căzute plocon din cer pentru sinistrați. Septembrie 2006 Marele beneficiu al dosariadei Sunt voci care afirmă că "dosariada" (ce repede primesc la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care nu este neapărat realistă ori valorică. Sunt mari rrromâni obținuți la minima rezistență, cum s-ar zice. Într-o țară telenovelizată și bovarizată, care adoră să trăiască prin alții, marii rrromâni depind de poveștile mirobolante în care au fost înveșmântați mediatic de-a lungul timpului. În paralel, se desfășoară la fel de zgomotos, cum spuneam, spectacolul micilor români, al deconspiraților. Acțiunea de deconspirare a tuturor celor care au colaborat cu Securitatea este un act igienizator și binevenit. Un gest care reinstituie o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
i-a inspirat în mod deosebit pe italianul Giotto și pe spaniolul de origine greacă, supranumit El Greco, meșterul sticlar al catedralei din Le Mans. În noaptea care a urmat acestui gest de milostenie, Hristos i s-a arătat lui Martin înveșmântat în jumătatea de mantie oferită sărmanului amărât. Ca urmare, mărinimosul binefăcător s-a botezat în ziua de Paști din anul 334. În anul 361, acesta a înființat o comunitate religioasă în Ligugé, în regiunea Poitiers, care a fost prima mănăstire
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe care i-am bătut prea puțin, în anii pe care i-am petrecu la Reșița. În drum spre Semenic ne gândeam că vom prinde apusul soarelui pe vârful Gozna, de peste 1400 m altitudine. Era luna octombrie, iar natura se înveșmântase în hainele de toamnă. Culorile erau magnifice pentru un pictor și nu numai, ruginiul predomina, dar și galbenul, cu unele pete portocalii, și verdele coniferelor din zona montană. Aerul era foarte curat, nu există comparație cu aerul dintr-o localitate
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului, dinaintea Patriarhului apare un șeic înveșmîntat în negru, cu barbă albă. Cei doi nu se cunosc. Se opresc o clipă față-n față, după care se îndreaptă vertiginos unul spre altul și se îmbrățișează. Asupra întregului oraș, cu toate religiile lui, a plutit, în acele zile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis Diderot); Inteligența este putința de a vedea și reproduce obiectiv cele ce există și se Întâmplă (Mihai Eminescu); Inteligența e un mijloc de adaptare la mediu al instinctului de conservare (Camil Petrescu); Inteligența este ceea ce folosești când nu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis Diderot); Inteligența este putința de a vedea și reproduce obiectiv cele ce există și se Întâmplă (Mihai Eminescu); Inteligența e un mijloc de adaptare la mediu al instinctului de conservare (Camil Petrescu); Inteligența este ceea ce folosești când nu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
analize ale sufletului omenesc, doctrina noastră mistică ne învață că duhul diabolic lucrează de preferință asupra spiritului omenesc și formele pe care le îmbracă sunt mai ales acelea care populează văzduhul lăuntric al fanteziei. Demonul, după cuvântul lui Pavel, se înveșmânta chiar în chipul luminos al îngerului. Și cum fantezia creatoare e facultatea dominantă în artist și cum opera de artă exercită o seducție irezistibilă asupra sufletelor, nu se poate un teren mai prielnic pentru insinuarea unei acțiuni diabolice. Din punct
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se înțelege această colaborare? Este ea o pierdere totală a conștiinței în extazul inspirației? Este ea o violentare a personalității scriitorului, căruia Dumnezeu îi dictează cuvintele, iar el le transcrie mecanic? Sau Dumnezeu îi dictează ideile, pe care scriitorul le înveșmânta în cuvintele sale proprii? Colaborarea teandrică nu e nici unul din aceste cazuri, răspunde H. Lusseau, în cartea sa Essai sur la nature de l’Inspiration scripturaire. Mai întâi, concepția inspirației extatice, în tumultul căreia subiectul își pierde cu desăvârșire conștiința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
hagiografului care, primindu le, le cugetă în același timp fără să le altereze, fiindcă întreaga lui ființă a devenit teomorfică în acel moment. Om prin natură, hagiograful e supranaturalizat prin har și în această sublimă ridicare, cuvintele alese pentru a înveșmânta ideile revelate aparțin unei îndoite preferințe teandrice: ele sunt deopotrivă proprietatea Duhului Sfânt și proprietatea omului. Participarea activă a inteligenței în actul inspirației, reliefată de Lusseau, reiese limpede din deosebirea pe care apostolul Pavel o face între darul glossolaliei și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care culminează istoria nu sunt simple fapte particulare, ci piscuri de viață covârșitoare, fulgerate de semnificații generale. Există un sublim estetic, dar există și un sublim realizat de istorie, care își impune măreția independent de faptul dacă e sau nu înveșmântat în mantia artei. Când arta izbutește să-l facă obiect estetic, impresia înălțătoare pe care o aprinde în suflete e cu atât mai puternică. Clasicismul francez, prin Corneille și Racine îndeosebi, a îmbrățișat eroii istoriei și ai tragediei grecești. Creștini
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Păcatul nostru însă este că disciplinele exegetice nu dau nici o însemnătate acestei laturi de mare preț. Căci dacă Dumnezeu e adevărul și binele care strălucește în lume ca frumusețe, nu e mai puțin real că revelația lui în Scriptură e înveșmântată într-o formă estetică fără pereche în literatura lumii. Această formă, ea însăși e plăsmuită în văpaia inspirației suprafirești prin colaborarea Duhului Sfânt cu scriitorii sacri. Și dacă filosofii cu fruntea nebotezată recunosc și recomandă imensa ei putere de fecundație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bună învoire!” i se pare vrednic de îngeri și ca un rezumat al religiei creștine(Chateaubriand: Le Genie du Christianisme, vol. II, p. 96). E foarte interesantă caracterizarea pe care o face el sublimului homeric și celui biblic. Sublimul homeric, înveșmântat în cuvinte mărețe, armonizate cu ideile ce exprimă, se naște din ansamblul părților și crește gradual către culminație. Sublimul biblic e neașteptat; cade și te izbește ca fulgerul fără să-ți dai seama cum te-a lovit. „în Biblie, continuă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
moarte. Impresia eroinei e aceea de frumusețe îngerească, din vis, streină de lumea noastră: Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară. Apariția lui extraordinară „îngheață” pe cine o vede. A doua oară apare într-o înfățișare contrară: înveșmântat în negru și dogorind de flacăra cerului. După simulacrul îngeresc, simulacrul demonic. Impresia pe care o face e de astă dată într-adevăr demonică, în supranatural nu există o mijlocie între fierbinte și rece, între flacără și gheață. Amestecul acestor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu totul. Se proceda astfel: ziua în amiaza mare, sub soarele arzător, femei din sat, dintre cele mai sărace, deseori țigănci, își puneau peste îmbrăcămintea obișnuită pe mai multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
viitor, spre dorința omului de a-și regăsi curăția și frumusețea primite la Botez, de a se Împărtăși cu Dumnezeu. Sfânta Taină a Spovedaniei, săvârșită cu toată responsabilitatea, ne Îndepărtează de omul cel vechi, stăpânit de boala păcatului, și ne Înveșmântează În omul cel nou, pregătit să se unească cu Mântuitorul Hristos prin Sfânta Împărtășanie, redându-ne demnitatea de fii ai lui Dumnezeu.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului, dinaintea Patriarhului apare un șeic înveșmîntat în negru, cu barbă albă. Cei doi nu se cunosc. Se opresc o clipă față-n față, după care se îndreaptă vertiginos unul spre altul și se îmbrățișează. Asupra întregului oraș, cu toate religiile lui, a plutit, în acele zile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru că exprimă atașamentul tinerei față de tradițiile familiei, fără ca acestea să reprezinte singurul său element de identificare socială și o piedică în calea realizării ei profesionale. Astfel, la o întrunire a familiei sale extinse, Nida Omer apare, spre uimirea celor prezenți, "înveșmântată în văluri" și "a prins să cânte un cântec vechi, tărăgănat și trist, în care o tânără musulmană își plânge ursita". După ce a terminat de cântat: "Feregeaua cade. Cad vălurile întunecate la pământ și de sub văluri răsare un chipeș aviator
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a lui Adrian Leverkühn care, ca și artistul laureat, a eșuat în istorie, a fost absorbit de propria operă 558. Visarion amintește prin etimonul bassaréus de unul din numele lui Dionysos derivând din bassára (vulpe), teonim al cărui sens este "înveșmântat într-o lungă blană de vulpe"559. În drama pierdută a lui Eschil, Bassarizii, Orfeu urca în fiecare dimineață pe muntele Pangaios, pentru a se închina soarelui/ Apollon. Astfel provoacă mânia lui Dionysos care trimite menadele să-l sfâșie. Elemente
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]