1,172 matches
-
-șef la ziarul preferat al san culoților, Prietenul poporului ă1789 -1793). Membru activ al Clubului Cordelierilor alături de Danton, Desmoulins și Hébert. Exilat de două ori, se întoarce în Franța în 1792 și devine, după 10 august, unul dintre cei mai înverșunați demagogi ai Revo luției, inspirator al masacrelor din septembrie, iacobin, a dezlănțuit o luptă fără cruțare împotriva girondinilor, pe care a reușit să-i elimine la 2 iunie 1793, pentru ca la câteva săptămâni după aceea, ca răzbunare, să fie asasinat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană determină intrarea lirismului românesc pe noi coordonate. Odată cu Eminescu, se dezvoltă la noi jurnalismul profesionist, iar disputa cu C.A. Rosetti rămâne una dintre cele mai înverșunate polemici din istoria presei românești. Redactori la publicații adverse, Eminescu și Rosetti se disting în epocă prin superioritatea calitativă a discursurilor și prin argumentația solidă a materialelor publicate. Depășind adversitatea politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
veritabil interlocutor cu ocazia tratatului de pace, alegerile pentru Adunarea națională au loc la 8 februarie 1871. Campania pentru pace a notabililor locali conservatori înseamnă pentru ei un succes zdrobitor asupra republicanilor și mai ales asupra gambettiștilor, partizani ai luptei înverșunate. Omul "libertăților necesare" și al opoziției față de război, Thiers, pe atunci în culmea popularității sale, este ales "șef al puterii executive a Republicii". El semnează la 26 februarie, la Versailles, preliminariile de pace, ratificate de adunare la 1 martie. La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă încercare de a înlocui aristotelismul ca bază naturală a teologiei a fost cartesianismul. Descartcs a voit, într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce se dezvoltă la nivelul Renașterii și religie considerăm că spațiul mănăstirii a reprezentat o sursă importantă a dezvoltării filosofiei și științei epocii. Legătura dintre religie ca sursă a umanismului și Renaștere nu poate fi contestată nici de cei mai înverșunați apărători ai ideii că Renașterea începe odată cu Quattrocento italian. În spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumea care-l solicită din toate părțile, conspiră inutil" (P.Z.). Vorbind despre invidia ierarhică, unde fiecare îl invidiază și ar vrea în reveriile sale să-i i-a locul celui superior lui ca funcție, constată, nu fără maliție, silința înverșunată care stăpînește pe omul prins într-un asemenea sistem social este tocmai pofta elementară de a scăpa de munca propriu-zis productivă și a lua în mînă comanda. Și, după cîteva rînduri, continuă cu cîteva observații mereu actuale: "Cei liberi de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atitudinea modernă ce consideră că trecutul este cu mult depășit și reclamă necesitateaunei schimbări la față și atitudinea național-etnică cu ambițiile patriotice de formare aunei capitale a proaspăt constituitei Românii Mari. Deși declarațiile din introducerea memoriului sunt afirmații puternice și Înverșunate, propunerile de structurare a orașului sunt mânate deintenții de modernizare și deschidere către viitor. Acestea nu sunt nici radicale, nici Înfumurate, ci sunt rezolvări firești ale unor problemeinterne actuale și deschideri pentru viitoare dezvoltări. Planul propune o structură nouă a
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
-și poziții de "dezangajare" și, eventual, chiar de opoziție activă. În al doilea rând, unele grupuri, anterior indecise sau indiferente - de exemplu, grupuri organizate aparținând în principal claselor de mijloc -, trec la opoziția activă față de regim, îngroșând rândurile celor mai înverșunați actori din opoziție (pe care regimul nu a reușit niciodată să-i elimine complet). Pot apărea și diferite mișcări organizate împotriva regimului autoritar existent. În al treilea rând, câștigă putere (devinind capabile să formeze o opoziție mai activă), mișcări mai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multora dintre ei), n-a fost doar ,,o deraiere de la scopul principal” , pentru că această ,,castă” (nomenclatura PCR) și-a apărat tot timpul cu ferocitate ,,idealurile” ! Se știe foarte bine că pentru ei, pentru ,,conducerea înțeleaptă a partidului” , deveneai un dușman înverșunat, un ,,dușman al poporului” dacă puneai în discuție ,,sistemul socialist “ ! Da, puteai să mai ,,critici defectele tovarășilor” , aveai dreptul formal de a-ți spune părerea ,,în scop constructiv” , dar dacă puneai în discuție ,,sistemul de organizare socialist”, atunci se schimba
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cantine pentru copii în mediul rural (în perioada seceteloră, conferințe de popularizare și culturale în centre urbane și, mai ales, rurale; a fost responsabil al comitetului ieșean de învățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul Științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De altfel, I. E. Torouțiu a fost unul dintre cei mai înverșunați naționaliști bucovineni. În 1934 propunea în cadrul Societății Scriitorilor Români acordarea unui premiu de 12.000 lei, pe cheltuiala sa, unui "scriitor român de sânge", autor al unei opere care să exploreze specificul național (în Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
l-a născut pe Pelasgos, mai bătrîn decît Luna; sau Lemnos pe Kabeiros, prunc frumos al misterelor inefabile...”. Păi întunecaților, nici că este nevoie de altă mărturisire privind poziția uluitoare a religiei geților în cultura antichității, cînd chiar cei mai înverșunați dușmani vorbesc de neamul divin al cabirilor și pruncul născut ce avea misterele inefabile. Voi ați dat lumii doar urgiile și orgiile sataniste! Într-o legendă mioritică, veche de la începuturile lumii se spune că cei 7 arhangheli(îngeri bătrîni) și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a făcut o vizită împăratului austriac Francisc Iosif care a spus destul de apăsat că era împotriva Unirii deoarece aceasta era un pericol pentru provinciile românești aflate sub dominația sa. La fel de înverșunat era și ProkeschOsten, ambasadorul Austriei la Constantinopol care era convis că românii nu se vor opri la Unire, că vor aspira la independență și la eliberarea Transilvaniei, Bucovinei și Banatului. Congresul de la Paris a hotărât, pe de o parte, să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu "dublete" temperamentale dintre cele mai neașteptate, dsa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă a scrisului, prin modul indirect al expresiei, prin atmosfera ocultă cu care își împânzește adevărurile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
l-am numit pe Lucian Raicu - a scris rânduri deosebit de pătrunzătoare despre autorul Paginilor de critică literară. În viziunea sa, Vladimir Streinu este un criticartist: "Dezgustul de improprietate, refuzul beției de cuvinte, al hazardului frazeologic și al dezordinii intelectuale, meticuloasa, înverșunata căutare a preciziunii, caracteristice criticii lui Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, se întâlnesc și se confruntă la acesta din urmă cu o evidentă preocupare de stil artistic." Criticul a probat în peste patru decenii de activitate exegetică un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inimă și fiți siguri că, o dată ce vi le-ați scos, vi se vor ierta toate greșalele săvârșite cu fapta, cu cuvântul sau cu gândul. Există oare om pe pământ care să nu aibă dușmani? încercați să-i iubiți. Cel mai înverșunat dușman nu-ți poate face răul pe care ți-l faci tu însuți, urându-ți dușmanii. Răul pe care ți-l poate pricinui cineva se poate îndrepta asupra semănăturilor tale, sau a copilului, sau a soției, sau a casei, sau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acumulate prin infracționalitate. Astfel de oameni vizibili și respectați dacă nu chiar invidiați de lumea postdecembristă s-au amestecat cu oamenii care au gustat toate privațiunile comunismului și s-au întâlnit în marea afirmare a libertății. Să te declari un înverșunat anticomunist când toate sevele comunismului te-au adăpat, e un gest de curaj. - Actualii, foștii și actualii foști. Cartea lui Florescu este o carte necesară în economia acestei lucrări. Fără să fie intelectual, Florescu este un martor al celeilalte treceri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
comisie compusă dintr-un turc, un rus și 3 valahi, „pentru a strînge dovezi împotriva celor care au luat parte la această mișcare socială”. Consulul afirmă că numele primilor doi nu le cunoaște dar că „valahii aleși sunt cei mai înverșunați posibil și că se poate prevedea ușor spiritul care va prezida la ședințele Comisiei”. El adăuga că principalele persoane implicate au plecat deja peste graniță, iar „acuzarea și judecarea subordonaților acestora va crea senzația unei răzbunări nereușite, lucru care va
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și Christine Klein-Lataud, negând ideea numelui propriu ca "designator rigid" care nu semnifică și, ca urmare, n-ar trebui să pună traducătorului nicio problemă, păstrându-l ca atare, "vestigiu care atestă în textul de sosire, prin prezența sa opacă și înverșunată, existența textului de pornire"77 (tr. m.); cercetătoarea afirmă că în textul literar numele propriu nu poate fi considerat ca lipsit de sens și, în felul acesta, să scape procesului de traducere. Există un demers onomasiologic al romancierului, care alege
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
explodaseră aproape de el, iar prin barăcile din placaj și carton presat înghesuite unele într-altele focul se întinsese spornic, tăind prompt căile de ieșire. Dar chiar mai iute ca el se răspândise zvonul că tabăra ar fi fost înconjurată de înverșunați extremiști italieni, în care caz fuga de incendiu ar fi riscat să-i azvârle pe prigoniți tocmai în mâinile crăpate de-o sete necurată de excese ale prigonitorilor. Ieșirea dintre despărțiturile precare cuprinse de flăcări era cu două tăișuri. În
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă, întrebându-se de ce tocmai acolo, meșterul descoperi prin calcule că piatra respectivă era punctul slab al întregii clădiri. Luă, de câte ori putu, urma lui Asterion, și-l găsi mereu înverșunat similar împotriva câte unui bloc în curs de alunecare de la locul lui. Care anume depindea, probabil, de direcția undei de șoc, ca și de alte variabile, pe care fruntea Minotaurului le vindeca de aleat prin bruta-i metodă. Micul monstru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
electrizare nemilos de privată. Trupul aparține întrupatului? Ce enormitate! El nu aparține nimănui, ci e elementarul impersonal capabil să deplaseze hotarele dintre lumi, desfăcând cu frămîntu-i nodurile de piatră ale fundațiilor lor. Cui îi fusese hărăzit al ei? se întreba, înverșunat precum un han mongol uzurpat. Și de ce-am fost mușcați cu dorințe chinuitoare, a căror împlinire nu ne stă în puteri? Nu dorea decât să-i aducă el focul înalt furat în prealabil cu riscul suprem, să-i devină
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nimeni. Cum dictează „standardele” lor domnii Vanghelie sau Oprișan ministrului Învățământului, asta nu deranjează! Dacă se va impune legea Miclea, standardele vor trebui cumva satisfăcute, atât În universitate, cât și după absolvirea ei. De aceea proiectul are o atât de Înverșunată Împotrivire. Orbiți de cruciada lor, chiar unii intelectuali autentici nu vor să vadă importanța națională a acestui proiect. Situația existentă În Învățământ e de așa natură, Încât două concluzii se impun: 1. Din cauza diluării acestor standarde și ca urmare a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]