1,698 matches
-
știa decât una și bună: să-mi înapoieze la infinit răvașele. Să le citească, bineînțeles, și să le înapoieze. Până când, mă rog? Până cînd? Ajunsesem la a 15-a scrisoare respinsă și totodată la capătul răbdării. Nu m-am dat învins, nu ― în ruptul capului! Înainte! Mereu înainte! Perseverență până în pânzele albe! Încă zece scrisori avură aceeași soartă. Drace cocoșat; vom scrie pe a 26-a! Același destin: Ce importanță are? Vom expedia pe cea următoare... Și chiar pe a 50
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cea mai puternică? Pornisem, așadar, pe lume având în centrul ființei, ca trăsătură dominantă, un orgoliu nesăbuit, chiar cinic. Voiam să cuceresc, să îngenunchez viața, să fiu pretutindeni în frunte, fie în societate, fie în dragoste, călcând fără scrupule peste învinși, zdrobind obstacolele care-mi stăteau în cale, subordonând universul persoanei mele pentru a-mi asigura fericirea. Cine ar fi putut să câștige luptând în astfel de condiții, adică de unul singur împotriva tuturor, fără aliați, fără spate acoperit, pe un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
e în stare, se pare, să prețuiască așa cum se cuvine norocul de a primi în dar, e mândru numai de victoriile sale. În subconștientul său, dragostea e o luptă. O luptă în care, se înțelege, există un învingător și un învins (cînd nu se distrug amîndoi). Întrebarea e: cine e mai cîștigat? învingătorul sau învinsul? Dar problemele acestea ni le punem totdeauna prea târziu. Uneori, suport greu faptul că sunt singur, aici. În doi, e altceva. "Doi" reprezintă, deja, "o lume
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în dar, e mândru numai de victoriile sale. În subconștientul său, dragostea e o luptă. O luptă în care, se înțelege, există un învingător și un învins (cînd nu se distrug amîndoi). Întrebarea e: cine e mai cîștigat? învingătorul sau învinsul? Dar problemele acestea ni le punem totdeauna prea târziu. Uneori, suport greu faptul că sunt singur, aici. În doi, e altceva. "Doi" reprezintă, deja, "o lume". Nu-ți mai trebuie nimeni. Singur, am, uneori, senzația că fac figurație într-un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nevoia să fie asigurat că viața e frumoasă și că binele triumfa, până la urmă, asupra răului. După gustul american, Hamlet, Anna Karenina sau Romeo și Julieta ar fi trebuit să aibă alt final. Dar strigătul lui Brennus, "vai de cei învinși", intră perfect în aceeași mentalitate. Învingătorii au, în America, totdeauna dreptate, oricine ar fi și indiferent cum și-au obținut victoriile. Iar "învinșii", faliții, nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Romeo și Julieta ar fi trebuit să aibă alt final. Dar strigătul lui Brennus, "vai de cei învinși", intră perfect în aceeași mentalitate. Învingătorii au, în America, totdeauna dreptate, oricine ar fi și indiferent cum și-au obținut victoriile. Iar "învinșii", faliții, nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am notat undeva, e un barbar supercivilizat. Are vitalitatea barbarului neobosit de istorie și priceperea de a nu se pierde în subtilități. El rezolvă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cum orice dramă e osândită în America la happy-end (americanul obișnuit nu suportă, în ficțiune, ca răul să învingă binele, pentru a compensa, probabil, faptul că în viață se întîmplă, de cele mai multe ori, pe dos), pirații atacatori sunt, până la urmă, învinși, iar corabia lor e scufundată. Fericiți că totul s-a terminat astfel, spectatorii se duc să-și încerce norocul la ruletă. Nici spectacolul nostru nu e mai breaz. Mult zgomot pentru nimic. Ies asurzit, cu un mare dor de deșert
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
comparând rolurile jucate de Roma antică și America) la ceea ce deosebește, totuși, "vechea Romă" de "noua Romă". Roma antică a construit șosele pentru filosofii greci. Și-a pus cohortele să apere marea filosofie greacă. Învingătoare, s-a lăsat învinsă de învinși. Pe când America nu pare dispusă la așa ceva. Ea vrea să-și extindă propria "filosofie", singura în care poate gândi, în care se descurcă și în care crede. În plus, e capabilă să cucerească fără să tragă un foc de armă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sudiștilor. Să fie, oare, războiul de secesiune responsabil de tot ce a urmat? A modificat el, oare, atât de mult evoluția Americii încît a înlăturat tot ce ar fi putut s-o împiedice să ajungă la eficiența pustiitoare de azi? Învins, Sudul n-a mai putut să stânjenească progresul care a pârjolit psihologia americană? S-a cufundat în ruinele orgoliului său, lăsîndu-i pe învingători să transforme America într-o mare putere mondială în care civilizația pregătește cu febrilitate o nouă barbarie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să plece în mormânt cu o așa lipsă de documentație și adevăr în privința acestui criminal bolșevic de care și sovieticii , până la urmă, s-au scuturat, internându-l într-un lagăr unde l-a întâlnit și Panait Istrati, autorul Spovedaniei unui învins. E posibil să fie vorba și de un accentuat subiectivism, din partea lui Krasnaserschi, rămas pe o stângă anacronică a istoriei, adică pe o social-democrație la braț cu comunismul. Colonelul (r) Gheorghiță Savel mai oftează o dată și se întoarce alături de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
rușilor, noroc că nu știau ora retragerii noastre! Ajungerea la debarcader s-a făcut pe brânci și târâș, până la plaja unde se cronometra timpul. Șoapta plecării trecu de la om la om ca un fior, ca o speranță, dublată de regretul învinșilor. Șanțul de retragere era desigur mai scurt decât distanța de 2 kilometri până la locul de îmbarcare. Aviația și artileria inamice bombardau de zor, răspunzându-le prompt tunurile și brandurile unităților germano-române de rezistență și acoperire. Curierul Gliga nu s-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
învins, Galileene”... Reținem acest detur readucând teleobiectivul pe titlul acestui subcapitol. Și au urmat căderile teritoriale din trupul țării, din inima noastră. Au urmat războiul cu toate implicațiile și consecințele dramatice știute și neștiute, dar suportate atât de dureros de învinși. Numai noi știm și istoria perfidă care ne-a adus pe cap un dușman de profesie, operând adânci schimbări, antinomice, în ființa Neamului Românesc și în spațiul său ancestral. Sistemul comunist, caracterizat prin teroarea continuă, torturi draconice, ateism activ, frontiere
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
terminat cu eternitatea acum. Ce urmează după eternitate, domnule doctor?" Am luat-o în brațe și i-am șoptit la ureche: "Altă eternitate". Câștigasem "războiul". Căci, după teoria ei, dragostea e un război. Trebuie să existe un învingător și un învins, un cuceritor și un cucerit. Dar, la întoarcere, pe drum, m-a descumpănit din nou. Mi-a zis: Cred că ar fi mai bine să nu afli adevărul, Luca. Presimt că el ne va despărți până la urmă". Avea o privire
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai priceput la glume și la zeflemea; era un duel critic plin de iubire și de ironie, În care o mică frază tăioasă sau o comparație exactă avea să distrugă mobila aleasă de celălalt; un duel fără Învingător și fără Învins, de vreme ce Începeau lupta stînd alături pe canapea cu paharele În mînă, ciocnind și spunîndu-și „cin-cin“ Înainte de a bea, deschizînd revista și Îmbrățișându-se Încă o dată. Erau zile În care totul te poartă spre un delicios echilibru sufletesc și În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
De mii de ani aceleași frământări eterne În necuprins și-n clipele prea terne. Doar c-am pierdut de-atunci un Paradis, Tărâm ce l-am păstrat prea mult în vis. Și fiecare Eden împovărat de așteptări neîmplinite Pierit-a-nvins de diabolice ispite.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93379]
-
supunând-o unui tipar de idealitate. Neconcordanța dintre acestea două, lumea absolutului și lumea reală, provoacă permanenta dărâmare din sufletul eroului. În efortul de recompunere a lumii, deci și a dragostei, în setea de a atinge absolutul, Ștefan e un învins, după cum afirma Tudor Vianu. <ref id="12">12 Vianu, Tudor , Arta prozatorilor români, Editura Pentru Literatură , București , 1966, p. 276.</ref> Continuând în fapt problematica pusă în primul roman, Camil Petrescu readuce în prim plan, în romanul "Patul lui Procust
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
ca urmare a vieții mizerabile, vulgare, procurorul care anchetează crede că din cauza doamnei T., deoarece scrisoarea sinucigașului îi era adresată acesteia. Ciobănoiu susține că prietenul său își pierduse credința în Dumnezeu, neputându-se ridica deasupra mizeriei cotidiene. Ladima este un învins, refuzând - din orgoliu - să-și accepte toată mizeria vieții, experiența umilitoare a traiului zilnic; lasă o scrisoare de dragoste pentru Doamna T., femeie superioară, în total contrast cu vulgara Emilia, vrând să confirme astfel principiile sale de viață și de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
regulat. Puteam gîndi. Deci asta era. Ultima competiție a sezonului, o competiție la care cu șase luni mai devreme nu am fi îndrăznit să visăm. Și acum eram în mijlocul ei, în stadiul în care pretendenții la titlu se separau de învinși. Scundul și tovarășul lui înalt vîsleau încă în dreptul nostru, remarcabil de lin. Cîștigaseră chiar un mic avans față de noi, dar încă nu mă îngrijoram de asta. Pe culoarul îndepărtat, deținătorii titlului nu dispăruseră complet din cîmpul meu vizual, semn bun
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
un dezastru personal pentru toți locuitorii Celui Mai Mare Imperiu. Va fi umilirea, armatele de ocupație, urmărirea necruțătoare a criminalilor de război, un spirit de răzbunare lipsit de orice înțelegere a efectelor posibile asupra sistemului nervos al învingătorilor sau al învinșilor. Vru să vorbească, dar un gând îl frapa. Dacă situația era cu adevărat serioasă, asta putea explica absența dictatorului de la această cină. Până să deschidă gura, avu și confirmarea. Patricia îi spuse: - Enro este cu flota. Au dispărut fără urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
un dezastru personal pentru toți locuitorii Celui Mai Mare Imperiu. Va fi umilirea, armatele de ocupație, urmărirea necruțătoare a criminalilor de război, un spirit de răzbunare lipsit de orice înțelegere a efectelor posibile asupra sistemului nervos al învingătorilor sau al învinșilor. Vru să vorbească, dar un gând îl frapa. Dacă situația era cu adevărat serioasă, asta putea explica absența dictatorului de la această cină. Până să deschidă gura, avu și confirmarea. Patricia îi spuse: - Enro este cu flota. Au dispărut fără urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
vorbea în legătură cu aceștia de "invazia barbarilor", Haussmann făcea aluzie la o "gloată de nomazi", iar Thiers pomenea de o "adunătură de vagabonzi". Această respingere a mers pînă la adoptarea unei teoretizări rasiste, în care învingătorii, descendenții francilor, se opuneau galilor învinși, degenerați, primii fiind reprezentați de parizienii de origine iar ceilalți de "sălbaticii" imigranți provinciali [Marchand, 1993, pp. 65-66]. Mai tîrziu, "francezii de origine" vor deveni demnii urmași ai nativilor din Paris. Din Auvergne la Paris Foburgul Saint-Antoine a beneficiat sub
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
își închipuise, ca gândurile îi aparțin. Treptat, însă, avea să-și dea seama că energia nervoasă absorbită din trupul vietăților învinse nu-i aducea doar substanța cerebrală a acestora, ci și pe aceea a învingătorilor. Gândurile lui erau deopotrivă ale învinșilor și ale învingătorilor. Anabis își însuși astfel șiretenia mai multor animale de pradă, ca și tactica defensivă a celor vânate. Dar ici, colo, pe diferite planete, luase contact cu alte forme de inteligență - cu ființe gânditoare și cu civilizații întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
la un vânzător italian, în timpul războiului cu Irakul. Nu s-ar fi gândit s-o găsească acolo unde se aștepta mai puțin. Se-ntrebă dacă blajinul Godun știa ce pictase: secvența pompoasă și teatrală a îngenuncherii nevestei, mamei și fiicelor învinsului Darius, în fața lui Alexandru cel Mare. În Iran nu-l iubeau pe macedonul nebun care, într-un avânt de beție, le incendiase Persepolisul, dar, atunci, în încăierările nesfârșite cu armatele lui Saddam, orice gest de glorificare a nobleței persane de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
individ decât orientalul care le repara limuzinele. Arăta într-un fel ca un suferind sau ca un bărbat după doliu. O renunțare sau o tristețe stătută își plimba umbrele peste tot chipul lui, schimbându-și palorile între ele. Părea un învins cu care dormise de câteva ori în același pat, însă tipul chiar îi plăcuse, deși, în privința lui, avea de răspuns mai multor enigme. Barba de o zi, pe care o purta când dregea motoarele sau trebăluia la benzinărie, dispăruse cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
boy-scout el însuși, piratul Corto Maltese este avatarul postmodern al cavalerului rătăcitor ce visează la taina luminii și a dreptății. Ostilitatea lui față de rapacitatea umană, tentația de a se alia cu cei pe care istoria îi rânduiește în poziția de învinși de serviciu, îi conferă lui Corto o energie romantică inconfundabilă. Voiajele lui Corto Maltese sunt tot atâtea ocazii de a explora un secol XX în care granițele etice sunt pe cale de a fi estompate. Solitar și dezabuzat, deschis spre gene
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]