3,163 matches
-
date de văile unor râuri: Pricipalii vecini sunt: Diviziuni: Munții Tarcău se află în categoria munților mijlocii ai României. Majoritatea vârfurilor - teșite și spinări domoale - sunt situate între 1100-1400 m, altitudinea șeilor de intersecție necoborând în general sub 1000 m. Șeile și pasurile sunt în general înalte. Altitudinea culmilor scade în general de la sud spre nord și din zona centrală spre periferie - mai rapid către est descât spre vest. Din punct de vedere morfologic culmile interfluviale principale - prelungi de ordinul zecilor
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă. Traseu 1 Siriu - Satul Bontu Mare - Cătun Gură Milei - Valea Milea - Lacul Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durată: 5-6 ore Traseu 2 Spre Poartă Vanturilor: Cabană Lacul Vulturilor - Lacul Sec - Șaua „Poartă Vanturilor” Marcaj: punct roșu Durată: ½ oră Traseu 3 Cascadă La Șipot - Chiojdu-Lacul Vulturilor. Are o lungime de circa 20 km și urmează DJ 103 P, DC 209, continuînd apoi pe "drumul nemților" până la Lacul Vulturilor Traseu 4 La Lacul
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
din care se desprinde o culme care, după ce coboară până aproape de nivelul depresiunii, se înalță din nou la marginea de est a localității într-un deal numit Dealul Lupului (507,5 m). Această formă de relief, care leagă ca o șa Pinul Mare de Dealul Lupului, desparte teritoriul orașului Solca de Poieni-Solca. Dealul Lupului își pierde treptat înălțimea spre centrul satului Poieni-Solca și zona depresionară a Solcii și brusc spre localitatea Arbore. Apele stătătoare sunt reprezentate de câteva acumulări de apă
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
total lipsiți de blindate, în vreme ce italienii aveau o superioritate aeriană zdrobitoare. O parte a echipamentului armatei elene era vechi, din timpul primului război mondial, în vreme ce armamentul modern fusese cumpărat din țări care nu fuseseră ocupate de Puterile Axei - Belgia, Franța, șa - ceea ce crea mari probleme pentru procurarea pieselor de schimb și muniției. Pe de altă parte, în rândurile armatei elene luptau numeroși ofițeri veterani ai mai multor decenii de războaie continui, de la războaiele balcanice la primul război mondial și războiul greco-turc
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
și de Crăciun. Milka produce prăjituri și biscuiți acoperite cu ciocolată. Pe 17 noiembrie 1825, ciocolatierul elvețian Philippe Suchard (1797-1884) a construit o patiserie în Neuchâtel, unde a vandut deșerturi făcute manual, pe care le-a numit "chocolat fin de șa fabrique". În anul următor Suchard a extins compania și-a mutat producția în Serrières, unde producea 25-30 kg de ciocolată pe zi într-o fosta moară de apă pe care a închiriat-o. În 1890, laptele a fost adăugat în
Milka () [Corola-website/Science/336249_a_337578]
-
Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul paginii), și (încă) niște oameni deosebiți. Satul Bărăștii
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1.5 km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat, neaglomerat, cu o ușoară urcare până în vârful Oărzâștii dupa care se cobora ușor pană în șaua de la Podul Bărăștiului. De aici se cobora fie în satul Bărăști fie la Furcșoara, sau se continua pe drumul care tăia Cerătul până la șaua de la Doba, unde o ramificație ducea în satul Bărăști, alta în satul Furcșoara, și alta la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
uscat, neaglomerat, cu o ușoară urcare până în vârful Oărzâștii dupa care se cobora ușor pană în șaua de la Podul Bărăștiului. De aici se cobora fie în satul Bărăști fie la Furcșoara, sau se continua pe drumul care tăia Cerătul până la șaua de la Doba, unde o ramificație ducea în satul Bărăști, alta în satul Furcșoara, și alta la Păpucești un cătun al satului Dealu Mare și se continua spre satul Luncșoara. A fost activ până prin anii '70 cu excepția tronsonului care tăia Cerătul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Steed este aproape simțitor în natură (Saber a spus o dată în glumă cuiva să-i dea un cub de zahar) și este capabil să recunoască vocea comandantului sau și să lucreze independent atunci cand Saber este în pericol. În versiunea japoneză ("Șei Jushi Bismarck"), personajul este numit Richard Lancelot și este de naționalitate britanică. Acest lucru explică British Union Jack pe partea superioară a brațului și cască de la uniformă lui. În "Șei Jushi Bismarck", Richard Lancelot nu este căpitanul lui Ramrod (Bismarck
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
lucreze independent atunci cand Saber este în pericol. În versiunea japoneză ("Șei Jushi Bismarck"), personajul este numit Richard Lancelot și este de naționalitate britanică. Acest lucru explică British Union Jack pe partea superioară a brațului și cască de la uniformă lui. În "Șei Jushi Bismarck", Richard Lancelot nu este căpitanul lui Ramrod (Bismarck), el este parte a unei echipe multinaționale adunate pentru om Ramrod pentru a lupta împotriva invadatorilor Deathculas (Outriders). Fireball a fost odată pilot de curse și cel mai tânăr campion
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
-se el însuși, tatăl său a trimis navă să în navă de comandament lui Nemesis, jefuind Nemesis de corpul său și transmițându-le pe amândouă atât în dimensiunea Outriderilor unde el este încă pierdut până în această zi. În versiunea originală "Șei Jushi Bismarck", Fireball este numit Shinji Hikari, liderul japonez al echipajului. Steagul japonez este pe mânecă să și pe cască să. Colț este introdus în serie că un vânător de recompense pe urmele lui Vanquo, un spion Outrider. El deține
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
este cunoscut ca un renegat sau unitate Desperado. În fața teroarei declanșată de robotul inamic, "Marele Șerif" rezista întotdeauna cu îndârjire, câștigând întotdeauna lupta - însă deseori înregistrând pagube importante. Ramrod a fost numit Bismarck în versiunea japoneză, de unde și numele de" Șei Jushi Bismarck". Numele Americanizat pentru cuirasatul Bismarck, "Ramrod", probabil provine de la un argou cowboy prin "Ramrod" și se referă la persoana responsabilă de echipă, liderul grupului, sau persoană care rezolva treaba. Muzică din desenul animat a fost realizată de Dale
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
Al Bano și Romina Power" se clasează pe locul întâi la Sanremo cu "Ci sarà", iar în anul următor, la Eurovision, obține locul 7 cu "Magic Oh Magic". Alte melodii de mare succes din repertoriul lor sunt: '"Sharazan", "Che angelo șei", "Tu soltanto tu", " Prima notte d'amore", "Sempre sempre" și "Libertà". În 1987 și 1989 obțin locul 3 la Festivalul Sanremo cu melodiile "Nostalgia canaglia" și "Căra terra mia". Ultima lor melodie prezentată la Festival este "Oggi sposi" în 1991
Al Bano () [Corola-website/Science/315270_a_316599]
-
la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor. Situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]