9,251 matches
-
că sunt în pericol de moarte. Cu părul zbârlit și ochii arzând de nerăbdare, se apropia de șarpe cu un mers ciudat, de parcă pășea în vârful ghearelor. Apoi, când ajungea la câțiva pași de pradă, mârâia înăbușit, zgomot pe care șarpele îl percepea ca pe o vibrație a solului. Derutat pentru o clipă, de obicei, șarpele începea să se retragă, iar în acest moment, câinele țâșnea și-l mușca abil de ceafă. Mușcătura îi rupea spinarea, iar șarpele înceta să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
apropia de șarpe cu un mers ciudat, de parcă pășea în vârful ghearelor. Apoi, când ajungea la câțiva pași de pradă, mârâia înăbușit, zgomot pe care șarpele îl percepea ca pe o vibrație a solului. Derutat pentru o clipă, de obicei, șarpele începea să se retragă, iar în acest moment, câinele țâșnea și-l mușca abil de ceafă. Mușcătura îi rupea spinarea, iar șarpele înceta să se mai zbată. Domnul J.L.B. Matekoni știa că astfel de câini nu apucă o vârstă înaintată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
zgomot pe care șarpele îl percepea ca pe o vibrație a solului. Derutat pentru o clipă, de obicei, șarpele începea să se retragă, iar în acest moment, câinele țâșnea și-l mușca abil de ceafă. Mușcătura îi rupea spinarea, iar șarpele înceta să se mai zbată. Domnul J.L.B. Matekoni știa că astfel de câini nu apucă o vârstă înaintată. Dacă supraviețuiau până la vârsta de șapte sau opt ani, reacțiile li se încetineau, iar balanța înclina, pe nesimțite, în favoarea șarpelui. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
spinarea, iar șarpele înceta să se mai zbată. Domnul J.L.B. Matekoni știa că astfel de câini nu apucă o vârstă înaintată. Dacă supraviețuiau până la vârsta de șapte sau opt ani, reacțiile li se încetineau, iar balanța înclina, pe nesimțite, în favoarea șarpelui. În cele din urmă, câinele domnului J.L.B. Matekoni a căzut victimă unei cobre și a murit la câteva minute după ce a fost mușcat. Nu a mai găsit un alt câine care să-l înlocuiască, dar acum... Ei bine, asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
calea razelor de soare, iar acest fapt n-ar fi prins deloc bine mașinăriilor dinăuntru. Domnul J.L.B. Matekoni puse jos cutia cu scule la intrarea în baracă și împinse ușa prudent. Era precaut fiindcă astfel de locuri erau preferate de șerpi. Dintr-un motiv sau altul, șerpilor le plăceau mașinăriile și nu o dată descoperise șerpi somnolenți, încolăciți în jurul vreunei piese a aparatului la care s-a întâmplat să lucreze. De ce făceau asta, habar n-avea; e posibil să aibă o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fapt n-ar fi prins deloc bine mașinăriilor dinăuntru. Domnul J.L.B. Matekoni puse jos cutia cu scule la intrarea în baracă și împinse ușa prudent. Era precaut fiindcă astfel de locuri erau preferate de șerpi. Dintr-un motiv sau altul, șerpilor le plăceau mașinăriile și nu o dată descoperise șerpi somnolenți, încolăciți în jurul vreunei piese a aparatului la care s-a întâmplat să lucreze. De ce făceau asta, habar n-avea; e posibil să aibă o legătură cu căldura și mișcarea. Oare șerpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dinăuntru. Domnul J.L.B. Matekoni puse jos cutia cu scule la intrarea în baracă și împinse ușa prudent. Era precaut fiindcă astfel de locuri erau preferate de șerpi. Dintr-un motiv sau altul, șerpilor le plăceau mașinăriile și nu o dată descoperise șerpi somnolenți, încolăciți în jurul vreunei piese a aparatului la care s-a întâmplat să lucreze. De ce făceau asta, habar n-avea; e posibil să aibă o legătură cu căldura și mișcarea. Oare șerpii visau la locuri speciale anume create pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
șerpilor le plăceau mașinăriile și nu o dată descoperise șerpi somnolenți, încolăciți în jurul vreunei piese a aparatului la care s-a întâmplat să lucreze. De ce făceau asta, habar n-avea; e posibil să aibă o legătură cu căldura și mișcarea. Oare șerpii visau la locuri speciale anume create pentru ei? Or fi crezut că există un rai al șerpilor pe undeva? Un loc unde totul e la nivelul solului și nu există nimeni care să calce pe ei? Îi trebuiră câteva momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
care s-a întâmplat să lucreze. De ce făceau asta, habar n-avea; e posibil să aibă o legătură cu căldura și mișcarea. Oare șerpii visau la locuri speciale anume create pentru ei? Or fi crezut că există un rai al șerpilor pe undeva? Un loc unde totul e la nivelul solului și nu există nimeni care să calce pe ei? Îi trebuiră câteva momente ca să-și obișnuiască ochii cu întunericul dinăuntru, dar după un timp văzu că nu-i nimic periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
el alături, ceva mai departe de ceilalți. Avea și o copiliță, care dormea de partea cealaltă a ei. Mama s-a trezit, îmi închipui, și s-a întins, să se facă mai comodă. Din nefericire, la picioarele ei era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
care dormea de partea cealaltă a ei. Mama s-a trezit, îmi închipui, și s-a întins, să se facă mai comodă. Din nefericire, la picioarele ei era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
îmi închipui, și s-a întins, să se facă mai comodă. Din nefericire, la picioarele ei era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă rădăcini sau cojesc copaci, dar nimic din leacurile lor nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să se facă mai comodă. Din nefericire, la picioarele ei era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă rădăcini sau cojesc copaci, dar nimic din leacurile lor nu poate tămădui o mușcătură de lebolobolo - asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
picioarele ei era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă rădăcini sau cojesc copaci, dar nimic din leacurile lor nu poate tămădui o mușcătură de lebolobolo - asta trebuie să fi fost. După spusele fetei, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
era un șarpe, iar ea și-a lăsat călcâiul chiar pe capul lui. Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă rădăcini sau cojesc copaci, dar nimic din leacurile lor nu poate tămădui o mușcătură de lebolobolo - asta trebuie să fi fost. După spusele fetei, mama muri încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
casa ei din Zebra Drive, Mma Ramotswe se trezi, cum i se întâmpla adesea, cu noaptea în cap, la ora la care orașul era cu desăvârșire tăcut; ora de maxim pericol pentru șobolani și alte animale mici, fiindcă cobrele și șerpii mamba ieșeau la vânătoare pe nesimțite. Avusese dintotdeauna probleme cu somnul, dar încetase să-și mai facă griji din cauza asta. Nu stătea niciodată trează mai mult de aproximativ o oră și, de vreme ce se băga în pat devreme, reușea mai totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
că nu-i nevasta mea. Dar de ce striga? întrebă Mma Ramotswe. Sper că-și dă seama că n-are cum să iasă de acolo dacă țipă. — Cred că știe atâta lucru, răspunse domnul J.L.B. Matekoni. Țipa ca din gură de șarpe fiindcă era teribil de supărată. Zicea că altcineva ar fi trebuit să fie acolo, nu ea. A pronunțat numele tău, habar n-am de ce. Mma Ramotswe puse fasole și în farfuria ei. — Al meu? Ce legătură am eu cu treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aș fi făcut-o? Ne întâlneam serile. Ea zicea că-i plac plimbările nocturne prin savană; lui nu-i plăceau, așa că rămânea acasă. O prevenise să nu se aventureze prea departe și să fie atentă la animalele sălbatice și la șerpi. Aveam cuibușorul nostru de nebunii unde mergeam să fim singuri, o colibă situată dincolo de terenul cultivat. O foloseam ca depozit de furtunuri, sfori, chestii de-astea. Era însă și un loc foarte bun pentru întâlnirile unor amanți. În noaptea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ar veni Isus în blugi și-n tricou mototolit, cu mânecile tăiate, neras, cu tatuaj pe-un umăr, o sirenă c-o săgeată înfiptă-n coadă sau cu zarul albastru între degetul mare și arătător, cu o Gorgonă înfășurată-n șerpi pe piept, puțind a nespălat, „Eu sunt Calea și Adevărul, Eu sunt pâinea Vieții...”, nu-l umflăm pe sus și-l închidem repejor la doi, la paranoici? Nu ia și câteva pe spinare dacă nu se lasă? Nu-l înfundăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
incredibil și căreia, În vîrful tuturor acestor lucruri, să i se trîntească o față ca a mea... Ar fi de-a dreptul glorios! Carmen de Ibarra Îl privi scîrbită, așa cum te-ai uita la o broască rîioasă sau la un șarpe care dintr-odată ar Începe să vorbească. - Nu există nimic, divin sau omenesc, pe care să-l respecți? voi ea să știe. Nici măcar propriul tău copil? - Nici măcar asta, admise Oberlus. CÎnd am declarat război, am făcut-o Împotriva a orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
I-a plăcut întotdeauna mult de tot rochia asta. Chimonoul ăsta a fost preferatul ei. Evie cea sensibilă ar zice: — Cu asta s-ar zice că are zero pe doi. Aș putea s-o omor pe Evie. Aș plăti niște șerpi s-o muște. Evie ar purta un compleu negru de cocteil cu fustă de satin cu tiv asimetric și un corset fără bretele de Rei Kawakubo. Umerii și mânecile ar fi de șifon simplu, negru. Evie, știi, în poșeta neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-mi vorbească despre o idee pe care o are pentru un remake al Cenușăresei, numai că păsărelele și animăluțele, în loc să-i facă o rochie, îi fac o operație estetică. Muscarii îi fac lifting facial. Veverițele îi fac implanturi cu silicon. Șerpii, liposucție. În plus, Cenușăreasa începe prin a fi un băiețel singuratic. La câtă atenție i s-a acordat, i-am zis lui Evie, pun pariu că fratele meu a pus el însuși tubul ăla de fixativ în foc. Capitolul 25
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o ciudățenie în Serviciu, pentru că Mihai Mihail dorea să fie absolut autonom, să nu aibă de-a face cu alte instituții apropiate ori îndepărtate, dar cam din aceeași lume nesigură, răsucită în sine, semănînd în mintea lui Leonard Bîlbîie cu șarpele Uroboros care-și mușcă singur coada. Acest George Stan ar fi făcut, probabil, o carieră fulminantă în subordinea unchiului, fiind un copoi înnăscut, om de acțiune și plin de nerăbdare. Spre deosebire de mulți dintre funcționarii Serviciului, umbla înarmat și își făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cum i se face frig în spate, închipuindu-și privirea greoaie, bovină, a ochilor aproape albi, ca ai unei statui antice, fixată asupra unor inși înfierbîntați de căldură și băutură, cu ochii alunecînd după dameze. "O să-i hipnotizeze, ca un șarpe boa și apoi o să-i înghită. Excelența-sa are nevoie de ceva de digerat, ca să-și facă un capital politic." Nu se putea gîndi la altceva decît la ceea ce putea să-l preocupe pe Basarab Cantacuzino. De ce avea nevoie ofițerimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unică și fascinantă. Acolo, în laboratorul care mirosea a iod și a formol, priviți din toate părțile de ochii sticloși ai păsăretului împăiat, văzîndu-și chipurile transfigurate, uneori livide în sticla borcanelor, unde pluteau într-un somn definitiv șopîrle și pești, șerpi de baltă știuți și lighioane nemaivăzute de ei, acolo domnul Schmeltzer le punea o întrebare tăcută, plimbîndu-și privirea ciudata de la unul la altul, pe măsură ce fiecare dintre ei răsucea butonul pilei galvanice, lăsînd așa să treacă un curent electric prin mușchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]