1,046 matches
-
A semnat și A.C. Albinus, Alexandru Ciplea, Cziple Sándor. Deși numeroase creații populare, scoase la lumină în genere de culegători modești, au apărut îndeosebi după anii ’70 ai secolului al XIX-lea în publicații că „Gutinul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta poporului” „Șezătoarea” (Budapesta), „Foaia Soțietății pentru Literatură și Cultura Română în Bucovina” ș.a., prima colecție de folclor maramureșean a fost tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
singulariza nu numai între cetățenii urbei, ci și în rîndurile tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori la șezătorile literare din regiunea și județul Bacău, pentru a organiza vitrine și expoziții cu cărțile sale. Chiar după ce intrase în faza ireversibilă de decrepitudine fizică, acesta își păstrase elocvența, avea replici strălucitoare și era, nu o dată, mordant față de unii dintre contemporanii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt destui nepricepuți care-l aplaudă) cu texte ambigue, pline de lucruri heteroclite, de aluzii indecente și de expresii întoarse pe dos. Pe de altă parte, moralizările lui din Satiră duhurilor mele, volumul din care citește în ultima vreme la șezători, sînt, ca să folosesc o vorbă de-a lui Baudelaire, „o scrimă vid”, iar pluralul din titlu trădează o maladie proprie inșilor cu sciziuni sufletești, oscilanți, de o conduită fluctuantă. * Tipograful mi-a scris sîc în loc de sic. A schimbat Roma cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rezistența la unele din aprecierile sale, cine mai stă să compună „miniaturi”, să-și pigulească textul, să șteargă trei din patru cuvinte scrise, să asude la a douăsprezecea variantă? Cîți mai disperă că n-au găsit „cuvîntul ce exprimă adevărul”? *Șezătoarea literară de aseară mi-a dovedit, o dată în plus, că aluziile alimentare au astăzi, la o parte a publicului, un succes aproape egal cu al celor sexuale. Dovada mi-a oferit-o un „text” de Calistrat Costin debordînd de vulgaritate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
genul potrivit cu calitățile sale. Supărător e faptul că aceste „pseudopoeme”, asortate cu spirite de revistă, sînt receptate ca probe de curaj moral și estetic. Sînt sigur, în conversațiile lor de mîine și de poimîine, rememorînd cît de „drăguță” a fost șezătoarea literară la care, vrînd-nevrînd, au asistat, doamnele învățătoare și profesoare le vor da o notă mai bună decît celorlalte poeme citite, ba se vor întinde cu aprecierile și mai sus, la opere de un alt rang, unde experiența lor de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tachineze: „Nu te cred, aia-i încă tînără, îi trebuie morcov tare”. „Dacă-l îngrijești, îl ai”, i-a răspuns oarecum evaziv el. Astăzi, o ospătăriță de la Liceul Pedagogic, prinzînd din zbor vorba unuia dintre invitați (scriitor venit pentru o șezătoare literară) că a stat la coadă „pentru ouă de la țărani’”, s-a înfipt să spună (și l-a spus fără să roșească) un banc cu unul care striga în piață: „Ouă de țăran! Ouă de țăran!”, iar cînd a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște țărani ceva mai spălați”. Deprins cu exagerările, G. le-a vorbit acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să se mențină astfel. Au fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani s-a produs după vizita protocolară la „tovarășa Găinușe”, urmată de „aprovizionare”. G. și Cs. au luat cartofi, ceapă, salam etc., burdușind portbagajul mașinii acestuia din urmă și canapeaua din spate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un cuvînt mai lung maimuțăresc felul de a vorbi al Conducătorului, preluînd și greșelile de pronunție, ridicîndu-le la gradul de norme? Cred că astfel dovedesc atașament? Nu, dovedesc prostie! *Am fost trimis (împreună cu Petru Cimpoeșu și Viorel Savin) pentru o „șezătoare literară” la Casa de Copii școlari din Tîrgu Ocna, care a împlinit 20 de ani de la înființare. Sub această denumire inocentă funcționează, de fapt, unul din penitenciarele pentru minori. Cînd am intrat, curtea era dezolant de curată și pustie. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jenă), am ascultat formațiile de mandoline și muzicuțe și am urmărit, apoi, spectacolul „Brigada știe tot” și (cum va scrie reporterul ziarului) „evoluția grupului de dans tematic”, laureat al Festivalului „Cîntarea României”. După atîtea zdrăngăneli și tropăituri îndelung aplaudate, orice șezătoare literară ar fi fost inoportună: profesorii și școlarii trebuiau lăsați să comenteze propriile lor producții. N-a fost greu să-i conving pe cei ce ne chemaseră că așa e cel mai bine. Cuprins de o stare de disconfort, doream
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În numeroase acțiuni de binefacere. 577 s-a mai adăugat În curte. Nu știu dacă mai trăiește. Doamna Ciurea merită și D-sa să fie menționată, deoarece, i-a dat un prețios concurs (...) și mai târziu, În timpul școalei, cu ocazia șezătorilor culturale. Venind la Fălticeni, m-ar Îndurera mult să văd lipsa atâtor cunoscuți! Gândul meu i-ar chema alături de noi, dar cum să mai vie?! Voi Încerca să vin cu trenul, dacă nu se va putea altfel. Eleva mea (fostă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pansamente, ajutându-mă cu penseta să-mi dea tifoanele sterilizate, așa cum era cu pansament la picior, fără să am nevoie. Atunci Dl. Ciurea mă Întreba dacă nu ne-ar deranja - pe mama și pe mine - ca să vie la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu ne-ar deranja - pe mama și pe mine - ca să vie la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier la gară, Dionisie Heul, cu frate 134 M. Iacobescu, I. Iosep, FĂLTICENI, Mic Îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1978. Am furnizat autorilor, mult material documentar, pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
istorioare de Sadoveanu și din alți scriitori de seamă, lucruri vesele și distractive. Erau petreceri distractive și totuși foarte decente, cari durau până pe la 11 noaptea. Afară, În zăpadă, lângă un nuc, aștepta Costescu, cu piciorul bandajat, să urmărească durata șezătorilor și ceea ce se petrece la lumina unei lămpi de... provincie! A doua zi, aflând Dl. Ciurea, dă ordin să nu se mai permită răniților să iasă seara din spital, să se Încuie porțile. Între sateliții mei era o mare luptă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Soroca și la Chișinău (unde a Înființat după unire, prima școală primară românească). Fost inspector pedagogic al jud. Neamț, Bacău, Putna. Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia, Lumea, Liga, Deșteptarea, șezătoarea, Albina, Junimea lit. etc. Pseudonime: Ion al lui Toderică și I.T. Cuviosu. Opera: Testamentul călăuză, Buc., f.an; Cărți de cetire. Chișinău 1921 și Iași 1928 (În colaborare), Țara mea; Geografie, Iași (1928) id.; Dostoevski. La pomul de Crăciun al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
când În când mai vine câte un fecior să mă vadă (...). În Fălticeni n-am mai fost de la 1 martie a.c. când am avut mulțumirea să ne Întâlnim și să mai cunosc din cei care au participat la sărbătoarea Centenarului „șezătorii”. Sunt un fel de arestat la domiciliu - ca ofițerii pedepsiți pe vremuri. Răsfoiesc presa la care sunt abonat. Apoi mai merg În livada Înverzită. Activitate creatoare? Slabă. Lucrările ce am În manuscris și aș mai Întocmi nu găsesc edituri. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am făcut. Mi-a plăcut foarte mult interviul. În acest concediu nu am stat o clipă locului. În fiecare zi mă duceam la regiment pentru fanfară ca să ajut cum pot pentru a se pregăti cu ocazia Festivalului Național de Folclor „șezătoarea”, care a avut loc pe 20 iulie (de „Sfântul Ilie”) și pentru jurământul care a avut loc pe 29 iulie În comuna Baia239. Pe 26 iulie a venit Televiziunea din Iași, având ca redactor pe D-na Maria Florea și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ea este fiica lui Millo. Lucia este fiica celei de a doua soții a lui Millo 274 și a chemat-o Ionescu. 4) După știința mea tatăl meu Vasile Pienescu a fost Între cei care au scos primele numere din „șezătoare”, el Însuși a cules producții folclorice, dar pentru alții. El nu a tipărit nimic. Eu am colaborat la „Ion Creangă” rev. lui T. Pamfile. 5) Când ai văzut tabloul pe care Îl aveți acuma, ți-am arătat și un Iser
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
17 eleve și elevi, care au ales lb. germană. Președintele comisiei, Prof. univ. Ifrim (moldovean) stand de vorbă cu ei, mi-a comunicat aprecierea elevilor: „Îl stimăm și-l iubimă”. A fost cea mai frumoasăă decorație pentru mine. Acum cu „șezătoarea”!470 D-na Prof. Maria-Luiza Ungureanu, directoare de liceu În București, scriitoare, are multe și valoroase legături În București În lumea intelectuală. E Însăși folcloristă. E gata să ne-ajute la reapariția șezătoarei. I-am scris. Iată ce vrea dânsa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fie de la Comitetul Județean pentru cultură din Suceava, fie de la Cercul literar din Flt. - de oriunde, ca dânsa să se ducă la Prof. Pop - directorul Secției de folklor a Academiei - cu care e prietenă, ca să ia aceasta sub egida ei - „șezătoarea”. E așa de greu de realizat așa ceva? Doamna Ungureanu așteaptă mereu și nu-i vine nimic 471. Nu se poate duce cu mâna goală să ceară ea ceva pentru Fălticeni. Inițiativa trebuie să pornească din acest oraș. Apoi vom vedea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mea literară și, dacă voi găsi ceva publicabil, trimit cu plăcere. Ar interesa corespondența cu scriitorii străini? Am destulă, multă Însă cu caracter intim, prietenesc și unii din ei trăiesc și-mi scriu și azi. De asemenea 470 Inițiativa reapariției „șezătorii” a pornit din Fălticeni. 471 Doamna putea să aștepte mult și bine, totul depinzând de buna sau proasta dispoziție a unor localnici de a pune mâna pe condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ist. lit. germane, pe care-l trimit recomandat. Cât privește corespondența cu Agatha Bârsescu - trebuie s-o mai triez și vă voi trimite, ce interesează domeniul public. Am comunicat imediat - telefonic - doamnei Maria-Luiza Ungureanu despre demersurile dv.474 relative la „șezătoarea”. E bine să știe și d-sa când pleacă hârtiile la Secția de folclor a Academiei. De altfel și așa mi-a făgăduit, că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tudor Vianu, Artur Gorovei ș.a. Vădește talent, dar din păcate nu l-a pus În valoare. 900 Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În care se află recenzii despre lucrările mele, pe care le voi trimite la timp. De altfel știu, că acum ai alte treburi urgente și Însemnate. Dl. Prof. Popa mi-a scris despre desfășurarea aniversării celor 80 ani de la Înființarea „șezătorii” și m-am bucurat că au venit personalități din București și Iași, care au prețuit activitatea orașului-cultură 942 moldovenesc. Dl. Prof. Popa Îmi scrie și despre propunerea d-nei Prof. MariaLuiza Ungureanu, de a se publica un volum de „Amintiri fălticenene
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe mata de la mine. Îi poți scrie fără grije, referindu-te la persoana mea. E atașată mult de Flt. prin Gorovei și s-a supărat că, d. Datcu, făcut de dânsa „goroveist”, n-a Înștiințat-o de această sărbătorire a „șezătorii”. Adresa ei, Prof. Maria-Luiza col. Ungureanu, str. Aurel Vlaicu No. 125 Sectorul 2. Se va bucura la scrisoarea matale, pe care te prețuiește, fără cunoștință personală, din relatările noastre (Gorovei - tatăl și fiul - și eu). De altfel o Înștiințez și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea vechi, privea o epocă de mult apusă. Mi-a părut rău și am explicat cauzele insuccesului, Într-o misivă sinceră trimisă la Buftea. Cred că scriitorul m-a Înțeles. 576 Singurul În măsură să mențină la același nivel o „șezătoare” reapărută, era prof. V.G. Popa. Din păcate, nici eforturile prof. Tempeanu nu au dat roade, iar vrednicul dascăl fălticenean s-a stins În 1976. 577 Virgil Tempeanu gratulează cu acest epitet pe ștefan Ioan, șeful liberal al județului Baia. 578
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]