2,554 matches
-
de o casetă β-geo (formată prin fuziunea genei pentru β-galactozidază, din operonul lac al bacteriei Escherichia coli și gena bacteriană pentru rezistență la neomicină). Aceasta a fost inserționată prin recombinare omoloagă (Tokugawa și colab., 2003) în gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gena bacteriană pentru rezistență la neomicină). Aceasta a fost inserționată prin recombinare omoloagă (Tokugawa și colab., 2003) în gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un asemenea construct molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colab., 2003) în gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un asemenea construct molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo și s-au dovedit a fi rezistente la concentrații extrem de înalte de până la 12
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un asemenea construct molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo și s-au dovedit a fi rezistente la concentrații extrem de înalte de până la 12 mg/ml de G418
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo și s-au dovedit a fi rezistente la concentrații extrem de înalte de până la 12 mg/ml de G418, pe când celulele somatice derivate din șoarecele Fbx15βgeo/ βgeo au fost sensibile la o concentrație normală de 0,3 mg/ml. Takahashi și Yamanaka (2006) se așteptau ca o activare chiar și parțială a genei Fbx15 să confere rezistență la concentrații normale de G418. Cele 24 de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mg/ml. Takahashi și Yamanaka (2006) se așteptau ca o activare chiar și parțială a genei Fbx15 să confere rezistență la concentrații normale de G418. Cele 24 de gene candidat au fost introduse prin transducție retrovirală în fibroblaste embrionare de șoarece (MEF) prelevate din embrioni Fbx15βgeo/ βgeo (Morita și colab., 2000) după care, celulele transduse au fost cultivate pe celule hrănitoare STO în mediu pentru celule ES care conține 0,3 mg/ml de G418. S-a constatat că atunci când a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ceea ce este echivalent cu acela al celulelor ES tipice, care este de 17 ore. Aceste celule au fost desemnate „iPS-MEF24” acronim derivat de la „pluripotent stem cells induced from MEF by 24 factors” = celule stem pluripotente induse din fibroblaste embrionare de șoarece prin acțiunea a 24 de factori. Analiza de revers transcriere PCR (RT-PCR) a evidențiat faptul că aceste clone iPS-MEF24 au exprimat markeri celulari specifici ES printre care Oct3/4, Nanog, E-Ras, Cripto, Dax1, Zfp296 și Fgf4 evidențiați în cercetările
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
afectat semnificativ numărul de colonii și a condus la identificarea combinației necesare și suficiente pentru adoptarea fenotipului ES. Astfel s-a ajuns la identificarea combinației de gene-candidat, care atunci când sunt cotransduse asigură convertirea celulelor embrionare diferențiate de tip fibroblast de șoarece (MEF) în celule cu fenotip specific celulelor stem embrionare (ES). Această combinație este Oct3/4, Klf4, Sox2 și c-Myc. Combinația doar a acestor patru gene-candidat a produs un număr de colonii rezistente la G418 echivalent cu acela obținut prin combinația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de cunoaștere și creativității. Creierul lui Anatole France, Premiul Nobel pentru literatură, a cântărit 1.100 de grame. Numărul de unități de lucru, adică numărul de celule nervoase, neuronii, joacă un rol determinant în procesele de cunoaștere, gândire și creativitate. Șoarecele are 1011, deci omul are de 1.334 de ori mai mulți neuroni, albina are 109 neuroni, și, deși execută automatisme impresionante, nu are gândire și creativitate. Un rol determinant în procesul de cunoaștere, gândire și creativitate, are numărul de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
computerului să deosebească toate fibrele de comunicație dintre neuroni și să le redea în culori (vezi figura). Imagini ale fasciculelor de legătură dintre neuroni vizualizați prin tehnica DTI Cu ajutorul acestui examen s-a putut stabili, comparativ cu imaginile obținute pe șoarece și cimpanzeu, numărul uriaș, superior, al legăturilor dintre neuroni în creierul uman. Această intensitate a legăturilor interneuronale transformă creierul în unitatea funcțională exprimată de activitatea Gestalt. Un creier viu lucrează în totalitatea sa permanent, nimic nu rămâne inactiv. Imaginea unei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de funcționare maximală. Starea de maturare totală a creierului se realizează la vârsta de 6 ani. Până la această vârstă, cei 100 de miliarde de neuroni cu care ne-am născut se dezvoltă, își ramifică dendritele și-și înmulțesc sinapsele. La șoarece și cimpanzeu acest proces de maturare cerebrală are loc în câteva săptămâni datorită numărului mic de sinapse (dialoguri) între neuroni. La rozătoare, numărul maxim de sinapse pe un neuron este de la 10.000 până la 22.000. La om, un neuron
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a creativității. În ultimul timp, el a publicat un experiment făcut pe el însuși, în care demonstra că stimularea regiunilor temporale ale creierului său - cu un Stimulator Magnetic Transcranial (aplicat pe cap) - îi îmbunătățea talentul de a picta. Omul și șoarecele sunt rezultatul unor mutații ereditare produse pe scara evoluției cu multe zeci de milioane de ani în urmă. Unul dintre principiile educației medicale era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a picta. Omul și șoarecele sunt rezultatul unor mutații ereditare produse pe scara evoluției cu multe zeci de milioane de ani în urmă. Unul dintre principiile educației medicale era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unor mutații ereditare produse pe scara evoluției cu multe zeci de milioane de ani în urmă. Unul dintre principiile educației medicale era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
milioane de ani în urmă. Unul dintre principiile educației medicale era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare și că amândurora ne place brânza; totuși diferența este uriașă! Omul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare și că amândurora ne place brânza; totuși diferența este uriașă! Omul vorbește și are 1,70 metri înălțime, iar șoarecele nu vorbește
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare și că amândurora ne place brânza; totuși diferența este uriașă! Omul vorbește și are 1,70 metri înălțime, iar șoarecele nu vorbește și are 2,5 cm înălțime. Explicația este că fracțiunea genomică a moleculei ADN-ului, cea conținătoare de gene, este asemănătoare, lungimea oaselor, grosimea mușchilor, forma corpului și a feței găsindu-și explicația în ceea ce numim "gunoiul genetic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
reacții surprinzătoare și gesturi violente. Caracterul său este asemănător profilului comportamental al unui motan leneș ("stă toată ziua lungit sub tejghea") care își conservă energia pentru a putea să o consume într-un "asalt" intempestiv, adesea gratuit (joaca de-a "șoarecele și pisica" este redată în linii "umanizate" în relația dintre Grummer și clienții săi). Observând recurența lui r după guturala g și consoana m, "surdinizată" de încadrarea între u și ă - ca pronunție specifică a lui e, putem reface, în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale acelor exagerate autoaprecieri, care ne sapă nu rareori temeliile unei construcții ridicate cu mari eforturi personale. Ce și mai ales cine este acest eu de care „se bucură” nu puțini, dar cu care mulți nu știu „ce să facă”, șoarece insistent, indelebil, care ne urmărește până În cele mai obscure cotloane ale psihicului, accentuând disperat, strident, nepotrivirea noastră nu atât „cu lumea”, cât cu ceea ce am fi dorit „să fim”, singurătatea nedorită, incomodă În care ne aflăm, dar, În același timp
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
balaur ați prins! Tov. Colonel nu răspunde. O să răspundă el. Dar noi nu putem... Mergem la pichet și confiscăm peștele. Sîntem uzi, trebuie să fugim acasă la Ghireni. Nu ne putem înțelege? Profesorul nu mai impresiona. Era murat ca un șoarece și nici aplombul acela, caracteristic lui, nu mai era prezent. Ne bagă la pușcărie, dom' profesor. Nu știm, este periculos. Noi stăm aici de doi ani și așa somn n-am văzut. O sută de lei este bine? Ne temem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noștri. Îi înconjurăm cu simulacre de animale din cauciuc sau din pluș, iar primele cărți cu poze pe care le punem sub ochii lor le arată, cu mult înainte să le întîlnească, ursul, elefantul, calul, măgarul, cîinele, pisica, cocoșul, găina, șoarecele, iepurele etc., ca și cum ar trebui să le dăm, de la cea mai fragedă vîrstă, nostalgia unei unități despre care vor ști repede că a dispărut. Nu este surprinzător că uciderea de ființe vii pentru a se hrăni cu ele pune pentru
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
câte vom mai inventa -, Înghițim orice nu ne interzice cultura, educația primită de copil. Căci carnea, adică animalele sunt atât excedentare cât și deficitare energetic, și noi așișderea. Iar noi nu știm să deosebim asta. Pisica știe, și savurează un șoarece ori un pește, ambii excedentari energetic, nu o midie ori un rac - ce gustoși! - care’s deficitari din același punct de vedere. Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de a doua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moarte. Dar, În jocul care pentru el Înseamnă speranță și luptă, nu-și simte agonia. Pisica e, În acest caz, glontele care nimerește un ostaș În plin atac, respectiv pe unul legat de stâlp. Uneori, pisica mai și pierde. Un șoarece, de exemplu, cu care s’a jucat prea mult. Fără șanse, acela va muri În cotlonul În care s’a ascuns, devenind hrană pentru vietăți saprofage sau necrofage care nici vânători nu pot fi, dar nici coprofagi, căutând excrementele bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un rost, acela de a Împiedica proliferarea „pașnicelor“ ierbivore, ba chiar grija pentru sănătatea acelora, luându-și drept tribut pe acelea bicisnice, a condamnat și interzis suferința, prin varii obiceiuri ale vânătorului, aparent feroce, cum ar fi „jocul“ pisicii cu șoarecele: Realitatea e că astfel, sperând În salvare, șoarecele nu-și conștientizează agonia. Vreți să vedeți adevărata ferocitate? Priviți - culmea! - plantele, anume pe acelea carnivore, căci ce prind În capcanele de o rară perfidie - iată că și eu sufăr de antropomorfism
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]