1,581 matches
-
a fost lăsată însă pe seama Convenției de la Paris. Colquhoun arăta că Gheorghe Bibescu se afla printre favoriții la tron în Muntenia, prilej de ai identifica unele trăsături de caracter: „Prințul Bibescu are o înfățișare unică și este foarte diferit de Știrbei. El este un gentleman cu maniere și posedă o abilitate teribilă de a se exprima. Are mai mult geniu și imaginație decât Știrbei și un caracter mai onorabil. Este de asemenea foarte popular, elocvent, însă nu este la fel de practic în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ai identifica unele trăsături de caracter: „Prințul Bibescu are o înfățișare unică și este foarte diferit de Știrbei. El este un gentleman cu maniere și posedă o abilitate teribilă de a se exprima. Are mai mult geniu și imaginație decât Știrbei și un caracter mai onorabil. Este de asemenea foarte popular, elocvent, însă nu este la fel de practic în afaceri. Pe lângă acestea, se spune că nici nu poate să ducă până la capăt planurile pe care le concepe”. Colquhoun arăta că prevederile echivoce
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care să aibă atâta proprietate, adăugând că „oamenii bogați din orașe sunt fie străini, fie evrei”. Colquhoun susține însă cu detașare că membrii căimăcămiei muntene pot fi suspectați de a fi „favorabili Partidei conservatoare, reprezentată prin foștii domnitori Bibescu și Știrbei”. El sesizează și primele semne de structurare a vieții politice muntene: „A apărut apoi primul semn de alianță cu așa numitul partid național, ridicându-se o opoziție complet organizată, care își avea sediul principal în reședința fostului domnitor. De aici
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se accepta numirea unui agent consular la Sulina, căruia își exprimau disponibilitatea de a-i asigura salariul. Cunningham a abordat problemele legate de exportul de grâne către Marea Britanie și în cursul unei întrevederi pe care a avut cu domnitorul Barbu Știrbei în timpul vizitei acestuia la Brăila, la 5/17 septembrie 1849. Cunningham raporta și despre piedicile puse de autoritățile moldovene la îmbarcarea la Galați a grânelor provenind de la sudul Dunării, în ciuda statutului de porto franco a acestui oraș. Alte nemulțumiri a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Anonim, acesta având "atât calități divine, cât și însușiri demonice"164. Pe de o parte, are atributele unei ființe perfecte, pe de altă parte are manifestări ale unei ființe căzute. Poate crea în mod perfect și în același timp creează știrb. Are toate atributele pozitivității și totuși în el lucrează negativitatea. Deși are șansa manifestării plenare, se manifestă din teama. În loc să creeze, cum ar putea pe drept, se ocupă cu distrugerea propriilor posibilități de creație. Deși este o putere nemărginită, fuge
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai puțin de ce-ar fi vrut ea anume să afle. E drept că tot încerca s-o tragă de limbă pomenind de Rică, dar ar fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o clepsidră prin îngusta porțiune în care pielea lor venea în contact; acolo, învârtită de neastâmpărul static al atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul unor angrenaje știrbe și lălâi, cu joc între piese cât hăul. În mintea băiatului începu iar să se depene melodia tânguitoare, compusă de el pentru el, ce-i punea ordonator pe note sufletul din împrăștierea-i cea de toate zilele: "Umblu noaptea prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a efectelor acestei inițiative. 2. ÎNCEPUTURILE MEDICINII ȘTIINȚIFICE ROMÂNEȘTI: CAROL DAVILA (1828-1884) În 1852, tânărul medic de origine franceză Carol Davila, absolvent al Facultății de Medicină din Paris, este trimis în Țara Românească de către guvernul francez, la solicitarea domnitorului Barbu Știrbei, cu o misiune precisă: organizarea sectorului sanitar autohton. A rămas definitiv în România, obținând cetățenia română în 1866, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului. Până la această dată desfășurase o vastă activitate de organizare a sectorului sanitar militar și de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
presar un pic de făină, dar nu iese cremă, se fac cocoloașe. Porcului i-e greu să mănânce din cauza rănii, l-am hrănit atent cu lingura. Ies pe acoperiș. Un pâlc de copaci și câteva case, o moară de vânt știrbă cu fereastră. Niciun fel de militari, niciun echipaj de vânătoare. Probabil litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
UNESCO an comemorativ al centenarului morții lui Constantin (Costache) Negruzzi, ceea ce adusese mari schimbări în viața mamei și a mea, singure supraviețuitoare ale persecuțiilor ce se abătuseră asupra casei noastre, după venirea regimului comunist la putere. Revenisem în apartamentul din Știrbei Vodă, de unde fusesem "evacuați" cu 16 ani înainte; unchiul meu, ultimul purtător al numelui, fusese invitat de la Paris și am putut merge la noi, la Hermeziu, județul Iași, unde nu mai pusesem piciorul de peste 20 de ani. La intervenția unchiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
la mii de kilometri de țara noastră, în inima deșertului, cineva ne vorbește atît de frumos românește. O, Doamnă, foarte simplu: mama mea a fost, vreme de foarte mulți ani, femeie de serviciu la Ambasada Mongoliei din București, pe strada Știrbei Vodă. Școala am făcut-o la Liceul pentru copiii Corpului Diplomatic din București și sportul la Dinamo. Așa că sunt perfect bilingv. Adică trilingv, dacă luăm și rusa în considerație. La ideea că, atîția ani de zile, bărbatul acela din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Templu lipsesc și nu mai poluează Golgota cu tarabele lor, cînd întreaga lume doarme și e liniște deplină pe pămînt; la slujba modestă a vreunei bisericuțe din creierii munților cretani, albă și albastră, în care slujește un popă bătrîn și știrb; în capela casei Maicii Domnului din Efes, din fața izvorului care-I oferea apa limpede și rece într-o regiune fierbinte a ceea ce avea să devină Imperiul Bizantin, leagăn al credinței noastre creștine; în bisericuța din portul acela minuscul căruia nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
peste hainele groase. Coborau în curte câteva mobile mici, îngrămădite într-o căruță trasă de un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele într-un gest care putea să însemne că nu se știe sau că se știe prea bine. Deținea taina acestor răspunsuri care te lăsau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
situații politice mai dinainte, țin scena în tot timpul acesta - până în ultimii patru-cinci ani - din ei: Gheorghe Cantacuzino, generalul Gheorghe Manu, Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Menelas Ghermani, Constantin Ollănescu, Alexandru Lahovary, generalul Iacob Lahovary, Ion Lahovary, prințul Al. știrbei, Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion Florescu, plus liberalii disidenți coalizați cu conservatorii cari erau: Gheorghe Vernescu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg, Ilarie Isvoranu, G.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Guvernul I.C. Brătianu demisionând, Theodor Rosetti e numit prim-ministru și ministru de Interne. Ceilalți miniștri: P.P. Carp, la Departamentul Afacerilor Străine; T. Maiorescu, la Culte și Instrucțiune Publică și ad interim la Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii; Al.B. știrbei, la Lucrări Publice; general C. Barozzi, la „Rezbel“; Menelas Ghermani, la Finanțe; Al. Marghiloman, la Justiție (București, 23 martie 1888; MOF., nr. 283, 23 martie/4 aprilie 1888, p. 6521). Guvernul, în această formulă, va suferi o singură modificare, notată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
miniștri (unii păstrându-și postul din cabinetul precedent): G. Vernescu, la Departamentul Justiției; general G. Manu, la „Rezbel“; P.P. Carp, la Afaceri Străine; Al. Lahovary, la Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii; T. Maiorescu, la Culte și Instrucțiune Publică; Al.B. știrbei, la Interne; M. Ghermani, la Finanțe; Al. Marghiloman, la Lucrări Publice (București, 12 noiembrie 1888; MOF., nr. 179, 13/25 noiembrie 1888, p. 4153). În această componență, fără nici o modificare, noul minister Th. Rosetti funcționează până la 29 martie/10 aprilie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de 177 646 locuitori (potrivit recensământului din 1878), dintre care 82 639 bărbați și 95 014 femei. Gări: Gara de Nord și Gara Filaret (ultima deservind numai linia București-Giurgiu). Principalele căi de comunicație: Calea Victoriei; Bulevardul Academiei; Bulevardul Elisabeta; strada Colței; Calea Griviței; strada știrbei Vodă; Calea Dorobanților; strada Clemenței; strada Polonă; Calea Rahova; Calea șerban-Vodă; Calea Văcărești; Calea Plevnei; Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șerban-Vodă, 3 137 m; ” Moșilor, 3 068 m; ” Victoriei, 2 800 m; Strada Romană, 2 549 m; Calea Rahova, 2 482 m; ” Grivița, 2 482 m; Strada Polonă, 2 116 m; ” Teilor, 2 032 m; ” 11 Iunie, 1 919 m; ” știrbei Vodă, 1 775 m; Calea Dorobanților, 1 449 m; Strada Fântânei, 1 057 m; ” Colței, 1 024 m (p. 205). Tabelul imobilelor din București: 21 037, repartizate astfel pe sectoare: Culoarea Roșie, 1 430 imobile ” Galbenă, 4 857 imobile ” Verde
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Casație, str. Fântânii, 1; Fleva, N., deputat, primar al Bucureștilor, avocat, str. Scaune, 45; Florescu, I. Em., general de divizie, fost ministru de Război, str. Calomfirescu, 6; Francudi, Ep., profesor la Facultatea de Litere, str. Brâncoveanu; Fundățeanu, procuror, str. știrbei Vodă, 18; Fundescu, I.C., director al jurnalului Telegraful, deputat, str. Regală, 15; Gagel, W., proprietar, str. Doamnei, 17; Gaster, dr. M., publicist, str. Fundului; Gebauer, C., negustor, str. Minervei, 5; Georgescu, sculptor, str. Sf. Spiridon, 5; Gheorgieff, Evl., bancher, Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54; Mille, C.C., avocat, str. știrbei Vodă, 62; Miller-Verghi (doamna Elena), str. Primăverii, 26; Millo, M., Calea Victoriei, 138; Mincovici, Nacu, negustor, Calea Victoriei, 68; Mincu, I., arhitect, diplomat al guvernului francez, laureat al Societății Centrale de Arhitectură din Franța, fost elev al școlii de Beaux-Arts din Paris
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Carol I, 60; Rădulescu & Ionescu, cofetărie-înghețatăcafenea, Calea Victoriei, 51 ter; Rașca, cafenea, grădină cu muzică, str. Academiei, 27; Russu, J., str. Gabroveni, 6; Sael, H., Calea Văcărești, 66; Schneider, R., str. Artei, 24; Spielmann, J., str. Smârdan, 20-24; Stein, R., str. știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3; Sterie, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Tomescu, I., str. Bibescu-Vodă, 10; Vasiliu, At., Piața Amzii, 7 (pp. 318- 319). Varieteu (șantan): Cazino Labes, str. Sf. Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
340). Tipografii: Binder, Is., str. Brezoianu, 1; Bomches, Ed., str. Smârdan, 51; Cucu (doamna), Dor., B-dul Elisabeta; Göbl, C., str. Doamnei, 14; Göbl (frații), Pasagiul Român, 12; Conduratu & Rădulescu, str. Teatrului, 8; Grassiany, El., str. șelari, 10; Grecescu, Al., str. știrbei Vodă, 4; Imprimeria „L’Indépendance Roumaine“, ziare, cărți, afișe, str. Clemenței, 1; Imprimeria Statului, str. Brâncoveanu, 9; Luis, Gr., str. Academiei, 24; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Miulescu, N., Calea Victoriei, 32; Rubin, T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Carol I (Hotel Dacia); Eden, str. Academiei, 18; Gagel, str. Doamnei, 5; Grădina Viișoara, str. Berzei, 90; Grădina Souvenir, str. Batiștea, 2 bis; Grădina Hotelului Pesth, trupă germană, Calea Victoriei, 8; Luther, braserie, str. Rosetti (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, café-concert, str. știrbei Vodă, 7; Orfeu, grădină de vară și salon de iarnă, str. știrbeiVodă, 8; Rașca, muzică excelentă, teatru, str. Academiei, 27; Sălcianu, Matei (Union suisse), str. știrbei-Vodă, 11; Stavri (grădina veche), teatru de vară, str. Academiei, 23; ștefan cel Mare, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sanitar al celui de al treilea Corp de armată, consultații de la 5 la 6 seara, intrarea Rosetti, 7; Trandafirescu, M., str. Olari, 5; Turnescu, N., profesor la Facultate, chirurg, Calea Moșilor, 55; Uziel, I., str. Olteni, 43; Vasilescu, P., str. știrbei Vodă, 74; Whertheimer, M., Calea șerban-Vodă, 42; Westfried, Fr., str. Lipscani, 78; Ziteos, C., str. șelari, 2 (pp. 349-350). Monetăria Statului: șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353). Muzee: Muzeul de Antichități, Palatul Academiei; Gr. C. Tocilescu, (director); G. Coman
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
F., La Fortuna, Calea Rahova, 26; Zürner, F.W., La Cerb, Calea Victoriei, 50 (p. 357). Fotografi: Faciorov, P.T., Calea Moșilor, 166; Herter, str. știrbei-Vodă, 9 bis; Leon, H., Leon, H., fotografii artistice, Calea Rahova, 42; Mandi, Fr., fotograful Curții, str. știrbei Vodă, 2; Meyer, G., Calea Grivița, 24; Peschy, E., Calea Victoriei, 21; Serafim, N.V., Calea Moșilor, 27; Schwarz, M., Calea Grivița, 37; Schwartz, S., Calea Rahova, 42; Szöllösy (doamna), str. Franklin, 3; Teodorovici, G., Calea Grivița, 19; Tiedge, Calea Victoriei, 13 (pp.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]