1,589 matches
-
că sunt cinstiți, trebuie să fie și pricepuți." Ca și cum una ar exclude pe cealaltă! D e regulă, când o aniversezi pe Baba Rada, nu-i spui decât lucruri plăcute; uiți, sau te prefaci că uiți, că-i și leneșă, bârfitoare, știrbă, nespălată. Asta-i și conduita publicațiilor trimise la tipar cu menirea de a marca împlinirea cutărei vârste a cutărui oraș. Editate cu banii municipalităților, vor conține ritualele firitiseli, glosări pe tema unicității târgului, o listă a personalităților apte să legitimeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
presar un pic de făină, dar nu iese cremă, se fac cocoloașe. Porcului i-e greu să mănânce din cauza rănii, l-am hrănit atent cu lingura. Ies pe acoperiș. Un pâlc de copaci și câteva case, o moară de vânt știrbă cu fereastră. Niciun fel de militari, niciun echipaj de vânătoare. Probabil litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
UNESCO an comemorativ al centenarului morții lui Constantin (Costache) Negruzzi, ceea ce adusese mari schimbări în viața mamei și a mea, singure supraviețuitoare ale persecuțiilor ce se abătuseră asupra casei noastre, după venirea regimului comunist la putere. Revenisem în apartamentul din Știrbei Vodă, de unde fusesem "evacuați" cu 16 ani înainte; unchiul meu, ultimul purtător al numelui, fusese invitat de la Paris și am putut merge la noi, la Hermeziu, județul Iași, unde nu mai pusesem piciorul de peste 20 de ani. La intervenția unchiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
la mii de kilometri de țara noastră, în inima deșertului, cineva ne vorbește atît de frumos românește. O, Doamnă, foarte simplu: mama mea a fost, vreme de foarte mulți ani, femeie de serviciu la Ambasada Mongoliei din București, pe strada Știrbei Vodă. Școala am făcut-o la Liceul pentru copiii Corpului Diplomatic din București și sportul la Dinamo. Așa că sunt perfect bilingv. Adică trilingv, dacă luăm și rusa în considerație. La ideea că, atîția ani de zile, bărbatul acela din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Templu lipsesc și nu mai poluează Golgota cu tarabele lor, cînd întreaga lume doarme și e liniște deplină pe pămînt; la slujba modestă a vreunei bisericuțe din creierii munților cretani, albă și albastră, în care slujește un popă bătrîn și știrb; în capela casei Maicii Domnului din Efes, din fața izvorului care-I oferea apa limpede și rece într-o regiune fierbinte a ceea ce avea să devină Imperiul Bizantin, leagăn al credinței noastre creștine; în bisericuța din portul acela minuscul căruia nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia cu care au refuzat totdeauna să poarte o parte din sarcinile publice. Credeți - îmi zise într-o zi d. Știrbei - că, dacă am fi cetățeni ai unui stat, a cărui existență ne-ar oferi oareșcare garanție, ne-am găsi fericiți să plătim un astfel de folos prin jertfa celei mai însemnate părți a veniturilor noastre ? Dar cui am face, oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
două Puteri Protectoare. Era vederat că aceasta alegere rămăsese în mâna Rusiei. ... Dacă Rusia ar fi avut ca scop de căpetenie... să susțină și să dezvolte reformele fericite introduse de ea... se prezentau doi candidați... afară de rânduri față de ceilalți, d. Știrbei pentru Țara Românească și d. Alecu Ghica pentru Moldova. Dar Rusia cerea, înainte de toate, un devotament mai personal pentru cauza ei și garanții care să asigure menținerea influenței sale asupra persoanelor desemnate... ... În starea actuală a lucrurilor, rușii dispun, de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
miniștri, alcătuită aproape sub dictarea lor. Acești miniștri erau toți aleși din rândurile redactorilor adresei. Domnul i-a refuzat și alegerea lui s-a oprit asupra unor boieri care nu sunt membri în Adunarea Obștească. Se citează numele d-lui Știrbei, astăzi aflător în Paris, ca ministru de Interne, în locul fratelui domnului, Mihai Ghica; d. Constantin Șuțu, astăzi controlor al finanțelor, ca ministru al Afacerilor Străine, în locul d-lui Constantin Cantacuzino, și, în sfârșit, colonelul Câmpineanu, trecut de la dezastrele lui trecute
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
boierii pe care i-am numit mai sus. Șekib Efendi sosi purtător al unui firman din cele mai măgulitoare pentru Vodă Ghica, în care i se exalta credința și vitejia ostașilor și a ofițerilor lui, cărora numeroase Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus, numi pe Teodor Văcărescu, un partizan personal al său. La începutul lui octombrie, Rusia obținu de la Poartă un firman de depunere pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
depunere pentru Ghica și numirea unei căimăcămii care să gireze afacerile până la alegerea noului domn de către o Obștească Extraordinară Adunare. VII. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Gheorghe Bibescu Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Țării Româneșți era Barbu Știrbei, dar el căzu cu 91 de voturi, frate-său, Gheorghe Bibescu, fiind ales cu 131. Însă Cabinetul din Petersburg nu avu temei să fie nemulțumit de alegerea făcută: Bibescu se arătă, în tot timpul domniei, cu desăvârșire devotat Rusiei și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un proiect de răspuns, despre ale cărui urmări iată ce raportează Billecoq: ... Îndată ce ele au fost aduse la cunoștința domnului, A. S. a voit, se asigură, să mai răspundă la ele; dar în urma stăruințelor d-lui Dașcov și a d-lui Știrbei, s-a hotărât să închidă Obșteasca Adunare. Acesta este un drept ce, în caz de tulburări, art. 53 din Regulamentul Organic i-l conferă, sub condiția expresă de a refera celor două Curți. De la hotărârea lor atârnă atunci chestiunea de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
crescuți în școlile noastre, sub pretext că nu pot aduce de acolo decât tendințe contrare menținerii bunei ordine în Principate... IX. Mișcările de la 1848 în Țările Române. Regimul Convenției de la Balta Liman. Domniile lui Grigore Ghica și a lui Barbu Știrbei Acei tineri boieri moldoveni, mari și mici, despre care vorbea Duclos în raportul lui de la 15 martie 1844, și care făceau lui Mihai Sturdza și consulului rusesc o opoziție ce din zi în zi devenea mai crâncenă, duși de curentul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
observațiile lor personale. Nu era vorba de reforme, ci de simple îndreptări ale stării în ființă. Iată la ce se reducea autonomia Țărilor Române după douăzeci de ani de regim regulamentar ! Domnii numiți fură Grigore Ghica, pentru Moldova și Barbu Știrbei pentru Țara Românească. Acesta trecea drept un partizan al Rusiei, al cărui candidat fusese. În realitate, el era un om deosebit de capabil și un administrator fără pereche, mai ales pentru acea vreme, dar, foarte prudent și pozitiv, își dăduse seama
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
arătat că fiecare încercare a Porții, pentru a scăpa de protectoratul ce Rusia îl face să apese asupra ei, n-a avut drept rezultat decât să-1 facă mai greu... Vestea plecării lui Duhamel din București produse o vie bucurie lui Știrbei: ... Aceste vești au pricinuit aici o vie bucurie; aceea a Domnului era vizibilă. Prezența comisarului rus îl paraliza în acțiunea lui; are să se simtă, într-adevăr, mai domn în absența acestui aspru și inflexibil reprezentant al protectoratului... Iată ce găsim
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
puterile și caracterul de autonomie în astfel de grad, încât se vede în neputință de a contracta un împrumut, fie cu vreun guvern, fie cu bancheri particulari... La 7 decembrie următor, dând seamă despre o convorbire ce o avusese cu Știrbei, cu câteva zile înainte, Poujade zice: ... Mi-a dezvoltat ideile lui, când cu căldură și când cu oareșcare libertate. Mi-a vorbit iarăși de greutățile ce le întâmpină pentru a ocârmui și mi-a mărturisit că numai prin forța de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sfătuiră să uzeze de cea mai mare băgare de seamă, „spre a nu irita în zadar Curtea Imperială a Rusiei împotriva lui”, țelul la care trebuia să se năzuiască fiind desființarea nenorocitului sened de la Balta Liman. Rușii nu găseau în Știrbei unealta supusă ce o căutaseră, fiindu-le prea independent, și ei nu întârziau a căuta să se mântuie de el. Spre acest scop, în absența domnului, dus în Oltenia, autoritățile rusești puseră la cale o agitație absolut fără temei și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la Petersburg că o răscoală fusese pe punctul de a izbucni și eșuase numai în urma măsurilor extraordinare luate de el. Scopul acestei înscenări, zice Huet, care înlocuia pe Poujade în concediu, în raportul de la 31 august 1850, este destituirea lui Știrbei. Rusia, cu prilejul păcii de la Adrianopol, obținuse ca linia carantinelor stabilite pe Prut să fie mutată la Dunăre, sub direcția unui inspector general, numit de Rusia în înțelegere cu Principatele. Dar, cu prilejui ocupării țărilor, la 1848, rușii numiră câte
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
altă parte. Dar aura mărfii e Încă acolo. Te izbește la colț, te urmărește pe stradă, apoi se evaporă ca un cerșetor descurajat cînd te-ndepărtezi. Joe Mexicanu’ avea o față subțire, un nas lung, ascuțit, nervos, și o gură știrbă, lăsată. Fața lui Joe era ridată, distrusă, dar nu Îmbătrînită. Accidentele vieții Își lăsaseră urmele pe fața lui, dar Joe nu fusese atins. Ochii-i erau tineri și strălucitori. Avea o gentilețe comună multor trăgători veterani. Îl zăreai de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
morfină ar fi fost mișto cînd mă duceam la culcare. Sau, și mai bine, o bombă, jumate cocaină, jumate morfină. L-am ajuns pe Ike la ușa casei. I-am pus o mînă pe umăr și s-a-ntors, iar fața lui știrbă, de babă, de junky iar a scos un zîmbet cînd m-a recunoscut. - Salut, a zis. - Nu te-am mai văzut de-un car de vreme, am zis eu. Pe unde-ai fost? A rîs. - Am fost la cutie. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
dreptunghiular de hîrtie Împachetat În stilul junky, cu un capăt băgat În celălalt. Înăuntrul plicului erau altele două, mai mici, fiecare Împăturit la fel. A pus plicurile pe masă. M-a privit cu ochii lui căprui și strălucitori. Gura lui, știrbă și cu buzele strînse, Îți dădea impresia că e cusută. M-am dus În baie să-mi iau ustensilele. Ac, pipetă și o bucată de vată. Am pescuit o linguriță din chiuveta de la bucătărie, dintr-o grămadă de farfurii murdare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
N-o să reziste nici o lună, ai să vezi. Cum or să-l salte pe unu’ dintre gagii ăia, o să ciripească uite-așa! A venit În ușa de la bucătărie și a pocnit din degete. - N-o să reziste nici o lună. Gura lui știrbă era desfigurată de ură. CÎnd am șuntat cauțiunea și-am tăiat-o din State, agitația gărzii pe tema mărfii arăta deja a ceva nou și fără precedent. Se vedeau limpede primele simptome ale unei isterii la nivel național. Louisiana adoptase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
după 1877, de fostul căpitan de cursă lungă, dalmațianul Andrei Tripcovici. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a construit pe acest loc Hotelul Splendid, în fața Hotelului Athénée Palace de astăzi (Calea Victoriei nr. 57). Acum, pe Calea Victoriei colț cu str. Știrbei Vodă se află un bloc de locuințe, având la parter un magazin. 118. Strada Modei (apoi strada pictor N. Grigorescu) - azi desființată - se deschidea din Calea Victoriei, în fața străzii Nicolae Crețulescu de astăzi, intersectând străzile Știrbei-Vodă și Imperială și se termina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
hotel numit Hotel Orient.197 Existau pe strada Smârdan, pe atunci strada Germană, cele două Concordii: Concordia-nouă și Concordia-veche, ambele hoteluri. În dosul Lipscanilor, alături de actualul Hotel Kiriazi era Hotel Simion 198 de mâna a doua. bucureștiul în 1871 129 Știrbei, existent și astăzi pe Calea Victoriei colț cu strada Banului etc.) este aproape completă, știind că marile bulevarde de astăzi pe atunci încă nu existau. În ghidul său din 1873 Ulysse de Marsillac enumera, de altfel, principalele străzi centrale ale Bucureștilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era reprezentație. Toată cafeneaua se aduna de jur împrejur, erau câte trei rânduri bucureștiul în 1871 131 212. Cofetăria și cafeneaua polonezului Fialkovsky au funcționat din 1853 în casa Török de pe strada Câmpineanu colț cu Calea Victoriei, în dreapta Teatrului Național (str. Știrbei Vodă nr. 2); cafeneaua Fialkovsky a fost locul preferat de întâlnire al scriitorilor și artiștilor epocii, până în 1898 când, patronul încetând din viață, localul s-a închis; mai târziu s-a deschis aici restaurantul de lux Elizeu (Elysée), cunoscut și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât pe musiu Berlicoco și să-l Mai înainte fusese ofițer de cavalerie și, ca fiu de boier, făcea parte din garda domnească. Domnitor era Știrbei, căruia Rosetti îi lua deseori parale, sub felurite motive.318 Fiind peste câteva zile o sărbătoare când Vodă trebuia să se ducă cu alai la Mitropolie, Rosetti ceru din nou parale sub cuvânt că nu are uniforma în bună stare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]