3,030 matches
-
albie atunci când grijile îl inundau acum se simte albia deformată de apa timpului prezent ne scăldăm în vremuri tulburi deocheate vânăm anotimpuri furăm bucurii ne ascundem fiecare de răspunderi când vom pleca definitiv luăm cu noi decât o mâna de țărână dacă mai are cine s-o arunce peste noi ... (din viitorul volum de versuri: “Stări, atitudini”) Referință Bibliografică: Retrospecțiune / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vasilica Ilie
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
îți sădește sămaânța amăgirii. Căci într-o zi ce-o vei numi nefastă Ca trăznetul, din ceruri cădea-va o năpastă Căci îngerul acesta, mimând nevinovatul Ca pe-o măsea stricată va arunca bărbatul. Când vei simți sub pasul tău țărâna O alta îți zâmbește și îți întinde mâna Urmând-o iar orbește, tu clipe fericite Le vei simți în urmă ca sute de cuțite Ce inima-ți despică când se sfârșeste-amorul Iubirea e în viață ce-i pentru pom toporul
IMPERIUL IUBIRII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355482_a_356811]
-
cunoscut de la un necunoscut din mileniul trecut; I-o fi fost de trebuință celui întru neființă și care s-a dus călare dincolo de timp și zare?! Ori poate-au făcut popas împreună sub ploaia de stele și lună? Această aburindă țărână pe care eu o țin în mână poate nu e altceva decât sufletul lui și atât! Referință Bibliografică: Scutul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
SCUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355548_a_356877]
-
și el, căzu ca o picătură, Negăsind o înviere, negăsind nici un mormânt, Doar un vânt de nicăierea speriat de căzătură. Prin hârtii nescrise încă, așternute la pământ, Pașii săi străini de vreme-ncearcă să le însemneze Să le-ngroape în țărână tranformându-le-n mormânt Gândul său fiind acolo, poate să le înfieze. Nu mai crede nici în sine, cruda sferă ce cuprinde Gândul unui călător căutând nemângâiere Se așterne ne-mblânzită noaptea sferelor oriunde Apoi după toate-acestea să adoarmă în tăcere. Deziluziile deșarte
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
deschis,/ Supremul gând la-ndemână/ Te-ndeamnă să-nțelegi pe marele învins.// Doar zeul tăcând cu ochii morți/ Cunoaște drama pietrei și-a tăcerii/ Și cu blândețea trasă iar la sorți/ Îngerii mai cântă imnul Învierii.// Vei descifra tăcerea din țărână/ Și pasul din urmă către sine,/ Iar lutul căpătând forme-n mână/ Te face să-nțelegi minunea ce vine!” Marele învins al societății contemporane, poetul, se regăsește, își continuă lupta, vine cu o reconstrucție, cu o zidire nouă la acest
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
un sonet foarte reușit, din care reproduc doar terținele: „Aduceți un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce mă mistuie, vai!⁄ E mult prea departe iubitu-mi meleag!” Dați-mi un fluier, pag. 56). Acum, de ziua ei, îi dorim ca, în cel mai scurt timp, să ne invite și
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
o moarte ce nu ne lasă nici măcar conștiința că odată am fost vii. Îmi amintesc de păpușa copilăriei mele. Bunicul din partea mamei făcuse războiul. Era în Rusia. O bombă tocmai aruncase în aer un magazin cu jucării. O ploaie de țărână, moloz și cioburi căzuse peste bunicul meu. Când a ridicat capul, lângă el, la o distanță de un braț, de sub țarină și cioburi, zări zâmbetul inocent al unei păpuși. Un zâmbet ce se încăpățâna să persiste în ciuda mizeriei, durerii, frigului
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
în criptă Tu, să-mi stai aproape lângă sicriu Să nu te lași de durere înfrântă Căci vreau optimistă să te știu. Să fii atentă la a feței mimă, Vei observa că zâmbetul înflorește Iar când vor cădea bulgării de țărână Sufletu-mi în juru-ți trăiește. Pe mormânt drept epitaf, Vreau versuri amestecate, volume Învechite, roase de vreme și praf Să simt mereu că sunt pe lume. 24 Mai 1965 Baia de Arieș Referință Bibliografică: Ridens moriar / Mihai Leonte : Confluențe Literare
RIDENS MORIAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356669_a_357998]
-
mâncam fructele direct din pom. Atunci nu se stropeau pomii cu fel de fel de chimicale. Acum îi stropim, de aceea ți le spăl. Când coboram din pomi eram plină de zgârieturi și sângeram. Opream sângele cu un pumn de țărână fină de pe drum și nu făceam infecție. Apoi mergeam la gârlă și făceam baie. Ei, ce timpuri! - Bunico, dar ce insectă este aceasta, lunguiață și cu aripi verzi? - Este o libelulă sau calul popii îi mai zicem. Le prindeam de pe lângă
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
cumpărat atunci la Paris îl am și acum, nedesfăcut. În clipa aceea m-am lăsat de fumat, ca dovadă a faptului că sunt propriul meu stăpân, povestea Paul Getty. „Fă binele și dă-l pe apă!” „Tatăl meu, fie-i țărâna ușoară, m-a învățat să nu primesc pe nimeni la mine-n casă cu masa goală, dar nici să nu calc pragul vreunui om fără a-i duce ceva”, iată o învățătură de care Dumitru Sinu a ținut seama pe parcursul
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
Ne iartă tu, pământ..., îți cer iertare, țară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de voi, i-e scârbă să vă-nghită.” (Ei ne presară vânt... noi culegem furtună) Marin Bunget își cântă iubirea și durerea, de regulă, în acea formă
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
au plătit cu viața lor în floare În lumea asta plină de pigmei; Nu bănuiau cât de ușor se moare, Nici câns sfârșește viața pentru ei. Ei au murit cu dor de libertate, Entuziaști, cu inimi larg deschise, Dar din țărâna tânără răzbate Neînfricatul lor noian de vise. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Decembrie fierbinte / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DECEMBRIE FIERBINTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355166_a_356495]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PASĂREA MĂIASTRĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Că noi nu suntem acest Trup de apă și țărână Și din care-o să rămână Doar cenușa unui lest; Noi suntem un gând, matrice Pentru-ntregul univers Și în care-un singur vers Face cât Euridice ---------------------- Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare Că ne bate în
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
triști și goi Melancolici ca o stanță Dă-ne Doamne, drept la ploi Ca la ultima instanță Am ajuns de tot bicisnici Că ne pierde rătăcirea Dacă nu Te-duri Tu, nici Nouă nu ne-ajută firea Milă pentru noi; țărâna Trage-n jos la ce-i al ei Și nu luăm cu anasâna Zborul de la porumbei Ploaie molcomă și caldă Plânge Domnul pentru noi Lacrima care ne scaldă Pe cei triști, flămânzi și goi . Referință Bibliografică: Plânge Domnul pentru noi
PLÂNGE DOMNUL PENTRU NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355587_a_356916]
-
sub raze calme, Un măr apoi, pe ram ca să mă undui Sub soarele torid să-ncep ca să mă pârgui Doar dinții tăi vreau să-mi pătrundă-n carne. Din mine să mănânci pe săturate Un sâmbure să-mi scuipi înspre țărână Iubirea mea tot vie-o să rămână Și-n ani ce vin mă vei iubi, departe. Voi râde floare-n ram și printre mere Mereu voi fi doar eu cea mai frumoasă Cu vântul cald al verii voi fi o
O FLOARE M-AŞ DORI SUB RAZE CALME de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355672_a_357001]
-
-i post. Lutul de-l ai conștiință Nu e nicio supărare! Doar din lut tu ești ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării bun și gras Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras Ca să importăm țărână. Cine sunt, ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat; De la-nceputuri mă
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355657_a_356986]
-
îl înneacă plânsul, sughite și nu mai înțeleg ce-mi spune. - Și mai departe? - Plânge și se aolește. - Ia întreabă-l: dacă i-ar da Dumnezeu să mai trăiască o dată, ce-ar face? Afară de trupul acesta care e făcut din țărână și, la soroc, se întoarce în țărâna din care a fost luat, s-ar îngriji el și de sufletul său? Că Dumnezeu nu-i cere omului să mute munții din loc. Ar încerca el să fie mai bun, să ajute
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
înțeleg ce-mi spune. - Și mai departe? - Plânge și se aolește. - Ia întreabă-l: dacă i-ar da Dumnezeu să mai trăiască o dată, ce-ar face? Afară de trupul acesta care e făcut din țărână și, la soroc, se întoarce în țărâna din care a fost luat, s-ar îngriji el și de sufletul său? Că Dumnezeu nu-i cere omului să mute munții din loc. Ar încerca el să fie mai bun, să ajute după puterile lui, pe cei mai necăjiți
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
foc, rugându-l să-mi trimită o rază și, mai înainte de a înțelege ceva, am primit Lumina, o lumină puternică, înmănuncheată în steluțe cu petale albe și roz ce acopereau pământul. Cireși și nuferi, caiși și magnolii, se culcau pe țărâna de sub picioare învăluind-o cu Lumină. Drumul de țară se destrăma și mă-ndemna să urc serpentinele străjuite de verdele crud izvorât din coroane înalte, părând să coboare din albastrul senin al înălțimilor... Iar eu am alergat desculț să-mbrățișez
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și țară Ea e însăși ideea dintr-o lume străină Și când apusul trece prin fața lumii noastre Umbra lui se vede pe dealuri de lumină Nouă doar
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
munca de gazetar la publicațiile „Noi în Spania”, „Român în lume”, „Universul românesc”. Tot în această țară îi apare și primul volum de versuri „Căsuța cu vise”. Are în lucru mai multe cărți. În această Antologie publică proza „Lăutarii de țărână”, care mi-a mers la suflet... pentru că sunt născut nu departe de locul de baștină al domnului Marin Trașcă (printr-o coincidență purtând același nume cu străbunicul meu. Lucrez de mai mulți ani la un roman care se cheamă chiar
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ROMÂNIA RĂSTIGNITĂ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Românie, Românie, țară tristă, muribundă, Ultimele tale lacrimi în țărână se scufundă. Ciocanul lovind în cuie se aude tot mai tare, Maica Domnului ți-aprinde sub cruce o lumânare. Iuda politicianul te-a vândut, rânjind a coasă, La pachet cu toți eroii, pe preț de târfă leproasă: Zece dolari, zece
ROMÂNIA RĂSTIGNITĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368822_a_370151]
-
căreia respiră și cântă adorabila și fermecătoarea natură cu întregul ei Cer și Pământ. Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de rugă, de dor, de har și de grații. În firul de țărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]