485,327 matches
-
Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului O, Doamne! Darul tău pălește azi În lumea mea preafericită, Căci știu o altă lume în necaz Și-ofranda ce mi-o dai e ofilită. Din Țara Soarelui-Răsare Suspin de suflete stinghere Razbate surd, de-atâta depărtare, În casa fericirii mele. Li-i zguduit din hău pământul lor, Li-i țara înecată-n mare, Otravă cerne dintr-un nor Și steaua lor s-a stins în zare
RUGĂ PENTRU ŢARA SOARELUI-RĂSARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_pentru_tara_soarelui_rasare_gheorghe_parlea_1331745392.html [Corola-blog/BlogPost/348359_a_349688]
-
Căci știu o altă lume în necaz Și-ofranda ce mi-o dai e ofilită. Din Țara Soarelui-Răsare Suspin de suflete stinghere Razbate surd, de-atâta depărtare, În casa fericirii mele. Li-i zguduit din hău pământul lor, Li-i țara înecată-n mare, Otravă cerne dintr-un nor Și steaua lor s-a stins în zare. Du-Ți, Doamne, mila la acel popor! Căci pân’ Te-ntorci avem răbdare, Fii, Doamne, și la ei păstor, Du-le speranța în alt
RUGĂ PENTRU ŢARA SOARELUI-RĂSARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_pentru_tara_soarelui_rasare_gheorghe_parlea_1331745392.html [Corola-blog/BlogPost/348359_a_349688]
-
steaua lor s-a stins în zare. Du-Ți, Doamne, mila la acel popor! Căci pân’ Te-ntorci avem răbdare, Fii, Doamne, și la ei păstor, Du-le speranța în alt Soare! 12 martie, 2011, Miroslovești Referință Bibliografică: RUGĂ pentru Țara Soarelui-Răsare / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 439, Anul II, 14 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
RUGĂ PENTRU ŢARA SOARELUI-RĂSARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_pentru_tara_soarelui_rasare_gheorghe_parlea_1331745392.html [Corola-blog/BlogPost/348359_a_349688]
-
Este o fire extrem de critică, cu cine o fi semănând?!, mă întreb și eu retoric. În perioada liceului eram prietenul căutat de prietenii ei. După evenimentele din ,,Piața Universității”, căsătorită cu un artist-arhitect dizident, a ales în 1990, plecarea din țară. Au plecat în ajunul sosirii minerilor în București. I-am înțeles, i-am încurajat, i-am ajutat, punând un ocean între noi. În anul 2009, dornici să petreacă o lună de zile prin Europa lor iubită, au renunțat la România
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
liric ,,Iubirea e în întreaga-mi ființă// E clocot, e lună, e soare// Iubirea e muza ce-n chipu-ți//E-o lume de basm dătătoare”. Curios, Tanzania și Mozambicul, în drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concurență, de țări ca Uniunea Sovietică sau China, care investeau în construcții, în special căi ferate, sau în acțiuni de dirijare vădită înspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reușit mare lucru, țările în cauză fiind atente la orice tendință de subjugare economică. Era
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Mozambicul, în drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concurență, de țări ca Uniunea Sovietică sau China, care investeau în construcții, în special căi ferate, sau în acțiuni de dirijare vădită înspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reușit mare lucru, țările în cauză fiind atente la orice tendință de subjugare economică. Era și normal, după experiența câștigată în timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visată, trimiteau localnici la specializare în Europa, în țări capitaliste, pe termene scurte, și la întoarcere, cu răbdare
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
înspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reușit mare lucru, țările în cauză fiind atente la orice tendință de subjugare economică. Era și normal, după experiența câștigată în timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visată, trimiteau localnici la specializare în Europa, în țări capitaliste, pe termene scurte, și la întoarcere, cu răbdare înțeleaptă, îi plasau în administrație, în posturi de conducere. Pe bursele acordate de unele țări din Estul Europei trimiteau la școlarizare, dar anii petrecuți îi făceau pe mulți să nu se
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
experiența câștigată în timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visată, trimiteau localnici la specializare în Europa, în țări capitaliste, pe termene scurte, și la întoarcere, cu răbdare înțeleaptă, îi plasau în administrație, în posturi de conducere. Pe bursele acordate de unele țări din Estul Europei trimiteau la școlarizare, dar anii petrecuți îi făceau pe mulți să nu se grăbească cu întoarcerea. Exemplul celor care au studiat în România este grăitor. Emilia Țuțuianu: Ai avut ocazia să întâlnești oameni speciali, ai legat prietenii
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
alungați, care s-au adaptat noilor cerințe și au slujit competent instituțiile noilor state. O situație curioasă am întâlnit în Mozambic. Spre stupoarea mea am aflat că portughezii care au condus treburile coloniei, să nu uităm că au stăpânit această țara minunată timp de cinci secole, erau considerați în Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, având nevoie de aprobări speciale pentru a merge în țara lor de baștină. Este adevărat că mulți dintre ei erau membrii unor familii
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
portughezii care au condus treburile coloniei, să nu uităm că au stăpânit această țara minunată timp de cinci secole, erau considerați în Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, având nevoie de aprobări speciale pentru a merge în țara lor de baștină. Este adevărat că mulți dintre ei erau membrii unor familii mixte, dar de aici și până a pierde drepturile cetățenești dobândite prin naștere sau moștenite de la părinți, a fost o cale lungă a neînțelegerii din partea mea. Printre
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
unice în lume pentru conținutul lor de niobiu și tantal, de pietre prețioase și semiprețioase, de asbest și altele. Sunt două nume de prieteni deosebiți, în compania cărora am petrecut ore și zile de neuitat. Am întâlnit și specialiști din țări prietene, geologul bulgar Anton, doctorul bulgar Tchakârov, familia franceză de medici, Paula și Pietro, geofizicianul german Cristian și alții, colaboratori, parteneri de tenis, de mici excursii pe plajele oceanului. Și un nume de român, de fapt o familie, ambasadorul României
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
O, cruce la căpătâi, unde să-i vezi plângând Pentru a le aminti că ai legat un sfânt legământ. Căci răii dintre cei răi ți-au bătut piroane în fală, Și acum copiii lor, călăi fiind, au vândut a lor țară. Ridică-te, Ioane, ridică-te, Ioane! Și spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ai legat un sfânt legământ. Căci răii dintre cei răi ți-au bătut piroane în fală, Și acum copiii lor, călăi fiind, au vândut a lor țară. Ridică-te, Ioane, ridică-te, Ioane! Și spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de istorie, Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie, Devenit un rob al păcatului Jucând
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Rău îmi pare, rău, femeie, Niciun ban nu dau pe tine! Prea ai devenit atee. Du-te! Pleacă-n țări străine! Fă-te slugă și muncește, În țara asta nu ai loc! Du-te și te chinuește; E traiul astăzi greu la bloc. Roab-ai fost mereu în țară; Griji ai dus atâtea-n spate! Te-am mințit, a câta oară
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Rău îmi pare, rău, femeie, Niciun ban nu dau pe tine! Prea ai devenit atee. Du-te! Pleacă-n țări străine! Fă-te slugă și muncește, În țara asta nu ai loc! Du-te și te chinuește; E traiul astăzi greu la bloc. Roab-ai fost mereu în țară; Griji ai dus atâtea-n spate! Te-am mințit, a câta oară? Noi cei sfinți, plini de păcate. Eu nu
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
nu dau pe tine! Prea ai devenit atee. Du-te! Pleacă-n țări străine! Fă-te slugă și muncește, În țara asta nu ai loc! Du-te și te chinuește; E traiul astăzi greu la bloc. Roab-ai fost mereu în țară; Griji ai dus atâtea-n spate! Te-am mințit, a câta oară? Noi cei sfinți, plini de păcate. Eu nu te cumpăr pe doi bani Și nici pe gratis nu te vreau! Sub piele te-ai ascuns de ani, Degeaba
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj pe buze țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
primele pagini. Te cucerește forță epica cu care își construiește țesătura întâmplărilor și chipul personajelor după tehnici personale care o definesc. Trezește nostalgii și ne plimba cu încântare prin universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
care se desfășurase cândva profundă dramă a Caterinei, văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
a Caterinei, văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
țuică, și cu șuncă - Umpleau cu voci de îngeri sate-ntregi, Și voioșia lor, întreg orașul - La suflete, mai mari ca niște regi, Strigau, râzând din ochi : “Trăiasca nașul!” Ce tihnă și ce drag, de sărbători - Ce lume îngerească, de la țară, În plină iarnă, aducea ca flori Prea bucuroase inimi de povară Și tata, sau bunicul, erau moși, Și-abia acum știu - darul cel mai mare Ce mi-l dădeau, primit din moși-strămoși, Erau chiar ei, supremele odoare - Îți scriu misivă
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
probleme ale etniei evreiești migrate în Israel. Ex. „A fost bine, a fost rău că au plecat, dumneavoastră ce credeți?” În același timp, își expune părerea proprie: „Spiritul lor întreprinzător, nasul lor pentru oportunități și afaceri ar fi dăunat oare țării? Eu nu cred.” Năzbâtiile copilăriei sunt de pomină: zborul bondarilor legați cu ață, vânătoarea și luptele de păianjeni, pariurile pe nasturi de diferite valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din gașcă avea câte o praștie cu gume roșii. Și toți
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Rozei care stâlcește toate cuvintele în conversația cu Mitrița. O notă de culoare este și prezența circului fraților Crețu în Piața Veche, care atrage mulțimile la spectacol. Autorul strecoară printre rânduri și date privitoare la viața politică și socială a țării în „obsedantul deceniu”. Observațiile autorului, intercalate printre dialoguri, au rolul de a explica unele fenomene și stiuații care se petreceau în acea vreme, legate de Legea Naționalizării din 1948, viața micilor țărani comercianți veniți de peste Dunăre să-și vândă produsele
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
de zbor o trăiesc și acum când mă revăd alături de primul meu prieten, alergând cu picioarele goale, fără să le mai simțim, alergând în fața vieții pe care urma s-o trăim. Fericiți și neștiutori.” Peste toate se suprapuneau amintirile de la țară, la cules de struguri cu bunica și cu unchii lui Ionel, abia ieșiți din copilărie, scene nu lipsite de umor sănătos, în grai moldovenesc, care provoacă amuzament și sporește interesul cititorului. Scenele sunt antologice, scrise alert, dezinvolt, cu aplomb și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
și cu unchii lui Ionel, abia ieșiți din copilărie, scene nu lipsite de umor sănătos, în grai moldovenesc, care provoacă amuzament și sporește interesul cititorului. Scenele sunt antologice, scrise alert, dezinvolt, cu aplomb și oarecare îngăduință înduioșătoare pentru familia de la țară, ieșită la muncă la vie, la vremea culesului poamei. Familia, unită, se bucura cu aceste prilejuri să fie cu toții și să retrăiască împreună trecutul. Arta naratorului, mai ales în notațiile de jurnal, referitoare la vacanțele la țară este desăvârșită. Scriitorul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]