1,107 matches
-
-un Don Juan. Iubirea trecuse cu viteza luminii, oprindu-se acolo unde începuse. Cu sufletul în palmă, istovită iubirea-i devenise ca o piatră ascuțită într-un pantof cu un tăiș dureros. Sub tăcerea timpului, într-o nedumerire totală, plasa țesută ca de paianjen ucidea fără milă culorile vieții. Ca un rug fumegând în neștire, într-o imensă disperare fără glas, cenușa fiecărei zile adâncea gândul despărțirii, fiecare așteptând ca celălalt să facă acest pas greu. Își doreau să asculte șoapte
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
paidÒj „copil“. Cine ar putea spune că această etimologie fantezistă nu cuprinde totuși o fărâmă de adevăr? Pedantismul, mai totdeauna, are și o latură puerilă, tradusă într-un consum deviat al energiei: „Povestea ăluia: Zile înșirate, fire încurcate, Pânză rău țesută și vreme pierdută.“ 86 1 „Prin procedeul glosării, care poate furniza cercetătorului lexicului românesc un material imens, plin de pitoresc în parafrazările originale pe care le cuprinde, presa a făcut o excelentă școală, de multe ori îndeplinind rolul de dicționar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
U.S.D. Cu unele firme s-a stabilit și data când vor veni la București pentru încheierea contractelor. Cu ocazia acestor trei deplasări, s-au introdus pe piață pentru prima dată 10 tipuri de mașini-unelte, electromotoare, mașini de tricotat, războaie de țesut mătase, radioreceptoare și convertizoare de sudură. Reîntors acasă, Ministerul Comerțului Exterior m-a însărcinat cu urmărirea îndeplinirii Protocolului Româno-Israelian privind schimburile de mărfuri, și cu raportare lunară direct la minister. Firma Palama a rămas încântată de colaborarea și asistența primită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
știi”! Am visat un dulău - mare, negru - care-mi vorbea. Din păcate, trezindu-mă, n-am reținut și ce anume îmi spunea. Încercînd să par vesel, i-am povestit visul Roxanei, la care ea mi-a replicat: „Viața ta-i țesută numai din spaime”. Într adevăr, deși n-o arăt, îmi tremură adesea gîndul ca frunza plopului. * Mă sîcîie de vreo două luni o pluriulcerație a limbii. Medicii pe care i-am consultat apreciază afecțiunea ca „banală”: o stomatită și o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Louis Stevenson, Treasure Island Decupaje marine. Premise istorico-imaginare (în porturi, prin colonii, gata de plecare) Trecuți din istoria marilor călătorii postcolumbiene în poveștile ei, pirații au devenit postum ceea ce sunt astăzi, eroi picarești ai unor odisei navale pline de aventuri, țesute colorat în buna tradiție epică occidentală. Această țesătură a ocolit, prin expresie estetică, ilegalitatea și violența acțiunilor, adică o realitate condamnabilă moral. Poveștile cu și despre pirați au colectat, în imaginarul lor, realități marine care nu au ținut atât de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și în dispensarii fixe și ambulante. b) o grădină de copii cu o cantină școlară în care să se continue opera de asistență medicală, completată cu aceea de educație a copilului, în primii ani. c) un atelier de industrie casnică, țesut, covoare, brodat, filat, de care se vor lega unul sau mai multe centre de producție (lucru la domiciliu). Prin aceste ateliere și centre de producție se va răspândi cultura inului, a cânepei, a bumbacului, a viermilor de mătase. d) o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Jack Lindsay (Rumanian Summer. A View of the Rumanian People's Republic, with the Collaboration of Maurice Cornforth, 1953)282. Alții propuneau o strânsă colaborare economică, poli-tică și culturală între Apus și așa numita "lume slavo-comu-nistă", inclusiv România, prin "cortina țesută din fier" (reporterul de război în URSS, admirator al lui Lenin și Troțchi, scriitorul politicianul, istoricul autor al unei apreciate istorii diplomatice a războiului, 1914 și specialist în Revoluția rusă, publicistul care a fost trimis ca reporter de război în
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
-noapte de fulgi și puf de păpădii astrale; -tainica mângâiere a fulgilor albi; -luncile și câmpiile s-au făcut albe ca laptele; -râul s-a acoperit cu o pojghiță subțire și a adormit ca în povești; -broderii și urzeli albe, țesute mărunțel; -încălțață cu papucei moi, iarna a pornit prin munți și prin văi; -case ascunse sub căciuli albe de postav; -plopii s-au înfășurat în mantale lucii; -petale de marmură albă. -a îmbrăcat pinii și brazii cu cojoace grele de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
gramaticii”. Această limbă era știută de foarte mulți dintre romani, „mai vârtos în Roma și pre la cetățile cele mai însemnate”: romanii făceau „școli pentru odraslele lor ca să învețe limba latină cea meșteșugită, gramaticească”, care însă este în așa fel țesută, încât „nu poate cineva să o învețe cu acea deplinire, cât să nu facă dese și grele greșeli asupra gramaticii”. Limbii culte, artificiale și nefirești, Maior îi opunea limba pe care o grăia poporul, „suptă de la mama lor, din auzite
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
m. înălțime, ocupând o suprafață de 33 ha.Ce coincidență, numărul încăperilor,similar cu numărul victimelor de la "revoluția" din decembrie ’89. Dintre sălile de recepție și ședințe, cea mai mare este Sala Unirii,care are un covor de 14 tone, țesut acolo în sală cu mașini special făcute pentru această lucrare. S-au folosit 3500 tone de cristal pentru candelabre, cel mai mare cântărind 3 tone și fiind echipat cu 7000 de becuri. Această clădire uriașă a fost construită în perioada
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cămașă din 343 in sau bumbacă (și amestec), cu un croi simplu, față-spate, cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb din bumbac, peste care se purta un brâu lat țesut sau împletit de care atârnau niște franjuri lungi, unul lângă altul, acoperind fusta. Atât femeile, cât și bărbații purtau bundițe, având pe margini blană de miel, neagră sau brumărie. Hainele groase erau confecționate din stofă lucrată în casă, probabil că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puse de mici la muncă, erau istovitoare și nu au nimică artistică în ele. Artistică putea fi meșteșugul țesutului în mai multe ițe; țesătura ieșind cu model în relief, care se simțea la pipăit și se vedea în țesătură. Materialul țesut era rulat în valuri și urmau lucrări pentru a putea folosi pânăza pentru lenjerie de corp, de pat, ștergare tec. Pânza trebuia „ghilită”, albit prin operații repetate de spălare și uscare la soare, după care devenea moale, se putea croi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mama mamei Bughioaia). Se folosea culoarea roșie, verde, maro, galben, la țesături, culori obținute și din rădăcini, frunze, flori (culori vegetale) și nuanțe din aceste culori și din altele modele aplicate cu acul. Un alt motiv care intervine în câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strat de acoperire din material textil, dublat cu o peliculă de material plastic impermeabilă față de grăsimi. Cele două straturi sunt fixate între ele în general prin coasere laterală. Stratul textil exterior poate fi dublat/cașerat și cu un material textil țesut sau nețesut, obținut din fibre naturale sau sintetice. Pricipalul dezavantaj al acestui strat cu rol de consolidare este permeabilitatea ridicată față de grăsimi. Exudarea substanțelor grase din compoziția produsului alimentar are efecte negative, nu numai de ordin estetic (fiind foarte neplăcut
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
evreii obișnuiesc să arunce toată apa din casă în semn de doliu și fiindcă nu le mai e de folos. - Blestemată soartă, se căi tovarășul meu. Omul putea să tot aibă patruzeci de ani. Era îmbrăcat în haine de lână țesută fin, albă, cu dungi subțiri albastre. Avea un nas frumos drept, ochii negri și ageri, o barbă scurtă, căruntă și, trasă pe ceafă, o kippah. - Suntem oameni buni, i-am spus surâzând. Cu cine am norocul să vorbesc? S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sînt posibilități de manifestare, intelecțiuni ale Intelectului divin), care, ca fulgurații, rămîn nemanifestate, rămîn idei, în sens platonician substraturi arheomorfice germinale. Cînd vin în contact cu Prakriti, Materia Primă, fulgurațiile devin substanțiale. Iruperea lor din atemporal este creația, care este țesuta în spirele Vortexului Sferic Universal: Blake: "Enitharmon [...] în seve că de lapte curse [...]/ Mișcîndu-se în fibre ca niște rădăcini [...]"238. Creația este Creația Verbului în totală să expansiune în Vortexul Sferic Universal, adică realitatea integrală. Diferența "lungimilor de unda" ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vină și limfatic vas9, trecîndu-le prin Pînza-i de teroare. Înfricoșata și bînd lacrimi de durere Ea tremurînd țesu nouă zile și nopți, fără somn; hrană-i erau lacrimile. 80 Uimită azări cum pînză prindea viață și nu Aidoma unor Vesminte țesute ascultînd de-ale ei mîini, ci o voință-avînd A sa, perversa și capricioasa. Enion iubea și plîngea. Nouă zile trudi la lucrarea să și nouă-ntunecate albe nopți; Dar într-a zecea fremătîndă dimineață, acuma Cercul Sorții-nchis, 85 În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zecea fremătîndă dimineață, acuma Cercul Sorții-nchis, 85 În jur se rostogoli marea, dînd naștere-unui Glob de apă, cumpănit prin sine10. Un Continent Amenințător acolo se ivi unde-n pustie, Enion, De propria-i Creație-ngrozită, privindu-și umbră cea țesuta, Ședea-ntr-o groaznică beție de Remușcare și de Pocăința. [El cu piciorul o-a respins pe Enion; sări înalt în Nori 90 În bucuria-i beata ajungînd într-o Dumbrava foarte-ndepărtată.] Există dintru Marea Veșnicie un blînd, plăcut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din oțel arzînd. Apoi zărit-a chipurile tigrilor și Leilor 161, oameni decăzuți. Și multi în șerpi și-n viermi, întinși enorm de lungi Peste țarina mohorîtă și întinate cărărui, îi ațin calea Afară trasă dintr-un adînc în altul, țesuta de dihanii cu șolzi 120 Și mari spinări sau înzeuate-n coji de fier, sau de arama, Ori de aur; un chin scînteietor ce strălucește, șúieră cu veșnică durere; Altele162-aveau coloane de văpaie ori de apă, întinse-n înălțime, Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bucurii pe care-acest copac de taină În Alegoric fruct dezvăluie. Cînd învia-vor morții? Poate ce-a existat să înceteze (să mai fie), sau poate dragostea și viața să aibă un sfîrșit?" Urizen auzi Vocea și văzu umbră sub 170 Țesuta-i beznă; și-n legi și în himerice religii, De la copacul Tainei începînd, încercuindu-i rădăcina Prin toate ramurile ea se-ntinse, în a lui Orc putere: Nour nedeslușit, fără de chip, în lacrimi de durere ne-ncetat Scăldînd îngrozitoarea Pînză a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
destrăma, apoi le țes din nou în chipurile Sumbrei morți și deznădejdi, și nimeni n-ar putea Scăpa în Veci de Veci, 230 Dacă tu, O, Universală Fire Omenească care-i Un Om, de-a Pururi binecuvîntat Nu ai primi țesutele Integumente. Rahab privește Mielul Domnului. Cu-al ei cuțit de cremene lovește. Și propria lucrare și-o zvîrle în prăpăd Vremi peste vremi, gîndindu-se pe Mielul de-a Pururi binecuvîntat să-l prăpădească. El leapădă vesmintele de sînge, nălucile le
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-mi Milă am văzut." Fiindu-i milă, Mielul Domnului prin porțile Ierusalimului se pogori Că Taină să o lepede vreme după vreme; și cum se naște 260 Pe Pămînt un Om, așa se născu el din Gíngașa Ierusalim În mantia țesută-a tainei, și-n Hainele lui Lúvah. El stătu-n gíngașa Ierusalim ca să-l trezească intru Răi Pe Omul cel căzut, dar, mai întîi, ca să își Dea însuflețitul trup Să fie sfîșiat și despărțit, pentru că trupul cel Spiritual să fie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]