996 matches
-
pentru nutrețuri combinate cum rătăceau ele când se lăsa Sara pe deal pe la gospodăriile satelor bănățene, cum erau azvârliți cu meșteșug purcelușii de prăsilă peste gardurile întreprinderii, cum erau curtați salariații pentru a "scoate" ceva mușchiuleț, ceva ceafă, cutare mușchi țigănesc pentru a deschide ușile pe la te miri care ministere, universități, clinici și secții spitalicești, mi-au năvălit în minte cum s-au dedat țărișoara noastră cu soliile timișorene care în felul capichehăilor celor de demult băteau mătănii pe la Înaltele Porți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
reședința, tocmai în capătul comunei, sat sărac de țigani cu 79 contrib., proprietatea d-nei Șubin, reședință prin influința privată a proprietăresei; Brodocul, sat considerabil și cuprins, de 100 contrib., proprietatea d-lui I. Palade, din Iași; Pușcașii, deasupra Brodocului, sat țigănesc de 115 contribuabili; Băltenii, cotună mare, proprietatea statului, fost sat răzășăsc, cumpărat de Mihai Racoviță V. V. și dăruit măn[ăstirii] Fâstâcii, o sută treizeci contribuabili, trei cotune margene. Arendaș: Leantris (grec); Mărășenii, 71 contrib., în dreptul Băltenilor, spre răsărit, sat depărtat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu se ating, tind una spre alta. Simbol al solidarității și ajutorului, al salutului. Cu mâna sprijini sau aperi, judeci și respecți.» În jurul fântânii, pe plăcuțe de marmură, s-a încrustat «Tatăl Nostru», în 72 de limbi. Inclusiv în arabă, țigănească sau mongolă. O lucrare unică în lume. «Noi facem ceea ce trebuie», îmi spune directorul la întoarcere. Românii nu aveau un asemenea centru și se duceau la Sântana la unguri. Și am zis că trebuie făcut... Face o nuntă, ia bani
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
I-a alungat pentru totdeauna. Acum cred că știi ce te așteaptă dacă nu reușești să faci nici o ispravă ca pianist. — Beethoven, Îi spuse Susan, Încîntată, privind grădinița Însorită care se potrivea de minune cu ceaiul din India și viorile țigănești cu instalație stereofonică și fără țigani, În aerul acela proaspăt și În lumina soarelui la asfințit. Juan Lucas se văzu cu perucă, i-ar fi fost silă, dar triumfă gluma făcută de Susan și ei aproape că i se uscase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
contribuabilului. Ar trebui să-l rescriu pe tot și n-am nici un chef. Deranjez?” „El e Diotallevi”, zise Belbo, și făcu prezentările. „A, ai venit să vezi templierii? Bietul de dumneata. Auzi, mi-a venit În minte una bună: Urbanistică Țigănească.” „Frumos”, zise Belbo cu admirație. „Eu mă gândeam la Hipism Aztec.” „Sublim. Dar pe-asta o pui la Poțiosecțiune sau al Adynata?” „Vedem noi acum”, zise Belbo. Scotoci În sertar și scoase de-acolo niște foi. „Poțiosecțiunea...” Se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
secții sunt?” „Până acum patru, dar ar putea cuprinde În ele tot ce ține de știință. Secția de Tetrapiloctomie are funcție preparatorie, țintește să educe În simțul irelevanței. Un departament important este cel de Adynata sau Impossibilia. De exemplu Urbanistica Țigănească și Hipismul Aztec... Esența disciplinei stă În Înțelegerea rațiunilor profunde ale irelevanței ei, iar În secția de Adynata, și pe cele ale imposibilității ei. Iată de ce avem Morfematica Limbajului Morse, Istoria Agriculturii Antarctice, Istoria Picturii din Insula Paștelui, Literatura Sumeriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
anume pusesem În secția de Oximoronică, fiindcă nu mai găsesc ciorna?” Diotallevi scoase din buzunar o fițuică și mă fixă cu o simpatie sentențioasă: „La Oximoronică, așa cum spune și cuvântul, contează caracterul autocontradictoriu al disciplinei. Iată de ce, după mine, Urbanistica Țigănească ar trebui să intre aici...” „Nu”, zise Belbo, „numai dacă ar fi Urbanistică Nomadă. Cele de la Adynata se referă la o imposibilitate empirică. Oximoronica, la o contradicție În termeni”. „Mai vedem. Dar ce anume pusesem la Oximoronică? Iată. Instituții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
frecție. I-am explicat francezului înțelesul acestui cuvânt și el a dat cu amărăciune din cap. Tocmai asistase la o țigănie. Pe de altă parte, am fost mulțumit că a descoperit el însuși marile limite pe care le are comunitatea țigănească din România. În Logan mă întreba candid: „Cum se spune țigan sau rrom?“ - am profitat să mă răzbun pe cei care își bătuseră joc de noi pentru a alege prima variantă). Prea ușor este deformată realitatea țiganilor din România de către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pecetea tainei și cam pe unde se petrecuse și scena cu Pena Corcodușa, care, beată, plină de murdărie, făcând scandal, fosta iubită a marelui duce rus striga văzând craii: "Crailor! Crai de Curte Veche". Între ficțiune și realitate, poetul Cânticelor țigănești fugea de singurătate, în timp ce eu o căutam, fiindcă între două servicii, nopți nedormite la ziar și întîlnirile cu el, nu puteam să scriu nimic... Simțind că prietenia noastră intra într-o penumbră din lipsă de evenimente, într-o zi îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nou puful. La blestemele femeilor el le recomanda să le țină la cald și să nu le scape la apă să nu moară, astfel a făcut destule neplăceri și în această nouă meserie a lui. El era conșiderat județcătorul litigiilor țigănești, și ori de câte ori era o neînțelegere în comunitatea țiganilor el o rezolva. Nimic nu se făcea fără știrea lui, chiar dacă era închis în penitenciar, părțile în cauză se prezentau la vorbitor relatând cazul și le dădea verdictul în raport de gravitatea
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fiind vizitat de toți infractorii ,,grei’’ din țară , cei din comunitatea lui, pentru a trece în ,,pelerinaj’’ și a-și lua rămas bun, preluând conducerea un alt frate de-al lui poreclit ,, ministrul’’, să nu se piardă obiceiul și datina țigănească. Activitatea lor nu-mi mai este cunoscută prin ieșirea mea la penșie dar sunt șigur că încă mai dau bătaie de cap și astăzi organelor de stat. CRIMA DIN PĂUȘEȘTI, COMUNA LIEȘTI În ziua de 4 august 1966 la ora
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Simon Nutti, căruia Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să-i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atît era de ieftină. În ziua aceea nu vînduse nimic, și pruncu-i era bolnav, pe moarte.... „Obiceiuri țigănești.“) Fetița Își apropie oglinda de față, dar pentru o clipă nu văzu nimic. Doar pentru o clipă. Drumul de țară pe care se putea ajunge, mergînd spre nord, la Mako (iar apoi luînd-o un pic mai spre nord-est, chiar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Cremation", în Mouvement Social, 179, 1997, pp. 81-91. Marushiaova, Elena, Vasselin Popov, "Gypsy Slavery în Wallachia and Moldavia", în Nationalisms Today, vol. 1 Tomasz Kamusella, Krzysztof Jaskułowski (eds), Pter Lang AG., Bern, 2009, pp. 106-124. Matei, Petre, "Raporturile între organizațiile țigănești interbelice și Biserica Ortodoxă Română", în Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
99. 56 Flacăra Sacră, III, 5, 1936, p. 5. 57 Minorități, pp. 96-99. 58 Andrea Varga, " În loc de concluzii", în Ibidem, pp. 630-632. 59 Ibidem, p. 107. 60 Ibidem. 61 Andrea Varga, op. cit., pp. 630-632. 62 Petre Matei, "Raporturile între organizațiile țigănești interbelice și Biserica Ortodoxă Română", în Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. 63 Ibidem, p. 162. 64 Ibidem, p. 171. 65 Calinic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Grigore Cartianu și Adevărul au fost sancționați de Consiliul Național de Combatere a Discriminării cu câte 1.000 de lei pentru un articol intitulat „Puciul Țigănesc”, considerat discriminator la adresa rromilor, apărut în 28 august, 2012. În 28 august, în cotidianul Adevărul, apărea editorialul „Puciul Țigănesc”, sub semnătură lui Grigore Cartianu, unele dintre pasaje fiind considerate discriminatorii de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării, scrie paginademedia.ro
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]
-
au fost sancționați de Consiliul Național de Combatere a Discriminării cu câte 1.000 de lei pentru un articol intitulat „Puciul Țigănesc”, considerat discriminator la adresa rromilor, apărut în 28 august, 2012. În 28 august, în cotidianul Adevărul, apărea editorialul „Puciul Țigănesc”, sub semnătură lui Grigore Cartianu, unele dintre pasaje fiind considerate discriminatorii de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării, scrie paginademedia.ro. „Grozăvia din iulie-august trebuie sa-i fi uluit pe liderii politici europeni mai ceva decât cohortele de pirande și
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]
-
doresc ca din același snobism să se ducă și la un festival de muzică cultă, la Sala Thalia. Chiar și unul de bună calitate folclorică. Bineînțeles că sunt împotriva manelelor, care sunt un adaos proletcultist de abjectă calitate a muzicii țigănești, iar muzica lăutărească pierde tot mai mult teren din cauza manelelor, care nu ne aparțin“. Nu o dată, directorul Sibiu Jazz Festival a luat atitudine împotriva manelelor, de la microfonul de pe scenă. Și a fost aplaudat frenetic. Combinații interesante Sibiul Jazz Festival este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Nici n-avea cum să le înțeleagă, deoarece se învățau în cărți tot nesuferite. De la unguroaicele, nemțoaicele cu care uneori avusese legături, nu deprinsese nimic; mai lesne prindeau ele vorbe de la dânsul. Ca limbi străine, Lică știa numai câteva cuvinte țigănești, pe care le spunea femeilor, dar care pe buzele lui subțiri și flecare își pierdeau grosimea și deveneau glumețe. Le mestecă acum între dinți, fără glumă. - Prends donc garde! se oțeri a doua oară cuconița, de rândul ăsta către domnul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
să aprecieze optim italienii cultura română, când ceea ce văd - adică Fanfara Șavale, Marius Mihalache și Shukar Collective - nu este tradițional românesc, ci tradițional rom? Pentru muzica noastră populară nu a fost loc în Piața San Marco, a fost pentru muzica țigănească. Ei bine, țin să le spun celor atât de îngrijorați de cum au putut italienii să distingă cultura românească de cea romă că acestora puțin le-a păsat. Că, dacă chiar trebuie să vorbim în termeni de autentic și inautentic, atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Era pentru ei o noutate și în același timp o plăcere să se joace și să stea cu ea. Fiind mereu cu ei, Prințesa încetul cu încetul s-a obișnuit în șatră. A învățat țigănește, au îmbrăcat-o în haine țigănești ceea ce îi plăcea foarte mult. Chiar și mâncarea pe care mai deseori o făcea Dedi, așa îi spunea ea țigăncii celei bătrâne. Toți din șatră au început s-o strige „Dedi” în loc de „muma Brândușa”, ceea ce a bucrat-o pe bătrână simținduse
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
câte ceva. Atenția însă le-o atrăgea Prințesa care se vedea de la o poștă că este deosebită. — Ăștia-s ai lui Ismail. Au venit și ei în oraș. — Uite aia mică ce frumușică este. Parcă n-ar fi din neamul lor țigănesc. — Mai sunt și țigani blonzi. Întâlnindu-se cu o doamnă la care Ruslada lucrase, aceasta îi oprește și-o întreabă. — Unde mergi cu ciorda, Rusaldo? — În oraș. — Când mai vii pe la mine că am să-ți dau ceva de lucru
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
înverșunare ca să-și potolească dorul de cei din șatră și tristețea din sufletul ei, simțindu-se ca o frunză pe aripa hazardului. Atunci ca un fel de înfruntare a hazardului juca sau cânta cu toată pasiunea, cu o adevărată patimă țigănească. Aplauzele nu mai conteneau, mai ales când cânta în limba țigănească. Toți se minunau cum o asemenea elevă interpretează rolurile ca o țigancă neoașă, fiindcă nu cunoșteau secretul vieții ei. Dacă până acum nu prea luaseră în serios viitorul Prințesei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
din sufletul ei, simțindu-se ca o frunză pe aripa hazardului. Atunci ca un fel de înfruntare a hazardului juca sau cânta cu toată pasiunea, cu o adevărată patimă țigănească. Aplauzele nu mai conteneau, mai ales când cânta în limba țigănească. Toți se minunau cum o asemenea elevă interpretează rolurile ca o țigancă neoașă, fiindcă nu cunoșteau secretul vieții ei. Dacă până acum nu prea luaseră în serios viitorul Prințesei, părinții ei se cam convinseseră că este făcută pentru o carieră
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
acest lucru, ca să-mi faci o bucurie de ziua mea. — Are dreptate. Cântă-ne, Teofana! Te rugăm! Ce să vă cânt? O arie de operă, operetă, un cântec de muzică ușoară, populară sau alt cântec, gândindu-se la un cântec țigănesc drag ei. Ce vrei tu. Le cântă un lied din ciclul „Dragoste și viață de femeie” al compozitorului german Robert Schuman, un reprezentant de seamă al romantismului muzical. O ascultau toți cu mare atenție, impresionați de vocea caldă, cristalină a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]