7,853 matches
-
el. De câte ori îl lua în căruță, de atâtea ori țiganul voia să-i dăruiască un măturoi binefăcătorului său, dar acesta îi spunea cu blândețe: Dar tocmai mi-ai dăruit unul". "Mi-ai dat de trei ori cât face măturoiul", zicea țiganul, cumva bucuros de bani, cumva dorind să-l răsplătească pe acest om care-l purta prin mijlocul satului, în văzul tuturor, vorbind cu el tot atât de serios precum vorbea cu orice sătean de vază. Stătea alături de el pe scândura de la căruță
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe acest om care-l purta prin mijlocul satului, în văzul tuturor, vorbind cu el tot atât de serios precum vorbea cu orice sătean de vază. Stătea alături de el pe scândura de la căruță, cine s-ar mai fi încumetat să pună un țigan alături de el și să-l poarte de-a lungul satului, în văzul tuturor?! Tare se simțea bine când se întâlnea cu Ilie. Ar fi mers până la capătul pământului, se simțea și el în rând cu oamenii, o vreme nu mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
te superi că-ți zic pe nume, poate nu se cuvine, dar tare mi-ești drag. Vreau să-ți dau un măturoi, să ai și tu ceva de la mine, așa din toată inima, și fără bani". Ilie se uită la țigan atât de frumos că doar Dumnezeu ar fi putut să îl mângâie cu o astfel de privire și îi spune: "Mulțam' Șofroane, primesc cu dragă inimă darul tău, dar atunci am și eu un dar pentru tine, numai că pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
putut să îl mângâie cu o astfel de privire și îi spune: "Mulțam' Șofroane, primesc cu dragă inimă darul tău, dar atunci am și eu un dar pentru tine, numai că pentru asta trebuie să vii la mine acasă". Când țiganul a văzut mânzul pe care Ilie voia să i-l dăruiască, a crezut că i se despică țeasta de bucurie. Negreșit în acest om locuiește Dumnezeu, își spunea țiganul în sinea lui, iar eu trebuie să mă învrednicesc de milostenia
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
numai că pentru asta trebuie să vii la mine acasă". Când țiganul a văzut mânzul pe care Ilie voia să i-l dăruiască, a crezut că i se despică țeasta de bucurie. Negreșit în acest om locuiește Dumnezeu, își spunea țiganul în sinea lui, iar eu trebuie să mă învrednicesc de milostenia lui. Grea povară pentru un țigan sărac, dar față de Ilie vreau să mă arăt vrednic, bodogănea țiganul îndreptându-se spre ieșirea din curte. "Să vii la coasă Șofroane și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ilie voia să i-l dăruiască, a crezut că i se despică țeasta de bucurie. Negreșit în acest om locuiește Dumnezeu, își spunea țiganul în sinea lui, iar eu trebuie să mă învrednicesc de milostenia lui. Grea povară pentru un țigan sărac, dar față de Ilie vreau să mă arăt vrednic, bodogănea țiganul îndreptându-se spre ieșirea din curte. "Să vii la coasă Șofroane și îi avea cu ce să îți ții căluțu'. Dacă te duci miercurea în târg cu câte un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
despică țeasta de bucurie. Negreșit în acest om locuiește Dumnezeu, își spunea țiganul în sinea lui, iar eu trebuie să mă învrednicesc de milostenia lui. Grea povară pentru un țigan sărac, dar față de Ilie vreau să mă arăt vrednic, bodogănea țiganul îndreptându-se spre ieșirea din curte. "Să vii la coasă Șofroane și îi avea cu ce să îți ții căluțu'. Dacă te duci miercurea în târg cu câte un căruț de măturoaie, te vei întoarce cu de-ale gurii la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-se spre ieșirea din curte. "Să vii la coasă Șofroane și îi avea cu ce să îți ții căluțu'. Dacă te duci miercurea în târg cu câte un căruț de măturoaie, te vei întoarce cu de-ale gurii la copilași". Țiganul se uita la mânz, se uita la Ilie, încă mai credea că visează. Nu a putut zice decât: "Bogdaproste, omul lui Dumnezeu" și a plecat din ograda binefăcătorului său știind că acesta i-a ales o Cale grea, dar că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mânz, se uita la Ilie, încă mai credea că visează. Nu a putut zice decât: "Bogdaproste, omul lui Dumnezeu" și a plecat din ograda binefăcătorului său știind că acesta i-a ales o Cale grea, dar că la capătul acesteia țiganul nu mai era atât de țigan. Va fi fiind și el om în rând cu lumea. Coborând dealul, se gândea în sinea lui: oare Ilie a dat mândrețea asta de mânz cui trebuia? Mă uit la tata și mă întreb
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mai credea că visează. Nu a putut zice decât: "Bogdaproste, omul lui Dumnezeu" și a plecat din ograda binefăcătorului său știind că acesta i-a ales o Cale grea, dar că la capătul acesteia țiganul nu mai era atât de țigan. Va fi fiind și el om în rând cu lumea. Coborând dealul, se gândea în sinea lui: oare Ilie a dat mândrețea asta de mânz cui trebuia? Mă uit la tata și mă întreb dacă cei care militează pentru drepturile
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
clădirile servitorilor. Noi vom mânca în una din clădirile servitorilor. Se spune că boierul s-a îndrăgostit de una din țigăncile care slujeau la conac. Seară de seară boierul se urcă pe o scară și se holbează la piranda lui. Țiganii fac un haz nebun pe seama boierului, un om blajin, sub papucul nevestei. Se pârjolește boierul de dorul pirandei, dar îndrăznelile lui nu merg mai departe de expedițiile de pe scară. Țiganii se hotărăsc să i-o facă boierului. Îl pândesc până
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
urcă pe o scară și se holbează la piranda lui. Țiganii fac un haz nebun pe seama boierului, un om blajin, sub papucul nevestei. Se pârjolește boierul de dorul pirandei, dar îndrăznelile lui nu merg mai departe de expedițiile de pe scară. Țiganii se hotărăsc să i-o facă boierului. Îl pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva luni pe seama pățaniei boierului, dar acesta s-a "răcorit" așa de bine că s-a lecuit și de pirandă". Femeia s-a oprit din mers și se uită la Zinzin așteptând să vadă reacția acesteia. Zinzin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fără prea mari costuri, dar bănoase. Dacă tot mă apuc de haiducit, îți spui în sinea ta cu un fel de umor, atunci măcar să fiu un haiduc pe cinste". Să pornim de la metale prețioase. Să furăm aur. Asta e treaba țiganilor, au tehnică și tradiție, nu e bine să te bagi pe un lucru bine făcut. Să jefuiești o bancă. Dar în țărișoara noastră oropsită fluieră vântul prin visterii, te trezești că ai furat documente bancare de care nu te poți
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pună ștreangul de gât. Strânși în jurul căruțelor, pribegeau triști și flămânzi până nu mai puteau răbda, și atunci scoteau cuțitele, încălecau pe cai și începeau să jefuiască tot ce le ieșea în cale. În acest dezmăț era multă disperare, dar țiganul ajuns în această clipă nu mai putea da înapoi, în urma lui se căsca o prăpastie. În acele momente de furie și disperare, spuneau legendele lor, se zămisleau cei cărora le punea Dumnezeu vioara în mână. Și ea fusese zămislită într-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dar nu ar fi îndrăznit să o aștearnă pe hârtie. Compunea acasă, pe furiș, când ceilalți credeau că exersează. De cele mai multe ori "compunea" doar în imaginație, în timp ce spăla, în timp ce făcea de mâncare sau în timp ce făcea curățenie. Prima desprindere de comunitatea țiganilor, prima negare a propriei identități etnice a fost atunci când s-a dedicat unei curățenii aproape bolnăvicioase. Era primul semn de emancipare și prima punte ruptă cu trecutul ei. Dorința de a-și ascunde trecutul și descendența se transformase într-un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a-și ascunde trecutul și descendența se transformase într-un fel de război pe viață și pe moarte. Hotărâse să câștige acest război, avea să-l câștige chiar de ar fi să ardă pe rug. Nu pentru că îi ura pe țigani, îi era doar rușine de ei, într-un anume fel, dar îi înțelegea atât de bine. Voia să demonstreze că orice țigan poate trăi ca ceilalți oameni, și mai voia să demonstreze că nu ei sunt singurii de vină pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
război, avea să-l câștige chiar de ar fi să ardă pe rug. Nu pentru că îi ura pe țigani, îi era doar rușine de ei, într-un anume fel, dar îi înțelegea atât de bine. Voia să demonstreze că orice țigan poate trăi ca ceilalți oameni, și mai voia să demonstreze că nu ei sunt singurii de vină pentru viața de câine la care cei mai mulți erau condamnați. Aici trebuia pusă problema păcatului, a jertfei și a ispășirii. Dar nu în manuale
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din gelozie de tatăl ei, acesta a intrat în pușcărie și nu a mai ieșit de acolo. A moștenit vioara lui, o vioară foarte bună, cumpărată pe bani grei. Când a adus-o din Italia, s-a fălit la toți țiganii din ținut: "Îl trezești și pe Dumnezeu din visare cu ea", spunea acesta. Ai lui, ai ei, adică țiganii, nu au putut fi opriți să călătorească spre direcția pe care și-o alegeau. Ea se "stricase" din acest punct de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vioara lui, o vioară foarte bună, cumpărată pe bani grei. Când a adus-o din Italia, s-a fălit la toți țiganii din ținut: "Îl trezești și pe Dumnezeu din visare cu ea", spunea acesta. Ai lui, ai ei, adică țiganii, nu au putut fi opriți să călătorească spre direcția pe care și-o alegeau. Ea se "stricase" din acest punct de vedere. Respecta regulile cu o disciplină de fier. Dar numai așa a putut să se impună, numai așa a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
într-un suspin, muzica începe să curgă în aer ca mierea în faguri, sunetele răsună în corpul ei ca într-o peșteră, corpul viorii și corpul ei, corpuri gemene, se odihnește o vreme pe arcuș cum se odihneau strămoșii ei țigani pe coama calului, se vede dereticând prin casă, exersând la vioară, vede privirile otrăvite ale soacrei, figura alungită a soțului, aerul lui de neputință, abandonul, copiii, cel mic îi spusese odată: "tu nu vezi, mamă, că tata nu te mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu văd cum aș putea să vă ajut. - Mai gândește-te, Jane, mai reflectează, nu se poate să nu găsești tu o cale. Nu ne așteptăm să soluționezi problema așa, deodată, ci doar să vedem în ce ape se scaldă țiganii, știi? - Deocamdată nu știu de unde am putea porni. Sunt așa de palide argumentele voastre! Și apoi e cazul să vă gândiți în modul cel mai serios și la Mihăiță. Lui ce-i rezervă viitorul!? Întrebarea avocatului rămase fără răspuns. Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
jerbă de scântei se răspândea în jurul acestui căpețel de lemn, mâna 1 paramisa povestea lor mică îl ținea strâns, fiind învățată cu explozia de steluțe lansate de jarul încă nestins. Focul a fost dintotdeauna cel mai bun prieten al etniei țiganilor!... Bătrânul lua rând pe rând câte un bețigaș, se prefăcea a-l pune în gura pipei, din care fumul deja năvălea din belșug. Pentru a-i mulțumi pe toți năzgâmbii lui nepoți, lua de la fiecare rămurica, se prefăcea a o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Atunci când cineva o să vă întrebe: Mo si tu rrom? să răspundeți, cu toată gura, din străfundul sufletului și inimii: Da! Acest lucru dovedește că sunteți un sinte. Trebuie să fiți mândri de neamul vostru! Și mai trebuie să știți că țiganii, oriunde s-ar afla ei, sunt fii ai dragostei și ai libertății. Chiar dacă unii or să vă spună alte povești, folosind cuvinte grele despre neamul nostru că suntem așa și pe dincolo, voi să nu-i credeți! Nu e om
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fii ai dragostei și ai libertății. Chiar dacă unii or să vă spună alte povești, folosind cuvinte grele despre neamul nostru că suntem așa și pe dincolo, voi să nu-i credeți! Nu e om pe fața pământului mai Om ca țiganul. El își dă și sufletul dacă cineva se află în nevoie. Țiganul oricât de necăjit ar fi nu plânge. El a știut întotdeauna să-și pună toate durerile vieții lui aspre în cântec. Moșii noștri nu au arat pământuri, n-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]