3,981 matches
-
care în urma sfințirii hanului plecase. S-au așezat într-o ordine dirijată discret de Andrei. La un semn al acestuia, a început servirea. Au fost aduse platouri cu gustări dintre cele mai asortate, fripturi de mai multe feluri, salate, o țuică de prune, un vin tămâios..., toate din producție locală. -Mă, țuica asta seamănă cu aia de Pitești de era odată și-i zicea lumea „Ochii lui Dobrin”, că avea pe etichetă două prune care parcă-ți făceau cu ochiul. Zău
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
dirijată discret de Andrei. La un semn al acestuia, a început servirea. Au fost aduse platouri cu gustări dintre cele mai asortate, fripturi de mai multe feluri, salate, o țuică de prune, un vin tămâios..., toate din producție locală. -Mă, țuica asta seamănă cu aia de Pitești de era odată și-i zicea lumea „Ochii lui Dobrin”, că avea pe etichetă două prune care parcă-ți făceau cu ochiul. Zău că e bună! -E bună, mă, că doar nu e „adăpată
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
impact. Câteva zeci de secunde mai târziu, în același clip, pe care vă recomand să-l priviți, are o durată de 5 minute, iată și contrastul. După o înșiruire de oameni mai limpezi sau mai afectați de ultimul păhărel de țuică, apar copiii. De o sinceritate debordantă: Ne lasă așa, să nu-nvățăm.... Nu avem sală de sport. Întrebați de ce este mizerie în curtea școlii și de ce nu curăță ei la ieșirea de la cursuri, vine și răspunsul: Da, dar sunt oameni
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros () [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Că binele trece-n fugă și răul parcă nu mai pleacă... Cei care îl vedeau ziceau că e soios din ce în ce mai mult, că umblă mai puțin și tace la fel ca înainte... Cred că mânca și mai puțin, uitase ce e țuica și învățase mestecatul de mămăligă... Stăpânul fabricii, Ilie, murise după izgonirea lui din sat. Pe Niță îl vedeam mai rar și îi furau fața brăzdată cu chinu de trup și suflet, iar zâmbetul îi dispăruse în părul alb și ne
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
țambal după gât, un acordeon sau o coajă de vioară scârțâind, ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică fiartă. Era mare lucru să intri într-o bandă de lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
toată țara să ureze Măriilor „La mulți ani!”. Ziua începea cu mersul la biserică, apoi cu întâlnirea din curte, sub bolta de viță, unde se punea masa: binecuvântată, copioasă. Se servea ciorbă de fasole, pâine de casă, must de mere, țuică de prune, pere zemoase și zmeură, toate din grădina bunicii. La masă cântam de la cântece de petrecere la cântări românești vechi, de suflet. Ascultate pe postul național de radio sau de televiziune, acele cântece ar fi părut devalorizate, banalizate, căci
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
apariția un adevărat șuvoi, pe măsură ce presai mai tare. Treverele erau date mai apoi la animale, să se bucure și ele de gustul mărului, chiar așa stors de sevă, plin însă de aromă. Mai ieșeam uneori la cules de prune pentru țuică. Ne învățasem să culegem pruna de jos, dar nu pe cea “înflorită”, căci amăra țuica. Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștiință
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
să se bucure și ele de gustul mărului, chiar așa stors de sevă, plin însă de aromă. Mai ieșeam uneori la cules de prune pentru țuică. Ne învățasem să culegem pruna de jos, dar nu pe cea “înflorită”, căci amăra țuica. Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștiință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
său. Indiferent dacă fiica artistei devine sau nu artistă și ea, munca de pregătire a îndemânărilor nu mai este de mult o joacă. Copii par supra aglomerați de munci de instruire în activitatea familiară, dese ori inutil. Un sugar de țuică, cu plete, știe că este bețiv dar nu recunoaște. În fond este bolnav si dacă ar apela la societate se poate găsi un îndrumător care să-l lecuiască. Dar preferă să se prefacă că nu știe nimic. Știm sau nu
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune din livada de lângă casă. Pe Ina o cunoscusem în vara următoare. Venise împreună cu niște prieteni comuni. Rămăseseră peste noapte. Femeile au dormit în camera pe care reușisem să o curăț și să o fac primitoare, iar noi
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
pahar în plus „la bord”, mai face câte-o criză, dar de îndată ce se trezește, își dă seama de șubrezenia temerilor sale și chiar se simte, în sinea lui, rușinat de felul în care a putut să gândească. „O fi de la țuica lu’ nea Marin”, încercă o nouă explicație pentru frământările sale. „Și totuși!... Ce-am băut?!... Doar nu m-am îmbătat dintr-o gură de rachiu!...” Își propuse să se găndească cu orice chip la altceva. Încercă să se înduioșeze, așa cum
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine ai venit acasă! Stai barem mai mult? - Sărut mâna, stai
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
și într-o mână un acaret plin cu saci - pentru echilibru, iar Sticlă Goală avea ... n-avea nimic, ce dracu' să fure din bucătărie și hol ? Acaretul din mâna lui era o sticlă goală ce purta amintirea unui miros de țuică dusă prin gaura de la chiuvetă, miros slab de altfel pe lângă putoarea de varză stricată pe care Yală îl absorbea din plin în acest moment imortalizat. Ce mai ! Frumos ! Ca-ntr-un tablou de Picasso rămas nevândut de maestru. Așteptăm și
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
Nici n-apuc bine să intru în laborator, să pun halatul pe mine, că bețivanul de Vasile se prăvălește pe scări: - Doamnă, s-a spart țeava de apă potabilă! Lasă, nea Vasile, bine că nu s-a spart a cu țuică. În urma lui, Gicuță: - Doamnă, am pus-o! A crăpat iar filtrul! Crăpar-ar! Mai sunteți? Bineînțeles. La scurtă vreme, se trezește și Ana: - Aoleu, doamnă! Cred c-am ars spectrofotometrul. L-am băgat în priză, și-au ieșit numai scântei. Dacă
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
să trecem cu bine aceste încercări de care toți am avut parte. Iar astăzi dacă mă zgârii undeva, alerg imediat să pun spirt care, între noi fie vorba nu mai este bun de nimic atât e de slab sau eventual țuică dacă am la îndemână, pentru dezinfectare. Tot eu care în copilărie puneam țărână peste rănile mele deschise. Eram încă mic de tot când am auzit o poveste petrecută de curând și care făcuse vâlvă. Plecase un șofer cu camionul să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
se învârtea în jurul vulpii. Împreună se duceau pe la ospețe și chiolhanuri, unde primadona Dalila cântă frumos, iar unchiul Pândele juca până își făcea bășici în tălpi: Joacă tuțu' cu mutu', de tremura pământu', joacă și moșu' Martin c-a băut țuică și vin! Anii au trecut repede. Dalila s-a măritat cu Lache, un vulpoi de pește deal și au făcut o droaie de puișori. Fiind de soi bun, toți cântau frumos. Au înființat grupul vocal „Fox” cu care au dat
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
mă-sii mai știe cine, nasturi mai ieftin ca noi!? Nimeni nu apucă nici măcar să ridice din umeri, pentru că în sala de consiliu intră, cu o tavă pe care se aflau o ceașcă de nechezol aburind și un pahar de țuică, nimeni alta decât secretara personală a Supremului, Margareta Mermaid. Toți își ținură respirația, nu numai pentru că secretara ar fi fost capabilă să provoace infarcturi doar prin mișcarea șoldurilor, sau după cum își lingea buzele, ci și pentru că șeful, ca orice kraklean
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
pretenție ca, în afara repertoriului pe care îl pregăteam, să cântăm în mod special pentru dânșii melodia preferată a familiei „Sub umbriță de portiță”. În casă ne pofteau să stăm la masă și ne serveau cu aperitive, prăjituri, cozonac, vin sau țuică, după preferința fiecărui colindător. După ce îi colindam pe toți ai casei le cântam colinda de plecare și ne oferea o sumă de bani importantă. Ne urau la rândul lor să avem parte de fericire în viață, să fim sănătăși, iar
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică? Alege omul scurtătura Și are-ntruna bani de-o țuică De ce nu fac și eu un chef Să-mi cânte rromul cu vioara O noapte-ntreagă cu vreun șef Și să mai urc un pic pe scara, Căpătuielilor și-a legii Că toți zănaticii ajung La sacul lor cu privilegii
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și are-ntruna bani de-o țuică De ce nu fac și eu un chef Să-mi cânte rromul cu vioara O noapte-ntreagă cu vreun șef Și să mai urc un pic pe scara, Căpătuielilor și-a legii Că toți zănaticii ajung La sacul lor cu privilegii
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340724_a_342053]
-
vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine ai venit acasă! Stai barem mai mult? - Sărut mâna, stai
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
clipă de eternitateˮ;Eugenia Nicoară, „Sufletul meuˮ; Lucreția Mititean, „Vorbe înțelepteˮ, vol. I-II, Mircea Daroși, „Radiografii literareˮ. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă prietenească. Amfitrioni au fost harnicii colegi din județul Bistrița-Năsăud, ce au adus în dar renumită țuică de Năsăud, bună de degustat alături de gustoasele bucate și prăjituri pregătite de neîntrecutele gospodine Valeria Berceni și Lucreția Mititean. Următoarea ședință de cenaclu se va desfășura în 27 noiembrie. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: La cenaclul ARTUR SILVESTRI, am numărat roadele
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
european au încercat să imite această culoare, să o redea întocmai cum a fost descoperită la Voroneț, dar toate încercările lor au dat greș. O cronica din vremea lui Ștefan cel Mare menționează faptul că o mulțime de butoaie cu țuică de prune erau trimise, periodic, zugravilor care lucrau aici. Era cât se poate de ușor a se constata că ei nu puteau bea atât de mult si nici timp pentru a face comerț cu această băutură nu aveau. Tocmai de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
erau trimise, periodic, zugravilor care lucrau aici. Era cât se poate de ușor a se constata că ei nu puteau bea atât de mult si nici timp pentru a face comerț cu această băutură nu aveau. Tocmai de aceea, taina țuicii care ajungea pe șantierele lăcașului de cult trebuie sa fi fost alta. Așa s-a ajuns la supoziții, confirmate parțial și în laborator, că delicioasa băutură era folosită la tencuiala pereților și în amestecul culorilor. De fapt nu este singura
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]