KorAP: Find »[drukola/base=abces & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...89 >

2,221 matches

Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574

valvulare. Mai mult decât atât, endocardita din febra Q ar trebui exclusă periodic prin testări serologice pentru că hemocultura rămâne negativă în această afecțiune [13]. SEMNE ECOCARDIOGRAFICE ALE ENDOCARDITEI INFECȚIOASE Conceptual endocarditele pot fi împărțite în structuri adiționale datorate bolii (vegetații, abcese, pseudoanevrisme) și defecte (leziuni de regurgitare, perforații, fistule). Semnul ecografic distinctiv al endocarditei este identificarea vegetației, care apare ca o masă mobilă, neregulată cu margini zimțate, atașată la structura valvulară. Mărimea poate varia de la câțiva mm la câțiva cm. Vegetațiile

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
valvulare. Regurgitațiile valvulare datorate endocarditei sunt frecvente și deseori severe și grave. Pot fi prezente toate semnele ecocardiografice tipice ale regurgitărilor severe, acute mitrale sau aortice (fig. 17.2). Endocardita poate produce invadarea țesutului provocând necroză centrală, adică formarea unui abces. Acesta este o manifestare tipică pentru endocardita aortică și de proteză valvulară și pentru cea cauzată de patogeni agresivi cum ar fi stafilococci. Pe ecocardiografie, abcesele sunt zone perivalvulare de țesut îngroșat anormal, câteodată cu zone ecoluminescente și posibile oscilații

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
fig. 17.2). Endocardita poate produce invadarea țesutului provocând necroză centrală, adică formarea unui abces. Acesta este o manifestare tipică pentru endocardita aortică și de proteză valvulară și pentru cea cauzată de patogeni agresivi cum ar fi stafilococci. Pe ecocardiografie, abcesele sunt zone perivalvulare de țesut îngroșat anormal, câteodată cu zone ecoluminescente și posibile oscilații în interiorul și exteriorul cavității (fig. 17.3). Endocardita de valvă tricuspidă este prezentată în figura 17.4. Sunt recunoscute mai ușor cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene; identificarea este

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
țesut îngroșat anormal, câteodată cu zone ecoluminescente și posibile oscilații în interiorul și exteriorul cavității (fig. 17.3). Endocardita de valvă tricuspidă este prezentată în figura 17.4. Sunt recunoscute mai ușor cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene; identificarea este importantă pentru că formarea unui abces nu de puține ori prefigurează eșecul tratamentului antibiotic conservator. O formă specială de abces este pseudoanevrismul valvei mitrale, un săculeț al cuspei mitrale sau țesutul fibros intervalvular dintre valva mitrală și aortică, adesea cu perforație și regurgitație [14]. Alte modalități

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
fig. 17.3). Endocardita de valvă tricuspidă este prezentată în figura 17.4. Sunt recunoscute mai ușor cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene; identificarea este importantă pentru că formarea unui abces nu de puține ori prefigurează eșecul tratamentului antibiotic conservator. O formă specială de abces este pseudoanevrismul valvei mitrale, un săculeț al cuspei mitrale sau țesutul fibros intervalvular dintre valva mitrală și aortică, adesea cu perforație și regurgitație [14]. Alte modalități imagistice, cum ar fi rezonanța magnetică sau scintigrafia cu leucocite marcate radioactiv au fost

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
numită ca endocardită „certă” conform criteriilor Duke, prin urmare s-a operat o modificare a criteriilor Duke așa cum am detaliat mai sus [13]. Există actualmente un consens care menționează că, dacă se pot obține dovezi ecocardiografice de vegetații proaspete sau abces în prezența semnelor inflamatorii sistemice, acești pacienți trebuie tratați ca având endocardită infecțioasă acută. Oricum, situația rămâne problematică dacă dovezile morfologice sunt mai puțin clare, de exemplu în prezența schimbărilor valvulare degenerative, în cazul protezelor valvulare, sau electrozilor de pace-maker

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
și mortalitatea au fost foarte mari. S. aureus și infecțiile asociate îngrjirilor de sănătate au fost constatați ca factori predictivi independenți de mortalitate intraspitalicească. Factorii predictivi de mortalitate sunt reprezentați de complicațiile bine cunoscute ale EPV: bacteriemie persistentă, insuficiență cardiacă, abcese intracardiace și accident vascular cerebral care, prezenți în perioada precoce se constituie în indicații de reoperație. Rolul, momentul operației și efectul operației trebuie definite mai clar. Insuficiența cardiacă, unul din factorii predictivi cei mai puternici de deces în studiul multicentric

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
în trecut. Tabelul 17.11 prezintă indicațiile acceptate pentru chirurgie în endocardita infecțioasă. Deși decizia trebuie particularizată, indicațiile pentru intervenție chirurgicală includ insuficiența cardiacă prin disfuncție valvulară, prezența unei proteze valvulare, risc crescut de embolism (vegetații voluminoase mobile), prezența unui abces, sepsis rezistent la tratament. Cel mai dificil aspect în decizia de a recurge la intervenție chirurgicală privește prevenția embolismului sau posibilitatea recurenței acestuia. Deși este în general acceptat că vegetații mobile mari (de obicei definite ca fiind mai mari de

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
Chirurgical este de regulă necesar să se înlocuiască valva, dacă boala este extensivă sau dacă au apărut distrugeri ale țesutului valvular. Intervenția operatorie trebuie să devină și mai extensivă dacă este afectat țesutul din jur, cum ar fi cazul unui abces aortic. Principiul chirurgical suprem este excizia țesutului infectat până în țesut sănătos, deschiderea și aplatizarea focarelor și abceselor, apoi reconstruirea zonei cu procedee plastice. Pericolul recidivei mai severe este prea mare pentru a limita excizia pentru o reconstrucție facilă intraoperatorie. În

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
distrugeri ale țesutului valvular. Intervenția operatorie trebuie să devină și mai extensivă dacă este afectat țesutul din jur, cum ar fi cazul unui abces aortic. Principiul chirurgical suprem este excizia țesutului infectat până în țesut sănătos, deschiderea și aplatizarea focarelor și abceselor, apoi reconstruirea zonei cu procedee plastice. Pericolul recidivei mai severe este prea mare pentru a limita excizia pentru o reconstrucție facilă intraoperatorie. În unele cazuri, este suficientă reparația valvulară (reconstrucția) sau îndepărtarea vegetațiilor lăsând valva intactă. Înlocuirea valvei se poate

Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579

subiectului individual sau grupului, afectează teritoriul psihic uman, atitudinile față de alții sau doar gândirea socială. Netratate, neeradicate, ele formează nuclee de suferință, traume sistematizate. Ele se organizează ca achiziții inconștiente care lucrează din interior, transformând memoria individuală sau socială În abcese rău mirositoare care așteaptă să fie deschise. Memoria dureroasă este o boală ca oricare alta, mai perfidă Însă prin capacitatea sa de disimulare. Trecutul dureros reînvie mai ales În momentele când statele, comunitățile sau grupurile de indivizi aleg calea angajării

Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau (2011) [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

Abcesul pulmonar cronic Are un perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă. Abcesele în evoluție au un înveliș intern purulent, cu zone de deterjare și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Abcesul pulmonar cronic Are un perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă. Abcesele în evoluție au un înveliș intern purulent, cu zone de deterjare și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab vascularizată care se dezvoltă exuberant sub forma unor muguri. Abcesele epitelizate prezintă un înveliș

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
avansat de organizare fibroasă. Abcesele în evoluție au un înveliș intern purulent, cu zone de deterjare și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab vascularizată care se dezvoltă exuberant sub forma unor muguri. Abcesele epitelizate prezintă un înveliș intern continuu și un perete granulativ-fibros. Abcesele deterjate au un înveliș colagenic parțial epitelizat, cu elemente cilindrice sau metaplaziate pavimentos. Scleroza pericavitară este totdeauna prezentă, moderată sau difuză. În teritoriile pulmonare învecinate există focare de atelectazie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
purulent, cu zone de deterjare și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab vascularizată care se dezvoltă exuberant sub forma unor muguri. Abcesele epitelizate prezintă un înveliș intern continuu și un perete granulativ-fibros. Abcesele deterjate au un înveliș colagenic parțial epitelizat, cu elemente cilindrice sau metaplaziate pavimentos. Scleroza pericavitară este totdeauna prezentă, moderată sau difuză. În teritoriile pulmonare învecinate există focare de atelectazie, scleroză și alveolită lipofagică, bronșii distorsionate, colabate sau ectaziate. Vascularizația este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Scleroza pericavitară este totdeauna prezentă, moderată sau difuză. În teritoriile pulmonare învecinate există focare de atelectazie, scleroză și alveolită lipofagică, bronșii distorsionate, colabate sau ectaziate. Vascularizația este intensă, cu leziuni arteritice, tromboză și scleroză. În procesul de cronicizare al unui abces pulmonar se poate ajunge la remanieri anatomice extinse, ce interesează în totalitate un lob sau un plămân. Acest teritoriu remaniat devine sediul unei pneumonii cronice supurative secundare abcesului cronicizat. În final aspectul este de densificare retractilă pluriescavată. Procesul poate cointeresa

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cu leziuni arteritice, tromboză și scleroză. În procesul de cronicizare al unui abces pulmonar se poate ajunge la remanieri anatomice extinse, ce interesează în totalitate un lob sau un plămân. Acest teritoriu remaniat devine sediul unei pneumonii cronice supurative secundare abcesului cronicizat. În final aspectul este de densificare retractilă pluriescavată. Procesul poate cointeresa și pleura, până la apariția unor empieme pleurale [24, 35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
În final aspectul este de densificare retractilă pluriescavată. Procesul poate cointeresa și pleura, până la apariția unor empieme pleurale [24, 35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale (parodontoze, abcese, gingivite, granuloame), ale urechii (otite medii, mastoidite), ale căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate). Germenii anaerobi predomină numeric la nivelul șanțurilor gingivale, plăcilor dentare și criptelor amigdaliene. La nivelul colonului, germenii anaerobi comensuali sunt de 100-1000 de ori

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
avorturi septice, piosalpinx [12, 33]. De la sursele situate în căile aerodigestive superioare germenii sunt vehiculați în parenchimul pulmonar prin aspirația particulelor infectate (puroi, sânge, fragmente tisulare, corpi străini), mai rar prin diseminare hematogenă. Există și o propagare prin contiguitate de la abcese hepatice amoebiene, prin plăgi toracice infectate [51]. Condițiile favorizante care fac posibilă aspirația particulelor infectante sunt:- suprimarea sau deprimarea mecanismelor de autoapărare locală ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
gastric poate să nu conducă întotdeauna la infecție, mai ales dacă aspiratul conține numai acid, în care caz va rezulta o pneumonie chimică. Pe de altă parte, materialul oro-gingival conține deseori un titru ridicat de bacterii și poate duce la abces pulmonar, mai ales dacă valoarea concentrației de germeni din volumul aspiratului este crescută de deficiențele în igiena dentară, o stare precară a dentiției sau afecțiuni gingivale [12]. Bartlett și Finegold au găsit că aproximativ 73% dintre pacienții cu abcese pulmonare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
la abces pulmonar, mai ales dacă valoarea concentrației de germeni din volumul aspiratului este crescută de deficiențele în igiena dentară, o stare precară a dentiției sau afecțiuni gingivale [12]. Bartlett și Finegold au găsit că aproximativ 73% dintre pacienții cu abcese pulmonare au avut cel puțin un factor predispozant pentru aspirare și mulți pacienți au prezentat afecțiuni gingivale diagnosticate după o evaluare stomatologică atentă [12, 13, 14]. Potrivit studiilor efectuate pe animale și câtorva date obținute de la oameni, dezvoltarea unui abces

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
abcese pulmonare au avut cel puțin un factor predispozant pentru aspirare și mulți pacienți au prezentat afecțiuni gingivale diagnosticate după o evaluare stomatologică atentă [12, 13, 14]. Potrivit studiilor efectuate pe animale și câtorva date obținute de la oameni, dezvoltarea unui abces pulmonar se produce la 7-14 zile după aspirarea materialului infecțios oro-gingival în bronșiolele terminale. Atunci când sunt aspirate cantități mari, o singură specie de bacterii anaerobe sau o combinație de organisme multiple, pot cauza o pneumonie necrozantă, care prin progresiune poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
produce la 7-14 zile după aspirarea materialului infecțios oro-gingival în bronșiolele terminale. Atunci când sunt aspirate cantități mari, o singură specie de bacterii anaerobe sau o combinație de organisme multiple, pot cauza o pneumonie necrozantă, care prin progresiune poate deveni un abces pulmonar [12]. Localizarea abcesului pulmonar este determinată de gravitație și poziția corpului în momentul aspirării. Din moment ce majoritatea pacienților aspiră în timp ce sunt în ortostatism sau în decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
după aspirarea materialului infecțios oro-gingival în bronșiolele terminale. Atunci când sunt aspirate cantități mari, o singură specie de bacterii anaerobe sau o combinație de organisme multiple, pot cauza o pneumonie necrozantă, care prin progresiune poate deveni un abces pulmonar [12]. Localizarea abcesului pulmonar este determinată de gravitație și poziția corpului în momentul aspirării. Din moment ce majoritatea pacienților aspiră în timp ce sunt în ortostatism sau în decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior al lobului inferior sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
multiple, pot cauza o pneumonie necrozantă, care prin progresiune poate deveni un abces pulmonar [12]. Localizarea abcesului pulmonar este determinată de gravitație și poziția corpului în momentul aspirării. Din moment ce majoritatea pacienților aspiră în timp ce sunt în ortostatism sau în decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior al lobului inferior sau segmentele posterioare ale lobilor superiori [35]. Tabloul clinic Abcesul pulmonar primitiv este la majoritatea bolnavilor un abces bronhogen de aspirație. În anamneza acestor pacienți

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]