1,080 matches
-
și problema, care nu este deloc de neglijat, privind profesionalismul elitelor politice. Cred și că prea puțină atenție a fost acordată problemelor sociale. Inegalitățile sunt considerabile. Diferențele între orașele mari și cele mici și între orașe și sate sunt adeseori abisale. Relațiile sociale foarte puțin dezvoltate, iar actorii intermediari nu joacă încă rolul lor clasic din democrațiile reprezentative. Toți acești factori reflectă defectele strigătoare la cer ale procesului de guvernare. A fost construit un capitalism sălbatic în care puterea publică este
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai mult decât una politică. În afara Scandinaviei, corupția afectează toate guvernele de stânga, centru și dreapta. Statul de drept este un concept care se referă nu doar la drepturile omului, ci și la practicile economice. Europa de Est a reprezentat un eșec abisal în ceea ce privește crearea statului de drept; dovada sunt nivelele uluitoare de corupție din regiune. Însă nici Europa Occidentală nu a oferit un exemplu prea bun. Corupția duce la inegalitate socială și economică. Est-europenii s-ar putea să fie sătui de discursul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
L`Eau et les Rêves, José Corti, 1942), pe care Blaga o numește „râul morților”, „putregai” sau „must verde de cucută” este expresie a unei voci unice, a divinității sau o suprapunere a dezamăgirii divine și a celei auctoriale. Apa abisală, „fără fund” este asociată Haosului, acelei „substanțe indistincte și potențiale” (V. Lovinescu), apte de a deveni Cosmos: „Cetate.../ Odihnă multă ai avut/s-arunci năvoade în noianul veșniciei./ Pescuit-ai frământări din ape fără fund? [s.n.]” se-ntreabă Zeul. în
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
într-o alta mitică, ținând de prototradiții, cuviincios, purificat, hieratic. Filmul, însă, aduce în prim-plan imaginea obsesivă a lui Nechifor Lipan, trecând peste o apă întunecată, călătorind cu spatele spre privitor (imagine ce în roman se încheagă din trăirile abisale ale Vitoriei, greu de înțeles de elevi). Această ipostază, simbol al morții, va reveni în final, plasată într-un alt cadru natural ce subliniază ideea de trecere într-o altă lume, de pătrundere într-un spațiu sacru. Imediat, în film
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
ea devine, postum, o Bildungsautobiographie, o autobiografie a formării sale spirituale, de la revelarea primelor produse ale inconștientului, văzut ca prag originar al psihicului său, până la cristalizarea unei conștiințe proprii prin cunoașterea de sine. În Straja dragonilor, punctul de plecare este abisal, fiind dezgropat ultimul strat al biografiei din perspectiva prezentă, inocent-conștientă, a evocării. Autenticitatea fermecătoare și profundă totodată a Autobiografiei provine din „colaborarea“ armonioasă dintre copil și adult, ambii la fel de candizi, chiar dacă la ultimul e activă o rafinată conștiință psihanalitică (cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acestui eșec, m-am întrebat dacă cel mai bun fel de a scăpa de entuziasmul meu pentru Saint-Simon n-ar fi acela de a scrie o carte despre el. N-am scris cartea, așa că admi rația mea pentru acest autor abisal a rămas intactă. Dar, tot citind și recitind portretele sale, mi-am zis că poate ar trebui dată o imagine de ansamblu a acestei arte atât de dificile de a fixa un personaj, de a-i dezvălui misterele atrăgătoare sau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey / 219 7.7. Teoria instinctelor sociale / 220 X. Principalele curente și orientări / 223 1. Alegerea apelor în psihologie / 223 2. Curentul psihologic gestaltist / 226 3. Curentul behaviorist / 232 4. Curentul reflexologic / 238 5. Psihologia abisală psihanaliza / 224 5.1. Nașterea psihanalizei Sigmund Freud / 224 5.2. Consolidarea și diferențierea psihanalizei / 249 5.3. Psihanaliști dizidenți / 252 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred Adler / 252 5.3.2. Psihanaliza lui Carl Gustav Jung / 254 5
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a lui Dilthey a fost preluată și dezvoltată ulterior de E. Sprangler (1882-1939). 7.7. Teoria instinctelor sociale Apropierea de domeniul psihologiei sociale, Gustave Le Bon (1841-1931) a făcut-o dintr-o cu totul altă perspectivă, a intervenției unor forțe abisale întunecate în reflectarea vieții psihice. Apariția acestei viziuni are loc în Franța sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Foarte interesantele sale idei, Le Bon le-a expus în cartea cu titlul Psihologia populațiilor. Aici el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești, criza economică și socială a deceniului al treilea al secolului trecut, al XX-lea, a însemnat cea mai serioasă provocare făcută științei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
regăsit nici în cazul lupului, un animal atât de asemănător prin structura sa somato-morfologică și comportamentală cu câinele mai puțin reactivitatea salivară, deformată la câine de domesticire. Ceea ce, firește, nu micșorează cu nimic valoarea istorică a teoriei sale. 5. Psihologia "abisală" psihanaliza 5.1. Nașterea psihanalizei Sigmund Freud Este un privilegiu să analizezi și să descrii astăzi o orientare a psihologiei care pe vremea studenției tale era interzisă și cenzurată de sistemul social totalitarist în care trăiai. Este vorba de psihanaliză
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au stimulat studiile de antropologie culturală, pe cele de istoria religiilor. Unul dintre cei mai fideli și remarcabili continuatori ai săi a fost Ch. Baudoin (1898-1963). 5.3.3. Alte tendințe convergente în psihanaliză În condițiile în care problematica psihologiei abisale intră în centrul preocupărilor educaționale, ale celor de psihologia muncii sau ale celor publicitare, psihanaliza încetează să mai fie o disciplină medicală, o perspectivă exclusiv psihiatrică sau neurologică, iar cercetătorii adepți doar de credință ai lui S. Freud. În acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu, Macendonski și Goga, dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui sufletească se adună elanuri, neliniști, aspirații, o chemare obsesivă a spațiilor silvestre, marine și siderale, a atitudinilor amețitoare și a adâncurilor abisale, a zvonurilor tăinuite. Este convins că viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care și-i recunoaște ca dascăli, tinde să dea fenomenelor proporții hiperbolice, are intenția
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33. Pornind de la ipoteza voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33. Pornind de la ipoteza voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
printr-o serie de izvoare personale și ancestrale, construind în inconștient o întreagă lume submarină după modelul lumii reale. Lucian Blaga, mai ingenios chiar decât Jung. Îl cosmtzează, îl declară „cosmotic” și îl înzestrează cu o splendidă serie de „categorii abisale”, care n-ar fi altceva decât tiparele primordiale în care zac toate formele de cultură. Să observăm însă că, dacă știința pozitivistă refuză ordinea transcendentă, pe care o declară o proiecție iluzorie a sufletului omenesc, o regiune ireală unde nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
parte. Dar o întrebare se ridică în chip firesc, cum și de unde avem noi cunoștință de existența acestor arhetipuri, înzestrate cu forță creatoare peste voința individului, de vreme ce ele nu zac nici măcar în inconștientul individual, ci mult mai adânc, în misterul abisal al inconștientului colectiv? După modesta noastră părere, aici atingem punctul nevralgic al acestei foarte seducătoare teorii. Doctorul Jung declară că nu există „nici o tehnică analitică” prin care să descoperim conținutul inconștientului colectiv, fiindcă acest inconștient, spre deosebire de cel individual, nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stare Scriptura o numește și loc al lui Dumnezeu”(Evagrie Ponticul: Deosebirea patimilor și a gândurilor, XVIII. în Filocalie vol. I). Se poate ceva mai limpede și mai categoric pentru a înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație însuși chipul lui Dumnezeu? Străluminat de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al plăsmuirilor poate foarte ușor să scape neștiut tocmai creatorilor”(Lucian Blaga: Geneza metaforei și sensul culturii, p. 123. ). Această afirmație a filosofului român nu e ceva izolat și aruncat la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inferior un dublet al acestui logos, un fel de umbră a lui reflectată în adânc, dar care activează, ca să zicem așa, în chip autonom, independent, față de cel dintâi. Acest logos secret, pe care Lucian Blaga îl numește când larvar, când abisal și care aduce pe departe cu logosul stoicilor și oarecum cu logosul din concepția lui Justin Martirul, e puterea misterioasă, care organizează obscurul domeniu al inconștientului. Inconștientul acesta e, după cum am spus în treacăt altădată, mult mai amplu și mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obscurul domeniu al inconștientului. Inconștientul acesta e, după cum am spus în treacăt altădată, mult mai amplu și mai simetric structurat decât al lui Jung. El e, cu alt termen, o matcă stilistică în care se adună înmănuncheate toate acele categorii abisale, corespunzătoare categoriilor superioare ale conștiinței, cu deosebirea că acestea din adânc sunt înzestrate cu funcții creatoare, plăsmuitoare. Inconștientul structurat astfel e un adevărat cosmos subteran, pe care îl purtăm în noi fără să știm, dar un cosmos alcătuit din forme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în această matcă, precum forma pruncului ce se va naște preexistă în sânul mamei. Stilul, atât al unei opere individuale cât și al unei culturi întregi, e determinat astfel de logosul inconștient, pentru că în noi există două feluri de categorii abisale, unele care ne aparțin numai nouă, altele care aparțin rasei din care facem parte și pe care le moștenim. Caracterul personal al unei opere plăsmuite se datorește categoriilor individuale; caracterul etnic se datorește categoriilor rasei. Formulând această frumoasă teorie, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
numea idee fixă. Ideea fixă a lui Berlioz s-a transformat în leit-motivul wagnerian, care e caracteristica izbitoare a stilului acestui genial revoluționar al dramei muzicale. Dar tocmai această trăsătură dominantă nu vine din inconștient, din matca stilistică a categoriilor abisale, ci e rezultatul unui calcul artistic perfect conștient. Thomas Carlyle, marele eseist englez, e unul dintre cei mai originali stiliști. Dar e știut că, la începutul carierei sale literare, Carlyle scria cu totul altfel și fiindcă nu izbutea să atragă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
l-am numit instituțional, stil care are prin excelență atributul perenității, fiindcă durează pe deasupra veacurilor și va dura cât Biserica lui Hristos. Se poate lămuri oare uimitoarea unitate a acestui stil prin logosul larvar sau prin matca stilistică a categoriilor abisale? La această întrebare, chiar numai durata lui de peste un mileniu și jumătate poate să răspundă negativ. Pentru că, admițându-i un început abisal. ceea ce este inexact totuși în decursul atâtor veacuri ar fi fost cu neputință ca puterea lui creatoare să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Se poate lămuri oare uimitoarea unitate a acestui stil prin logosul larvar sau prin matca stilistică a categoriilor abisale? La această întrebare, chiar numai durata lui de peste un mileniu și jumătate poate să răspundă negativ. Pentru că, admițându-i un început abisal. ceea ce este inexact totuși în decursul atâtor veacuri ar fi fost cu neputință ca puterea lui creatoare să nu ajungă la conștiința de sine. Căci stilul bizantin se creează mereu și nimic nu ne îndreptățește ca această reînnoire din veac
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]